Similarități între Găești și România
Găești și România au 18 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Autostrada A1 (România), Biserica Ortodoxă Română, București, Câmpia Română, Dunărea, Țara Românească, Germani, Giurgiu, Greci, Ion Creangă, Lista orașelor din România, Maghiari, Pitești, Primul Război Mondial, Recensământul populației din 2011 (România), Români, Romii din România.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Găești · Al Doilea Război Mondial și România ·
Autostrada A1 (România)
Starea autostrăzilor și a drumurilor expres în România (decembrie 2023) Autostrada A1 este o autostradă din România, parte a Coridorului IV pan-european de transport, aflată în construcție, din care sunt funcționale trei segmente: unul de 107 km care leagă Bucureștiul, capitala României, de Pitești, reședința județului Argeș (care are un capăt în vestul Bucureștiului și celălalt la intersecția cu DN7, la nord de Pitești); un alt segment de circa care pornește din valea Oltului la Boița, ocolește orașul Sibiu pe la est și nord (între localitățile Șelimbăr și Șura Mică) și merge mai departe până în dreptul localității Holdea, ocolind orașele Sebeș, Orăștie și Deva și tronsonul Margina–Nădlac, de 167 km.
Autostrada A1 (România) și Găești · Autostrada A1 (România) și România ·
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.
Biserica Ortodoxă Română și Găești · Biserica Ortodoxă Română și România ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Găești · București și România ·
Câmpia Română
Câmpia Română și subdiviziunile sale Câmpia Română este o câmpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea mai mare parte a sa (circa 80%) situându-se pe teritoriul României.
Câmpia Română și Găești · Câmpia Română și România ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Dunărea și Găești · Dunărea și România ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Găești și Țara Românească · România și Țara Românească ·
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Germani și Găești · Germani și România ·
Giurgiu
Giurgiu (bulgară: Ghiurghevo (Гюргево), turcă: Yergöğü) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Giurgiu și Găești · Giurgiu și România ·
Greci
Grecii (greacă: Έλληνες - ''ellenes'') reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează Grecia din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent.
Greci și Găești · Greci și România ·
Ion Creangă
Ion Creangă a fost un scriitor, dascăl și diacon român.
Găești și Ion Creangă · Ion Creangă și România ·
Lista orașelor din România
Aceasta este lista orașelor din România ordonată după populație, conform datelor de la data de 31 ianuarie 2023 ale Institutului Național de Statistică (INS).
Găești și Lista orașelor din România · Lista orașelor din România și România ·
Maghiari
Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.
Găești și Maghiari · Maghiari și România ·
Pitești
Pitești este municipiul de reședință al județului Argeș, Muntenia, România.
Găești și Pitești · Pitești și România ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Găești și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și România ·
Recensământul populației din 2011 (România)
Harta etnică a României (2011) Harta etnică a României la nivel de județe (2011) Recensământul populației din 2011 din România a fost efectuat de către Institutul Național de Statistică în perioada 20-31 octombrie și a urmărit evoluția față de recensământul din 2002 în parametrii demografici, social-economici, etnici și confesionali.
Găești și Recensământul populației din 2011 (România) · Recensământul populației din 2011 (România) și România ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Găești și Români · Români și România ·
Romii din România
Rromii (țiganii) din România (2002) ardeleni (sec. 19) Romii din România (romi, uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani, roma - în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România.
Găești și Romii din România · România și Romii din România ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Găești și România
- Ceea ce au în comun cu Găești și România
- Similarități între Găești și România
Comparație între Găești și România
Găești are 111 de relații, în timp ce România are 1055. Așa cum au în comun 18, indicele Jaccard este 1.54% = 18 / (111 + 1055).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Găești și România. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: