Genocidul armean și Revoluția Rusă din 1917

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Genocidul armean și Revoluția Rusă din 1917

Genocidul armean vs. Revoluția Rusă din 1917

Henry Morgenthau, în 1915, în apropiere de Ankara. Publicată în 1919 în ''Memoriile ambasadorului Morgenthau'', ambasadorul american scria în legendă: „Cei care au căzut pe drum. Scene similare erau fapt divers în toate provinciile armenești, în primăvara și în toamna lui 1915. Moartea în toate formele eimdash masacre, foamete, epuizaremdash îi distrugea pe mare parte din refugiați. Politica turcă era exterminarea sub acoperirea deportării.” Genocidul armean (în, în) este un genocid comis între aprilie 1915 până în iulie 1916 sau chiar 1923,Istoriografia recentă consideră că genocidul a luat sfârșit odată cu semnarea tratatului de la Lausanne la 23 iulie 1923, din cauza masacrelor desfășurate în perioada 1920–1923. Revoluția rusă a fost o serie de evenimente care au condus în februarie 1917 la răsturnarea spontană a regimului țarist din Rusia, și apoi, în luna octombrie a aceluiași an, la preluarea puterii de către bolșevici și instalarea unui regim leninist („comunist”).

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Genocidul armean · Al Doilea Război Mondial și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Armenia

Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud.

Armenia și Genocidul armean · Armenia și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Armistițiu

Armistițiul reprezintă o suspendare temporară a acțiunilor militare în urma unui acord încheiat între părțile beligerante.

Armistițiu și Genocidul armean · Armistițiu și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Azerbaidjan

Azerbaidjan (în), oficial Republica Azerbaidjan (în), este cea mai mare țară din Caucaz, situată între Asia și Europa.

Azerbaidjan și Genocidul armean · Azerbaidjan și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Dezertare

''Dezertorul'' de Octav Băncilă, 1906 Dezertarea este definită ca părăsirea în mod nejustificat a unității militare din care face parte militarul, locul în care acesta prestează serviciul sau câmpul de luptă, uneori și trecând la inamic.

Dezertare și Genocidul armean · Dezertare și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Duma de Stat

Emblemă a Dumei de Stat, comemorând 100 de ani de la înfiinţare Clădirea Dumei Duma de Stat (în limba rusă: Государственная дума – Gosudarstvennaia duma, prescurtată uneori ca Госдума – Gosduma) este camera inferioară a Parlamentului Federației Ruse, (camera superioară a legislativului fiind Sovietul Federației Ruse).

Duma de Stat și Genocidul armean · Duma de Stat și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Europa și Genocidul armean · Europa și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Foamete

Foametea este un fenomen în care o mare parte a populației unei regiuni sau unei țări este atât de prost hrănită, încât moartea prin inaniție devine un fenomen obișnuit.

Foamete și Genocidul armean · Foamete și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Franța și Genocidul armean · Franța și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Genocidul armean și Germania · Germania și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Imperiul German

Imperiul german (în germană: Deutsches Kaiserreich) a fost un stat național creat la 18 ianuarie 1871 și desființat la 9 noiembrie 1918, odată cu abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea.

Genocidul armean și Imperiul German · Imperiul German și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Genocidul armean și Imperiul Rus · Imperiul Rus și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Genocidul armean și Italia · Italia și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Leipzig

Leipzig (pronunție:, simplificat) este un oraș din estul Germaniei.

Genocidul armean și Leipzig · Leipzig și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Lituania

Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.

Genocidul armean și Lituania · Lituania și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Naționalism

Naționalismul este o ideologie care creează și susține o națiune ca un concept de identificare comună pentru un grup de oameni.

Genocidul armean și Naționalism · Naționalism și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Nikolai Iudenici

Nikolai Nikolaevici Iudenici (în, n.) a fost un general al infanteriei din Imperiul Rus, fiind unul dintre cei mai de succes generali ai imperiului în Primul Război Mondial.

Genocidul armean și Nikolai Iudenici · Nikolai Iudenici și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Pașaport Nansen

Pașapoartele Nansen, inițial și oficial denumite pașapoarte pentru apatrizi, au fost recunoscute internațional din 1922 până în 1938, eliberate pentru prima dată de Liga Națiunilor pentru refugiații apatrizi.

Genocidul armean și Pașaport Nansen · Pașaport Nansen și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Polonia

Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.

Genocidul armean și Polonia · Polonia și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Genocidul armean și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Puterile Centrale

A nu se confunda cu Tripla Alianță. Puterile Antantei în verde. Puterile Centrale (în limba germană: Mittelmächte) au fost națiunile Germaniei, Austro-Ungariei, Imperiului Otoman și Bulgariei, care au luptat împotriva Aliaților (Antantei) în timpul Primului Război Mondial.

Genocidul armean și Puterile Centrale · Puterile Centrale și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă

RSFS Rusă (Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă) (în limba rusă Росси́йская Сове́тская Федерати́вная Социалисти́ческая Респу́блика, РСФСР) a fost cea mai mare și cu populația cea mai numeroasă dintre fostele republici sovietice, după colapsul Uniunii Sovietice transformându-se în Federația Rusă.

Genocidul armean și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă · Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă și Revoluția Rusă din 1917 · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Genocidul armean și România · Revoluția Rusă din 1917 și România · Vezi mai mult »

Rusia

Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Genocidul armean și Rusia · Revoluția Rusă din 1917 și Rusia · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Genocidul armean și Statele Unite ale Americii · Revoluția Rusă din 1917 și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Tratatul de la Brest-Litovsk

Tratatul de la Brest-Litovsk a fost un tratat de pace semnat pe 3 martie 1918 la Brest, (cunoscut în epocă cu numele de "Brest-Litovsk"), între Rusia și Puterile Centrale, marcând ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial.

Genocidul armean și Tratatul de la Brest-Litovsk · Revoluția Rusă din 1917 și Tratatul de la Brest-Litovsk · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Genocidul armean și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Revoluția Rusă din 1917 și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »