acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Filosofie și Filozofia științei
Filosofie și Filozofia științei au 32 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adevăr, Astronomie, Bertrand Russell, Cercul de la Viena, Cunoaștere, Dualism, Economie, Empirism, Epistemologie, Falsificabilitate, Filosofia limbajului, Fizică, Immanuel Kant, Karl Popper, Logică, Matematică, Metafizică, Neopozitivism, Ontologie, Percepție, Pragmatism, Psihologie, Raționament deductiv, Rațiune, Realism științific, Realitate, René Descartes, Roger Bacon, Scepticism, Sociologie, ..., Teologie, Willard Van Orman Quine. Extinde indicele (2 Mai Mult) »
Adevăr
Adevărul este o proprietate a unei propoziții declarative sau șir de propoziții al cărui sau al căror conținut poate fi verificat și confirmat prin observație, prin experiență, sau prin demonstrație logică, matematică sau numai discursiv argumentantă.
Adevăr și Filosofie · Adevăr și Filozofia științei ·
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Astronomie și Filosofie · Astronomie și Filozofia științei ·
Bertrand Russell
Bertrand Arthur William Russell a fost un logician, filosof, matematician, istoric, eseist și critic social britanicStanford Encyclopedia of Philosophy,, 1 May 2003 În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste lucruri.
Bertrand Russell și Filosofie · Bertrand Russell și Filozofia științei ·
Cercul de la Viena
Cercul de la Viena (Wiener Kreis) de empirism logic a fost o grupare de filosofi și oameni de știință din domeniile științelor naturii, științelor sociale, logicii și matematicii, care s-a întrunit regulat între 1924 și 1936, la Universitatea din Viena, sub conducerea lui Moritz Schlick.
Cercul de la Viena și Filosofie · Cercul de la Viena și Filozofia științei ·
Cunoaștere
Personificarea cunoașterii (Greacă ''Επιστημη'', Episteme) în Biblioteca Celsus din Ephesus, Turcia. Cunoașterea este familiarizarea cu cineva sau ceva, ce poate include fapte, informații, descrieri sau abilități dobândite prin experiență sau educație.
Cunoaștere și Filosofie · Cunoaștere și Filozofia științei ·
Dualism
Dualismul este o noțiune abstractă care se poate referi la.
Dualism și Filosofie · Dualism și Filozofia științei ·
Economie
Economia (din oikos, „casă” și νομος nomos, „conducere”) este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii.
Economie și Filosofie · Economie și Filozofia științei ·
Empirism
Empirismul (gr. εμπειρισμός, "test", "încercare") este doctrina filozofică a testării, a experimentării, și a luat înțelesul mai specific conform căruia toată cunoașterea umană provine din senzații asupra realității.
Empirism și Filosofie · Empirism și Filozofia științei ·
Epistemologie
Epistemologia (provine de la cuvântul elin ἐπιστήμη, care se pronunță), este teoria cunoașterii științifice.
Epistemologie și Filosofie · Epistemologie și Filozofia științei ·
Falsificabilitate
negre ușor de infirmat. Falsificabilitatea (infirmabilitatea) este un concept introdus de Karl Popper în filozofia științei.
Falsificabilitate și Filosofie · Falsificabilitate și Filozofia științei ·
Filosofia limbajului
Filosofia limbajului este o ramură a filosofiei care studiază diferitele tipuri de limbaj din punct de vedere al semnificației, relației utilizatorilor cu utilizarea limbajelor și cu realitatea.
Filosofia limbajului și Filosofie · Filosofia limbajului și Filozofia științei ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Filosofie și Fizică · Filozofia științei și Fizică ·
Immanuel Kant
Immanuel Kant un filosof german, unul din cei mai mari gânditori din perioada iluminismului în Germania.
Filosofie și Immanuel Kant · Filozofia științei și Immanuel Kant ·
Karl Popper
Sir Karl Raimund Popper a fost un filozof englez de origine austriacă, considerat unul din cei mai mari filozofi ai științei din secolul al XX-lea.
Filosofie și Karl Popper · Filozofia științei și Karl Popper ·
Logică
Prin logică (din greaca veche λογική, logike) se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.
Filosofie și Logică · Filozofia științei și Logică ·
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Filosofie și Matematică · Filozofia științei și Matematică ·
Metafizică
Rafael Sanzio mult mai târziu Platon și Aristotel, de Rafael (Stanza della Segnatura, Roma). Aristotel este privit ca "părintele" metafizicii. Metafizica (greacă μετά (meta).
Filosofie și Metafizică · Filozofia științei și Metafizică ·
Neopozitivism
Neopozitivismul sau pozitivismul logic este un curent filosofic apărut la începutul secolului XX.
Filosofie și Neopozitivism · Filozofia științei și Neopozitivism ·
Ontologie
Ontologia (din limba greacă: όντος, genitivul participiului trecut al verbului ειναι.
Filosofie și Ontologie · Filozofia științei și Ontologie ·
Percepție
Percepția este un proces psihofiziologic senzorial cu ajutorul căruia recunoaștem un obiect sau fenomen.
Filosofie și Percepție · Filozofia științei și Percepție ·
Pragmatism
Cuvântul pragmatism provine din termenul vechi grecesc „pragma” care însemna acțiune.
Filosofie și Pragmatism · Filozofia științei și Pragmatism ·
Psihologie
Psihologia (din limba greacă: ψυχή psyché.
Filosofie și Psihologie · Filozofia științei și Psihologie ·
Raționament deductiv
Raționamentul deductiv este o operație a gândirii ordonate prin care se obține o judecată nouă numită concluzie din două judecăți anterioare dintre care prima este denumită premisă, iar a doua termen mediu pe baza raporturilor logice dintre ele.
Filosofie și Raționament deductiv · Filozofia științei și Raționament deductiv ·
Rațiune
Rațiunea ca și concept filosofic înseamnă capacitatea spiritului uman de a înțelege relații universale și sensul lor și de a acționa conform acestora, inclusiv privitor la propria situație în viață.
Filosofie și Rațiune · Filozofia științei și Rațiune ·
Realism științific
Realismul științific este teza conform căreia lucrurile care nu pot fi observate cu care se ocupă știința nu sunt foarte diferite de lucrurile observabile banale (precum mesele sau scaunele).
Filosofie și Realism științific · Filozofia științei și Realism științific ·
Realitate
Realitatea este suma sau totalul a tot ceea ce este real sau existent în cadrul unui sistem, spre deosebire de cel care este doar imaginar.
Filosofie și Realitate · Filozofia științei și Realitate ·
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Filosofie și René Descartes · Filozofia științei și René Descartes ·
Roger Bacon
Roger Bacon (n. 1219 – d. 1292), supranumit „Doctor mirabilis”, a fost unul dintre cei mai mari filosofi ai Evului Mediu.
Filosofie și Roger Bacon · Filozofia științei și Roger Bacon ·
Scepticism
Scepticismul (din grecescul skeptios, căutător) este într-un sens general, doctrina filosofică potrivit căreia nu se poate obține o cunoaștere sigură despre cum sunt lucrurile în realitate.
Filosofie și Scepticism · Filozofia științei și Scepticism ·
Sociologie
Sociologia este știința socială ce studiază regulile sociale și procesele care leagă și separă oamenii, nu numai ca indivizi dar și ca membri ai asociațiilor, grupurilor și instituțiilor.
Filosofie și Sociologie · Filozofia științei și Sociologie ·
Teologie
Teologia (neogreacă θεολογία theología, din elină θεός theós „zeu”, „Dumnezeu” și λόγος lógos, „cuvânt”, „știință”) înseamnă „învățătura lui Dumnezeu” sau a zeilor în general.
Filosofie și Teologie · Filozofia științei și Teologie ·
Willard Van Orman Quine
Willard Van Orman Quine (25 iunie 1908 – 25 decembrie 2000), frecvent întâlnit sub forma W.V. Quine sau W.V.O. Quine (dar cunoscut de prietenii apropiați drept „Van”) a fost unul din cei mai influenți filozofi și logicieni americani ai secolului XX.
Filosofie și Willard Van Orman Quine · Filozofia științei și Willard Van Orman Quine ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Filosofie și Filozofia științei
- Ceea ce au în comun cu Filosofie și Filozofia științei
- Similarități între Filosofie și Filozofia științei
Comparație între Filosofie și Filozofia științei
Filosofie are 149 de relații, în timp ce Filozofia științei are 131. Așa cum au în comun 32, indicele Jaccard este 11.43% = 32 / (149 + 131).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Filosofie și Filozofia științei. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
