Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Gustáv Husák și Ludvík Svoboda

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Gustáv Husák și Ludvík Svoboda

Gustáv Husák vs. Ludvík Svoboda

RDG. Walter Ulbricht și Erich Honecker apar, de asemenea, în imagine. Gustáv Husák (10 ianuarie 1913 – 18 noiembrie 1991) a fost un om politic slovac, ce a îndeplinit funcțiile de secretar general al Partidului Comunist din Cehoslovacia (1969-1987) și de președinte al Cehoslovaciei (1975-1989). Ludvík Svoboda (n. 25 noiembrie 1895, Hroznatín - d. 20 septembrie 1979, Praga) a fost un militar, general de armată (din 1945), om politic cehoslovac și membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia (din 1948), de trei ori Erou al Republicii Socialiste Cehoslovace (1965, 1970, 1975) și Erou al Uniunii Sovietice (1965).

Similarități între Gustáv Husák și Ludvík Svoboda

Gustáv Husák și Ludvík Svoboda au 11 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Alexander Dubček, Armata Roșie, Cehoslovacia, Erou al Uniunii Sovietice, Leonid Brejnev, Lista președinților Cehoslovaciei, Primăvara de la Praga, Revoluția de catifea, Slovacia, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Gustáv Husák · Al Doilea Război Mondial și Ludvík Svoboda · Vezi mai mult »

Alexander Dubček

Alexander Dubček a fost un om politic slovac și conducător, pentru scurt timp, al Cehoslovaciei (1968-1969).

Alexander Dubček și Gustáv Husák · Alexander Dubček și Ludvík Svoboda · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Gustáv Husák · Armata Roșie și Ludvík Svoboda · Vezi mai mult »

Cehoslovacia

Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.

Cehoslovacia și Gustáv Husák · Cehoslovacia și Ludvík Svoboda · Vezi mai mult »

Erou al Uniunii Sovietice

Erou al Uniunii Sovietice (în limba rusă: Герой Советского Союза) a fost cel mai înalt titlu onorific și cea mai înaltă distincție a Uniunii Sovietice.

Erou al Uniunii Sovietice și Gustáv Husák · Erou al Uniunii Sovietice și Ludvík Svoboda · Vezi mai mult »

Leonid Brejnev

Leonid Ilici Brejnev (rusă: Леонид Ильич Брежнев, n. 19 decembrie 1906 - d. 10 noiembrie 1982) a fost conducătorul efectiv al Uniunii Sovietice din 1964 până în 1982, în calitate de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și în perioadele 1960 - 1964 și 1977 - 1982, președinte al Prezidiului Sovietului Suprem (șef al statului).

Gustáv Husák și Leonid Brejnev · Leonid Brejnev și Ludvík Svoboda · Vezi mai mult »

Lista președinților Cehoslovaciei

Această pagină conține lista președinților Cehoslovaciei, a tuturor celor care între 1918 și 1992 au ocupat această funcție.

Gustáv Husák și Lista președinților Cehoslovaciei · Lista președinților Cehoslovaciei și Ludvík Svoboda · Vezi mai mult »

Primăvara de la Praga

Pactului de la Varșovia. Primăvara de la Praga (Limba cehă: Pražské jaro, Limba slovacă: Pražská jar) a fost o perioadă de libertate politică din Cehoslovacia, care a început în primăvara anului 1968, atunci când a venit la putere Alexander Dubček și a durat până în 20 august, același an, când a avut loc invazia Cehoslovaciei de către statele Pactului de la Varșovia, cu excepția RPS Albania și a Republicii Socialiste România.

Gustáv Husák și Primăvara de la Praga · Ludvík Svoboda și Primăvara de la Praga · Vezi mai mult »

Revoluția de catifea

Václav Havel si protestatari pașnici în Praga Revoluția de catifea (în cehă sametová revoluce, în slovacă nežná revolúcia) a fost mișcarea pacifistă prin care partidul comunist din Cehoslovacia a pierdut monopolul puterii și a revenit la democrație.

Gustáv Husák și Revoluția de catifea · Ludvík Svoboda și Revoluția de catifea · Vezi mai mult »

Slovacia

Slovacia (în), oficial Republica Slovacă (în), este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.

Gustáv Husák și Slovacia · Ludvík Svoboda și Slovacia · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Gustáv Husák și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Ludvík Svoboda și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Gustáv Husák și Ludvík Svoboda

Gustáv Husák are 40 de relații, în timp ce Ludvík Svoboda are 50. Așa cum au în comun 11, indicele Jaccard este 12.22% = 11 / (40 + 50).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Gustáv Husák și Ludvík Svoboda. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: