Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Frontul I Belarus și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Frontul I Belarus și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)

Frontul I Belarus vs. Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)

Frontul I Belarus (sau Bielorus) a fost o subdiviziune milirară a Armatei Roșii în timpul celui de-al doilea război mondial. Frontul de Răsărit al celui de Al Doilea Război Mondial a fost teatrul războiului dintre patru țări ale puterilor Axei (Germania nazistă, Italia, Ungaria, România) pe de-o parte, și Uniunea Sovietică pe de altă parte, începând cu iunie 1941 până în mai 1945.

Similarități între Frontul I Belarus și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)

Frontul I Belarus și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) au 29 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Armata Roșie, Bătălia Berlinului, Frankfurt (Oder), Gdańsk, Gheorghi Jukov, Helmuth Weidling, Ivan Konev, Konstantin Rokosovski, Linia Oder-Neisse, Oder, Operațiunea Bagration, Pomerania, Poznań, Prusia Răsăriteană, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Varșovia, Vistula, 16 aprilie, 2 februarie, 2 mai, 25 aprilie, 25 ianuarie, 30 aprilie, 30 martie, 30 septembrie, 31 ianuarie, 8 mai, 9 mai.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Frontul I Belarus · Al Doilea Război Mondial și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Frontul I Belarus · Armata Roșie și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

Bătălia Berlinului

Bătălia Berlinului, cunoscută ca Operațiunea ofensivă strategică din Berlin, efectuată de Uniunea Sovietică, și, de asemenea, cunoscut sub numele de Căderea Berlinului, a fost ultima mare ofensivă a Teatrului european de război în Al Doilea Război Mondial.

Bătălia Berlinului și Frontul I Belarus · Bătălia Berlinului și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

Frankfurt (Oder)

Frankfurt (Oder) Frankfurt (Oder), numit uneori Frankfurt pe Oder, este un oraș în landul Brandenburg, Germania, pe malul de vest al râului Oder, la granița cu Polonia.

Frankfurt (Oder) și Frontul I Belarus · Frankfurt (Oder) și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

Gdańsk

Gdańsk (în, în) este un municipiu în Polonia, situat în partea de nord a Poloniei, reședința voievodatului Pomerania și unul dintre cele mai mari porturi ale țării.

Frontul I Belarus și Gdańsk · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Gdańsk · Vezi mai mult »

Gheorghi Jukov

Gheorghi Konstantinovici Jukov (în) a fost un militar și politician sovietic.

Frontul I Belarus și Gheorghi Jukov · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Gheorghi Jukov · Vezi mai mult »

Helmuth Weidling

Helmuth Weidling (n. 2 noiembrie 1891, Halberstadt — d. 17 noiembrie 1955, lagărul Vladimirovka din Uniunea Sovietică) a fost un general german din al Treilea Reich.

Frontul I Belarus și Helmuth Weidling · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Helmuth Weidling · Vezi mai mult »

Ivan Konev

Ivan Stepanovici Konev (în) a fost un comandant militar sovietic, care s-a distins în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Frontul I Belarus și Ivan Konev · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Ivan Konev · Vezi mai mult »

Konstantin Rokosovski

Konstantin Konstantinovici Rokosovski (în) (n. 21 decembrie 1896 – d. 3 august 1968) a fost un mareșal rus de origine poloneză, unul dintre principalii comandanți militari sovietici din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Frontul I Belarus și Konstantin Rokosovski · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Konstantin Rokosovski · Vezi mai mult »

Linia Oder-Neisse

Linia Oder-Neisse este denumire dată frontierei polono-germane stabilite la 2 august 1945 de către Conferința de la Potsdam de-a lungul râului Neisse (Lausistzer Neisse), de la frontiera cu Cehia și până la vărsarea acestuia în răul Odra (Oder), apoi de-a lungul talvegului navigabil al Odrei și până la vărsarea sa în Marea Baltică, dar lăsând orașele Szczecin (Stettin) și Świnoujście (Swinemünde) de partea poloneză a frontierei.

Frontul I Belarus și Linia Oder-Neisse · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Linia Oder-Neisse · Vezi mai mult »

Oder

Oder (în poloneză Odra) este un fluviu ce izvorăște în Cehia (în munții Sudeți) și se varsă în Marea Baltică, traversînd teritoriul Poloniei și Germaniei.

Frontul I Belarus și Oder · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Oder · Vezi mai mult »

Operațiunea Bagration

Operațiunea Bagration (în limba rusă: Операция Багратион, Operația Bagration) a fost numele de cod dat de sovietici Ofensivei Bieloruse în timpul celui de-al doilea război mondial, care a curățat teritoriul Bielorusiei sovietice și al Poloniei răsăritene de trupele germane.

Frontul I Belarus și Operațiunea Bagration · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Operațiunea Bagration · Vezi mai mult »

Pomerania

Pomerania (în, în, în sau Pòmòrze) este o regiune istorică care se află de-a lungul coastelor meridionale ale Mării Baltice.

Frontul I Belarus și Pomerania · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Pomerania · Vezi mai mult »

Poznań

Poznań (AFI, în, în, în), în contexte tradiționale numit și Stołeczne Miasto Poznań (literal, Orașul—Capitală Poznań) este al 5-lea oraș al Poloniei ca populație, și al 6-lea ca suprafață, ocupând o arie de 261,85 km².

Frontul I Belarus și Poznań · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Poznań · Vezi mai mult »

Prusia Răsăriteană

Prusia răsăriteană, numită și Prusia Orientală, (limba germană: Ostpreußen; limba lituaniană: Rytų Prūsija sau Rytprūsiai; limba poloneză: Prusy Wschodnie; limba rusă: Восточная Пруссия — Vostocinaia Prusia) a fost o provincie a Regatului Prusiei și a Imperiului German, situată pe teritoriul fostului Ducat al Prusiei.

Frontul I Belarus și Prusia Răsăriteană · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Prusia Răsăriteană · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Frontul I Belarus și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Varșovia

Varșovia este capitala Poloniei din 1596, când Regele Sigismund al III-lea a mutat capitala de la Cracovia.

Frontul I Belarus și Varșovia · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Varșovia · Vezi mai mult »

Vistula

Fluviul Vistula (în) poate fi considerat axa hidrografica a Poloniei, prin faptul că străbate întregul teritoriu al acestei țări, de la sud de unde izvorăște din Munții Beskid Slaski (Carpații Vestici, 1065 metri altitudine) și până la nord, unde se varsă în Golful Gdańsk.

Frontul I Belarus și Vistula · Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) și Vistula · Vezi mai mult »

16 aprilie

---- 16 aprilie este a 106-a zi a calendarului gregorian și ziua a 107-a în anii bisecți.

16 aprilie și Frontul I Belarus · 16 aprilie și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

2 februarie

---- 2 februarie este a 33-a zi a calendarului gregorian.

2 februarie și Frontul I Belarus · 2 februarie și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

2 mai

Acest articol este despre data calendaristică 2 mai.

2 mai și Frontul I Belarus · 2 mai și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

25 aprilie

---- 25 aprilie este a 115-a zi a calendarului gregorian și ziua a 116-a în anii bisecți.

25 aprilie și Frontul I Belarus · 25 aprilie și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

25 ianuarie

---- 25 ianuarie este a 25-a zi a calendarului gregorian.

25 ianuarie și Frontul I Belarus · 25 ianuarie și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

30 aprilie

---- 30 aprilie este a 120-a zi a calendarului gregorian și ziua a 121-a în anii bisecți.

30 aprilie și Frontul I Belarus · 30 aprilie și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

30 martie

---- 30 martie este a 89-a zi a calendarului gregorian și ziua a 90-a în anii bisecți.

30 martie și Frontul I Belarus · 30 martie și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

30 septembrie

---- 30 septembrie este a 273-a zi a anului (a 274-a în ani bisecți) a calendarului gregorian.

30 septembrie și Frontul I Belarus · 30 septembrie și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

31 ianuarie

---- 31 ianuarie este a 31-a zi a calendarului gregorian.

31 ianuarie și Frontul I Belarus · 31 ianuarie și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

8 mai

---- 8 mai este a 128-a zi a calendarului gregorian și ziua a 129-a în anii bisecți.

8 mai și Frontul I Belarus · 8 mai și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

9 mai

---- 9 mai este a 129-a zi a calendarului gregorian și ziua a 130-a în anii bisecți.

9 mai și Frontul I Belarus · 9 mai și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Frontul I Belarus și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)

Frontul I Belarus are 62 de relații, în timp ce Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) are 298. Așa cum au în comun 29, indicele Jaccard este 8.06% = 29 / (62 + 298).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Frontul I Belarus și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial). Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »