Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Gojko Šušak

Index Gojko Šušak

Gojko Šušak a fost un politician croat care a deținut funcția de Ministru al Apărării în 1991-1998 sub conducerea președintelui Franjo Tuđman, în timpul Războiului de Independență al Croației.

24 relaţii: Acordul de la Sarajevo, Al Doilea Război Mondial, Armata Populară Iugoslavă, Austria, Cambridge, Canada, Cancer esofagian, Central Intelligence Agency, Districtul Graz-Umgebung, Franjo Tuđman, Karlovac, KFC, Operațiunea Blitz, Operațiunea Furtuna, Ottawa, Partizanii iugoslavi, Planul Vance, Războiul Bosniac, Războiul de Independență al Croației, Republica Croată Herțeg-Bosnia, Republica Sârbă Krajina, Sarajevo, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, Zagreb.

Acordul de la Sarajevo

Acordul de la Sarajevo (în Sarajevski sporazum) sau Acordul de Implementare (de punere în aplicare) este ultimul acord al planului Vance.

Nou!!: Gojko Šušak și Acordul de la Sarajevo · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Nou!!: Gojko Šušak și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Armata Populară Iugoslavă

Soldați iugoslavi în Sinai, parte a UNEF, 1957 Armata Populară Iugoslavă (în – JNA) a fost principala forță armată a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia.

Nou!!: Gojko Šušak și Armata Populară Iugoslavă · Vezi mai mult »

Austria

Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.

Nou!!: Gojko Šušak și Austria · Vezi mai mult »

Cambridge

Cambridge este un oraș universitar din Regatul Unit, centrul administrativ al comitatului Cambridgeshire în regiunea East din Anglia.

Nou!!: Gojko Šušak și Cambridge · Vezi mai mult »

Canada

Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului America de Nord.

Nou!!: Gojko Šušak și Canada · Vezi mai mult »

Cancer esofagian

Cancerul esofagian (sau cancerul de esofag) este cancerul conductului de alimente, numit esofag, care leagă faringele de stomac.

Nou!!: Gojko Šušak și Cancer esofagian · Vezi mai mult »

Central Intelligence Agency

Agenția Centrală de Informații (în engleză Central Intelligence Agency, abreviat CIA care se pronunță si ai ei) este un serviciu secret extern al Statelor Unite ale Americii, înființat în anul 1947.

Nou!!: Gojko Šušak și Central Intelligence Agency · Vezi mai mult »

Districtul Graz-Umgebung

Districtul Graz-Umgebung este o subdiviziune teritorială care este amplasată în centrul landului Steiermark din Austria.

Nou!!: Gojko Šušak și Districtul Graz-Umgebung · Vezi mai mult »

Franjo Tuđman

Franjo Tuđman (scris și Franjo Tudjman, citit „tugiman”; n. 14 mai 1922 — d. 10 decembrie 1999) a fost un om politic croat, primul președinte al Croației independente în perioada 1990-1999.

Nou!!: Gojko Šušak și Franjo Tuđman · Vezi mai mult »

Karlovac

Karlovac (pronunțat în) este un oraș în cantonul Karlovac, Croația, având o populație de locuitori (2011).

Nou!!: Gojko Šušak și Karlovac · Vezi mai mult »

KFC

Sigla KFC folosită din 1997 până în noiembrie 2006 Un restaurant KFC în Nigeria Kentucky Fried Chicken (listat la Bursa de valori din New York sub codul KFC) este unul dintre cele mai mari lanțuri de restaurante de tipul fast-food din lume, vânzând cu prioritate preparate din pui, cartofi prăjiți, hamburgeri, și cheeseburgeri, deținut de către Yum! Brands, Inc., cu sediul în Louisville, Kentucky, având vânzări de 3,6 miliarde lei anual și circa 750.000 de angajați la nivel mondial.

Nou!!: Gojko Šušak și KFC · Vezi mai mult »

Operațiunea Blitz

Operațiunea Blitz a fost o ofensivă condusă la începutul lunii mai a anului 1995 de către Armata Croată, care a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina.

Nou!!: Gojko Šušak și Operațiunea Blitz · Vezi mai mult »

Operațiunea Furtuna

operațiunii Furtuna la 4 august 1995 Operațiunea Furtuna sau Operațiunea Storm (/ Операција Олуја) a fost ultima bătălie majoră a Războiului de Independență al Croației și un factor major în rezultatul Războiului Bosniac.

Nou!!: Gojko Šušak și Operațiunea Furtuna · Vezi mai mult »

Ottawa

Ottawa este capitala Canadei și reședința parlamentului federal canadian, port pe dreapta râului omonim și pe canalul Rideau, zona metropolitană având o populație de 1.168.788 locuitori (2006).

Nou!!: Gojko Šušak și Ottawa · Vezi mai mult »

Partizanii iugoslavi

Steagul partizanlor iugoslavi Partizanii (alfabetul chirilic: Партизани) a fost o mișcare socialistă de rezistență armată împotriva forțelor Axei și a colaboratorilor lor din Balcani în timpul Războiului de eliberare națională a Iugoslaviei, parte a celui de-al Doilea Război Mondial.

Nou!!: Gojko Šušak și Partizanii iugoslavi · Vezi mai mult »

Planul Vance

Planul Vance (în, în) a fost un plan de pace negociat de fostul Secretar de Stat Cyrus Vance în noiembrie 1991 în timpul Războiului de Independență al Croației dintre forțele croate loiale guvernului croat - care și-au declarat independența față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia - și între sârbii din Croația, Armata Republicii Sârbe Krajina (ARSK) și Armata Populară Iugoslavă (JNA) controlată de sârbi.

Nou!!: Gojko Šušak și Planul Vance · Vezi mai mult »

Războiul Bosniac

Războiul Bosniac, cunoscut și ca Războiul din Bosnia și Herțegovina a fost un conflict armat internațional care s-a desfășurat din martie 1992 până în noiembrie 1995.

Nou!!: Gojko Šušak și Războiul Bosniac · Vezi mai mult »

Războiul de Independență al Croației

Războiul de Independență al Croației a fost un război desfășurat în Croația în perioada 31 martie 1991 – 12 noiembrie 1995 între forțele croate loiale guvernului croat - care și-au declarat independența față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia - și între sârbii din Croația și Armata Populară Iugoslavă (JNA) controlată de sârbi.

Nou!!: Gojko Šušak și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Republica Croată Herțeg-Bosnia

Republica Croată Herțeg-Bosnia (în) a fost o entitate nerecunoscută din Bosnia și Herțegovina care a existat între 1991 - 1994 în timpul războiului bosniac.

Nou!!: Gojko Šušak și Republica Croată Herțeg-Bosnia · Vezi mai mult »

Republica Sârbă Krajina

Harta Republica Sârbă Krajina, abreviat RSK (în; uneori tradus „Republica Krajina Sârbă”) a fost o entitate fără recunoaștere internațională, autoproclamată de sârbi în zonele din Croația unde erau majoritari în ajunul declanșării conflictului din Iugoslavia.

Nou!!: Gojko Šušak și Republica Sârbă Krajina · Vezi mai mult »

Sarajevo

Sarajevo („Saraiévo”; alfabetul chirilic: Сарајево) este capitala și cel mai mare centru urban din Bosnia și Herțegovina, cu o populație estimată la 275,524 de locuitori (în decembrie 2013).

Nou!!: Gojko Šušak și Sarajevo · Vezi mai mult »

Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie

Clădirea Tribunalului Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII) a fost înființat prin hotărârea (Rezoluția) 827 a Consiliul de Securitate al ONU.

Nou!!: Gojko Šušak și Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie · Vezi mai mult »

Zagreb

Zagreb (în, în) este capitala Croației.

Nou!!: Gojko Šušak și Zagreb · Vezi mai mult »

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »