acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Intrarea României în Primul Război Mondial și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”
Intrarea României în Primul Război Mondial și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” au 18 lucruri în comun (în Uniunpedie): Alexandru Averescu, Alexei Brusilov, Andrei Zaioncikovski, Anton Ludwig August von Mackensen, Arthur Arz von Straussenburg, Austro-Ungaria, Constantin Prezan, Eremia Grigorescu, Erich von Falkenhayn, Imperiul German, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Ioan Culcer, Mihail Aslan, Participarea României în campania anului 1916, Participarea României la Primul Război Mondial, Regatul Bulgariei, Regatul României.
Alexandru Averescu
Alexandru Averescu a fost mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, fiind deseori creditat pentru puținele succese militare ale României.
Alexandru Averescu și Intrarea României în Primul Război Mondial · Alexandru Averescu și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Alexei Brusilov
Alexei Alexeevici Brusilov (în) a fost un general rus de cavalerie, cunoscut în special pentru dezvoltarea tacticilor militare ofensive folosite în timpul ofensivei care-i poartă numele (1916).
Alexei Brusilov și Intrarea României în Primul Război Mondial · Alexei Brusilov și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Andrei Zaioncikovski
Andrei Zaioncikovski (în) a fost ofițer și istoric militar, unul dintre generalii armatei Imperiului Rus din Primul Război Mondial.
Andrei Zaioncikovski și Intrarea României în Primul Război Mondial · Andrei Zaioncikovski și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Anton Ludwig August von Mackensen
Anton Ludwig August von Mackensen a fost un militar și feldmareșal german.
Anton Ludwig August von Mackensen și Intrarea României în Primul Război Mondial · Anton Ludwig August von Mackensen și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Arthur Arz von Straussenburg
Arthur Arz von Straussenburg (n. 16 iunie 1857, Sibiu – d. 1 iulie 1935, Budapesta) a fost un înalt ofițer al armatei imperiale și regale austro-ungare, ultimul șef al Marelui Stat Major al Armatei Austro-Ungare, funcție pe care a preluat-o pe 2 martie 1917 de la contele Conrad von Hötzendorf.
Arthur Arz von Straussenburg și Intrarea României în Primul Război Mondial · Arthur Arz von Straussenburg și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Austro-Ungaria și Intrarea României în Primul Război Mondial · Austro-Ungaria și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Constantin Prezan
Constantin Prezan (n. 27 ianuarie 1861, satul Sterianul de Mijloc, comuna Butimanu, plasa Snagov, județul Ilfov, în prezent în județul Dâmbovița – d. 27 august 1943, satul Schinetea, județul Vaslui) a fost unul dintre mareșalii României, erou al Primului Război Mondial.
Constantin Prezan și Intrarea României în Primul Război Mondial · Constantin Prezan și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Eremia Grigorescu
Eremia-Teofil Grigorescu a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Eremia Grigorescu și Intrarea României în Primul Război Mondial · Eremia Grigorescu și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Erich von Falkenhayn
Erich von Falkenhayn (n. 11 septembrie 1861, Burg Belchau, Prusia – d. 8 aprilie 1922, Potsdam, Republica de la Weimar) a fost unul dintre generalii armatei Germaniei din Primul Război Mondial.
Erich von Falkenhayn și Intrarea României în Primul Război Mondial · Erich von Falkenhayn și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Imperiul German
Imperiul german (în germană: Deutsches Kaiserreich) a fost un stat național creat la 18 ianuarie 1871 și desființat la 9 noiembrie 1918, odată cu abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea.
Imperiul German și Intrarea României în Primul Război Mondial · Imperiul German și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și Intrarea României în Primul Război Mondial · Imperiul Otoman și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Imperiul Rus și Intrarea României în Primul Război Mondial · Imperiul Rus și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Ioan Culcer
Ioan Culcer - ortografiat uneori și Ion Culcer - (n. 29 iulie 1853, Târgu Jiu - d. septembrie 1928) a fost un general și om politic român.
Intrarea României în Primul Război Mondial și Ioan Culcer · Ioan Culcer și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Mihail Aslan
Mihail Aslan - pe numele complet Mihail Ceaur-Aslan - (n. 10 august 1857, Onești - d. 1936, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Intrarea României în Primul Război Mondial și Mihail Aslan · Mihail Aslan și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Participarea României în campania anului 1916
După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, care va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București.
Intrarea României în Primul Război Mondial și Participarea României în campania anului 1916 · Participarea României în campania anului 1916 și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Participarea României la Primul Război Mondial
Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 15/28 iulie 1914 și 29 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.
Intrarea României în Primul Război Mondial și Participarea României la Primul Război Mondial · Participarea României la Primul Război Mondial și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” ·
Regatul Bulgariei
Regatul Bulgariei (în limba bulgară: Царство България – Țarstvo Bălgaria) a fost proclamat pe data de 5 octombrie, 1908 (22 septembrie stil nou) când Principatul Bulgariei și-a proclamat în mod oficial independența față de Imperiul Otoman și și-a schimbat statutul de la „principat” la „regat”.
Intrarea României în Primul Război Mondial și Regatul Bulgariei · Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Regatul Bulgariei ·
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
Intrarea României în Primul Război Mondial și Regatul României · Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Regatul României ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Intrarea României în Primul Război Mondial și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”
- Ceea ce au în comun cu Intrarea României în Primul Război Mondial și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”
- Similarități între Intrarea României în Primul Război Mondial și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”
Comparație între Intrarea României în Primul Război Mondial și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”
Intrarea României în Primul Război Mondial are 33 de relații, în timp ce Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” are 28. Așa cum au în comun 18, indicele Jaccard este 29.51% = 18 / (33 + 28).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Intrarea României în Primul Război Mondial și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
