acces mai rapid decât browser-ul!
56 relaţii: Analiza matematică, Arthur Cayley, August Ferdinand Möbius, Axiomă, Élie Cartan, Berlin, Carl Friedrich Gauss, Chimie, Culoare, Drept constituțional, Ecuație cu derivate parțiale, Electrodinamică, Ernst Kummer, Felix Klein, Filosofie, Fizică, Geometrie diferențială, Germania, Gheorghe Galbură, Gießen, Gramatică, Hermann Hankel, Imperiul German, Kostake Teleman, Leipzig, Limba germană, Limba latină, Limba sanscrită, Limbi indo-europene, Lingvistică, Literatură, Matematică, Matrice, Mărime fizică, Mineralogie, Monarhie constituțională, Om de știință, Prusia, Religie, Rig Veda, Szczecin, Teologie, Umanism, Unificarea Germaniei, Universitatea Humboldt din Berlin, Vector (dezambiguizare), 15 aprilie, 1809, 1844, 1861, ..., 1871, 1875, 1877, 1894, 1911, 26 septembrie. Extinde indicele (6 Mai Mult) »
Analiza matematică
Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.
Nou!!: Hermann Grassmann și Analiza matematică · Vezi mai mult »
Arthur Cayley
Arthur Cayley a fost un matematician britanic.
Nou!!: Hermann Grassmann și Arthur Cayley · Vezi mai mult »
August Ferdinand Möbius
August Ferdinand Möbius (n. 17 noiembrie 1790, Schulpforta, Principatul Saxoniei - d. 26 septembrie 1868, Leipzig) a fost un matematician și astronom german.
Nou!!: Hermann Grassmann și August Ferdinand Möbius · Vezi mai mult »
Axiomă
Cuvântul axiomă este un cuvânt provenit din limba greacă veche, în care αξιωμα (axioma) înseamnă „care este socotit demn sau convenabil” sau „care este considerat evident prin sine însuși/de la sine”, „opinie”, „teză admisă”.
Nou!!: Hermann Grassmann și Axiomă · Vezi mai mult »
Élie Cartan
Élie Cartan Élie Joseph Cartan a fost un matematician francez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale la teoria grupurilor Lie, fizica matematică, geometria diferențială și teoria grupurilor.
Nou!!: Hermann Grassmann și Élie Cartan · Vezi mai mult »
Berlin
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ și acoperind o suprafață aproximativ 892 km² (2020).
Nou!!: Hermann Grassmann și Berlin · Vezi mai mult »
Carl Friedrich Gauss
Karl Friedrich Gauß (transcris în mod tradițional Gauss, latinizat Carolo Friderico Gauss) a fost un matematician, fizician și astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism și sistemul de unități care îi poartă numele.
Nou!!: Hermann Grassmann și Carl Friedrich Gauss · Vezi mai mult »
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Nou!!: Hermann Grassmann și Chimie · Vezi mai mult »
Culoare
Creioane colorate Se numește culoare percepția de către ochi a uneia sau a mai multor frecvențe (sau lungimi de undă) de lumină.
Nou!!: Hermann Grassmann și Culoare · Vezi mai mult »
Drept constituțional
Dreptul constituțional reprezintă o ramură importantă a dreptului public, cuprinzând totalitatea normelor juridice care reglementează relațiile sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării, menținerii și exercitării puterii statale.
Nou!!: Hermann Grassmann și Drept constituțional · Vezi mai mult »
Ecuație cu derivate parțiale
O ecuație cu derivate parțiale este un tip de ecuație diferențială care include funcții necunoscute de mai multe variabile și derivatele parțiale ale acestora.
Nou!!: Hermann Grassmann și Ecuație cu derivate parțiale · Vezi mai mult »
Electrodinamică
Maxwell Monument dedicat lui Maxwell în ''Parton, Dumfries and Galloway'', Scoția.Textul inscripției (fragment): ''Scurta sa viață a fost bogată în distinse contribuții la toate ramurile științelor fizice — căldură, lumină, mecanică. Mai presus de toate, prin unificarea teoriilor electricității și magnetismului el a stabilit un fundament sigur pentru fizica modernă, electrotehnică și astronomie și a pregătit calea pentru comunicațiile radio și televiziune.'' Electrodinamica e teoria clasică a interacțiunilor electromagnetice la scară macroscopică.
Nou!!: Hermann Grassmann și Electrodinamică · Vezi mai mult »
Ernst Kummer
Ernst Eduard Kummer (n. 29 ianuarie 1810 - d. 14 mai 1893) a fost un matematician german.
Nou!!: Hermann Grassmann și Ernst Kummer · Vezi mai mult »
Felix Klein
Felix Christian Klein a fost matematician german, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în teoria grupurilor, analiza complexă, geometria non-euclidiană și conexiunile dintre acestea și geometrie.
Nou!!: Hermann Grassmann și Felix Klein · Vezi mai mult »
Filosofie
Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.
Nou!!: Hermann Grassmann și Filosofie · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Hermann Grassmann și Fizică · Vezi mai mult »
Geometrie diferențială
Geometria diferențială este o ramură a matematicii, care combină geometria analitică cu analiza matematică.
Nou!!: Hermann Grassmann și Geometrie diferențială · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Hermann Grassmann și Germania · Vezi mai mult »
Gheorghe Galbură
Gheorghe Galbură a fost un matematician român, profesor universitar, care s-a remarcat prin contribuții în domeniul algebrei și al topologiei.
Nou!!: Hermann Grassmann și Gheorghe Galbură · Vezi mai mult »
Gießen
Gießen este un oraș universitar și centrul administrativ al districtului cu același nume orașul fiind pe locul 8 ca mărime în landul Hessen, Germania.
Nou!!: Hermann Grassmann și Gießen · Vezi mai mult »
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Nou!!: Hermann Grassmann și Gramatică · Vezi mai mult »
Hermann Hankel
Hermann Hankel (n. 14 februarie 1839 - d. 29 august 1873) a fost un matematician german.
Nou!!: Hermann Grassmann și Hermann Hankel · Vezi mai mult »
Imperiul German
Imperiul german (în germană: Deutsches Kaiserreich) a fost un stat național creat la 18 ianuarie 1871 și desființat la 9 noiembrie 1918, odată cu abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea.
Nou!!: Hermann Grassmann și Imperiul German · Vezi mai mult »
Kostake Teleman
Kostake Teleman (n. 19 mai 1933, București – d. 24 decembrie 2007) a fost un matematician român, cu contribuții deosebite în domeniul geometriei diferențiale.
Nou!!: Hermann Grassmann și Kostake Teleman · Vezi mai mult »
Leipzig
Leipzig (pronunție:, simplificat) este un oraș din estul Germaniei.
Nou!!: Hermann Grassmann și Leipzig · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Hermann Grassmann și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Hermann Grassmann și Limba latină · Vezi mai mult »
Limba sanscrită
Fragment scanat din Biblia scrisă în sanscrită, publicată la 1863 (azi, acest exemplar nu mai e protejat de drepturile de proprietate intelectuală). Limba sanscrită (în) este una dintre primele limbi indo-europene scrise.
Nou!!: Hermann Grassmann și Limba sanscrită · Vezi mai mult »
Limbi indo-europene
Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.
Nou!!: Hermann Grassmann și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Nou!!: Hermann Grassmann și Lingvistică · Vezi mai mult »
Literatură
Literatura (sau beletristica) este arta compozițiilor scrise.
Nou!!: Hermann Grassmann și Literatură · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Hermann Grassmann și Matematică · Vezi mai mult »
Matrice
În matematică, o matrice (plural matrice sau matrici) este un tabel dreptunghiular de numere, sau mai general, de elemente ale unei structuri algebrice de tip inel.
Nou!!: Hermann Grassmann și Matrice · Vezi mai mult »
Mărime fizică
O mărime fizică este o proprietate a unei stări sau a unui proces ale unui sistem fizic, care este observabilă și măsurabilă Răduleț, Remus și colaboratorii, Lexiconul Tehnic Român, Editura Tehnică, București, 1957-1966.
Nou!!: Hermann Grassmann și Mărime fizică · Vezi mai mult »
Mineralogie
Mineralogia este o ramură a geologiei ce se ocupă cu proprietățile fizico-chimice a mineralelor, rocilor (petrografie) prin studiul constituției lor, a morfologiei cristalelor lor, a genezei, a disponibilităților de combinare chimică ș.a. Agat (jos), ametist, cuarț din Maramureș.
Nou!!: Hermann Grassmann și Mineralogie · Vezi mai mult »
Monarhie constituțională
State cu formă de guvernământ monarhică. Monarhia constituțională este o formă de guvernământ monarhică în care atribuțiile monarhului sunt definite prin o constituție.
Nou!!: Hermann Grassmann și Monarhie constituțională · Vezi mai mult »
Om de știință
Un om de știință este un expert în cel puțin un domeniu al științei care utilizează metoda științifică pentru a cerceta.
Nou!!: Hermann Grassmann și Om de știință · Vezi mai mult »
Prusia
Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).
Nou!!: Hermann Grassmann și Prusia · Vezi mai mult »
Religie
Religia este credința în supranatural, sacru sau divin, și codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele, valorile și instituțiile asociate cu această credință.
Nou!!: Hermann Grassmann și Religie · Vezi mai mult »
Rig Veda
Rig Veda (în sanscrită: ऋग्वेद ṛgveda) este o colecție de imnuri religioase din India antică, dedicată zeităților arhaice.
Nou!!: Hermann Grassmann și Rig Veda · Vezi mai mult »
Szczecin
Szczecin (← poloneză, AFI, în, în sau Sedinum) este un municipiu în Polonia și primul port polonez ca mărime la Marea Baltică.
Nou!!: Hermann Grassmann și Szczecin · Vezi mai mult »
Teologie
Teologia (neogreacă θεολογία theología, din elină θεός theós „zeu”, „Dumnezeu” și λόγος lógos, „cuvânt”, „știință”) înseamnă „învățătura lui Dumnezeu” sau a zeilor în general.
Nou!!: Hermann Grassmann și Teologie · Vezi mai mult »
Umanism
''Francesco Petrarca'' Termenul de umanism (din latină: humanitas.
Nou!!: Hermann Grassmann și Umanism · Vezi mai mult »
Unificarea Germaniei
Germania Mică''. Unificarea Germaniei într-un stat național integrat politic și administrativ a avut loc oficial la 18 ianuarie 1871 în Sala Oglinzilor de la Palatul Versailles din Franța.
Nou!!: Hermann Grassmann și Unificarea Germaniei · Vezi mai mult »
Universitatea Humboldt din Berlin
Universitatea Humboldt din Berlin (prescurtat HU Berlin) este cea mai veche și ca mărime a doua universitate din Berlin.
Nou!!: Hermann Grassmann și Universitatea Humboldt din Berlin · Vezi mai mult »
Vector (dezambiguizare)
Cuvântul vector provine din latină, în care înseamnă purtător.
Nou!!: Hermann Grassmann și Vector (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
15 aprilie
---- 15 aprilie este a 105-a zi a calendarului gregorian și ziua a 106-a în anii bisecți.
Nou!!: Hermann Grassmann și 15 aprilie · Vezi mai mult »
1809
1809 (MDCCCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Hermann Grassmann și 1809 · Vezi mai mult »
1844
1844 (MDCCCXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Hermann Grassmann și 1844 · Vezi mai mult »
1861
1861 (MDCCCLXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Hermann Grassmann și 1861 · Vezi mai mult »
1871
1871 (MDCCCLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Hermann Grassmann și 1871 · Vezi mai mult »
1875
1875 (MDCCCLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Hermann Grassmann și 1875 · Vezi mai mult »
1877
1877 (MDCCCLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Hermann Grassmann și 1877 · Vezi mai mult »
1894
1894 (MDCCCXCIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Hermann Grassmann și 1894 · Vezi mai mult »
1911
1911 (MCMXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Hermann Grassmann și 1911 · Vezi mai mult »
26 septembrie
---- 26 septembrie este a 269-a zi a calendarului gregorian și a 270-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Hermann Grassmann și 26 septembrie · Vezi mai mult »
