Similarități între Fizică și Fizică teoretică
Fizică și Fizică teoretică au 28 lucruri în comun (în Uniunpedie): Albert Einstein, Aristotel, Astronomie, Ecuațiile lui Maxwell, Electricitate, Electromagnetism, Energie, Fenomen, Filosofie, Fizica materiei condensate, Fizica particulelor elementare, Francis Bacon, Galileo Galilei, Gravitație, Johannes Kepler, Lumină, Magnetism, Matematică, Mecanică, Mecanică clasică, Mecanică cuantică, Mecanică statistică, Modelare matematică, Modelul standard, Teoria relativității generale, Teoria relativității restrânse, Termodinamică, Univers.
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Albert Einstein și Fizică · Albert Einstein și Fizică teoretică ·
Aristotel
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.
Aristotel și Fizică · Aristotel și Fizică teoretică ·
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Astronomie și Fizică · Astronomie și Fizică teoretică ·
Ecuațiile lui Maxwell
Ecuațiile lui Maxwell constituie fundamentarea matematică a principiilor electrodinamicii clasice, teoria macroscopică a câmpului electromagnetic.
Ecuațiile lui Maxwell și Fizică · Ecuațiile lui Maxwell și Fizică teoretică ·
Electricitate
Fulgerul este unul din cele mai spectaculoase efecte ale electricității. Electricitatea este totalitatea fenomenelor fizice asociate cu prezența și deplasarea sarcinilor electrice.
Electricitate și Fizică · Electricitate și Fizică teoretică ·
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Electromagnetism și Fizică · Electromagnetism și Fizică teoretică ·
Energie
Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.
Energie și Fizică · Energie și Fizică teoretică ·
Fenomen
Un fenomen (din limba greacă: phainómenon.
Fenomen și Fizică · Fenomen și Fizică teoretică ·
Filosofie
Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.
Filosofie și Fizică · Filosofie și Fizică teoretică ·
Fizica materiei condensate
Domeniul fizicii materiei condensate este un domeniu relativ nou în fizică, care a apărut pe deoparte datorită studierii intensive și extensive a cristalelor lichide, respectiv datorită asemănării proprietăților corpurilor solide cu cele ale substanțelor lichide în diferitele stări de agregare intermediare pe care acestea din urmă le pot avea.
Fizica materiei condensate și Fizică · Fizica materiei condensate și Fizică teoretică ·
Fizica particulelor elementare
Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.
Fizica particulelor elementare și Fizică · Fizica particulelor elementare și Fizică teoretică ·
Francis Bacon
Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra - d. 9 aprilie 1626, Londra) a fost un filosof, om de știință, jurist, orator, autor englez.
Fizică și Francis Bacon · Fizică teoretică și Francis Bacon ·
Galileo Galilei
Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Fizică și Galileo Galilei · Fizică teoretică și Galileo Galilei ·
Gravitație
Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.
Fizică și Gravitație · Fizică teoretică și Gravitație ·
Johannes Kepler
Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).
Fizică și Johannes Kepler · Fizică teoretică și Johannes Kepler ·
Lumină
Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.
Fizică și Lumină · Fizică teoretică și Lumină ·
Magnetism
Linii de forță ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier. Magnetit, un mineral magnetic natural. Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică.
Fizică și Magnetism · Fizică teoretică și Magnetism ·
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Fizică și Matematică · Fizică teoretică și Matematică ·
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Fizică și Mecanică · Fizică teoretică și Mecanică ·
Mecanică clasică
Mecanica clasică descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete, stele și galaxii.
Fizică și Mecanică clasică · Fizică teoretică și Mecanică clasică ·
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Fizică și Mecanică cuantică · Fizică teoretică și Mecanică cuantică ·
Mecanică statistică
Tratatul ''Principii elementare în mecanica statistică'', publicat de Gibbs în 1902, prezintă „fundamentarea rațională a termodinamicii”. Maxwell Boltzmann Gibbs Mecanica statistică, numită uneori și termodinamică statistică, utilizează metode statistice pentru a deduce proprietățile și comportarea sistemelor fizice macroscopice, la echilibru termodinamic, pe baza structurii lor microscopice.
Fizică și Mecanică statistică · Fizică teoretică și Mecanică statistică ·
Modelare matematică
Modelarea matematică este descrierea unui sistem utilizând concepte și termeni matematici.
Fizică și Modelare matematică · Fizică teoretică și Modelare matematică ·
Modelul standard
Modelul standard În fizica particulelor elementare, modelul standard reprezintă consensul stabilit la sfârșitul secolului al XX-lea asupra constituenților de bază ai materiei și asupra forțelor fundamentale care descriu interacțiunile dintre aceștia.
Fizică și Modelul standard · Fizică teoretică și Modelul standard ·
Teoria relativității generale
găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.
Fizică și Teoria relativității generale · Fizică teoretică și Teoria relativității generale ·
Teoria relativității restrânse
Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.
Fizică și Teoria relativității restrânse · Fizică teoretică și Teoria relativității restrânse ·
Termodinamică
Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.
Fizică și Termodinamică · Fizică teoretică și Termodinamică ·
Univers
Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Fizică și Fizică teoretică
- Ceea ce au în comun cu Fizică și Fizică teoretică
- Similarități între Fizică și Fizică teoretică
Comparație între Fizică și Fizică teoretică
Fizică are 158 de relații, în timp ce Fizică teoretică are 73. Așa cum au în comun 28, indicele Jaccard este 12.12% = 28 / (158 + 73).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Fizică și Fizică teoretică. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: