Ioan Caragea și Țara Românească

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Ioan Caragea și Țara Românească

Ioan Caragea vs. Țara Românească

Ioan Gheorghe Caragea cunoscut și ca Ioan Vodă Caragea sau Ioan Gheorghe Caradja, a fost un domnitor fanariot al Țării Românești (1812-1818). Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Alexandru Suțu

Alexandru Nicolae Suțu, a fost un domn al Moldovei, caimacam și domn al Țării Românești.

Alexandru Suțu și Ioan Caragea · Alexandru Suțu și Țara Românească · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

București și Ioan Caragea · București și Țara Românească · Vezi mai mult »

Constantinopol

Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.

Constantinopol și Ioan Caragea · Constantinopol și Țara Românească · Vezi mai mult »

Epoca fanariotă

O imagine a extravaganțelor atribuite fanarioților din Muntenia: Nicolae Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi cu coarnele poleite cu aur Fanarioții sau grecii fanarioți (în limba greacă: Φαναριώτες) erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanar"Phanariote", Encyclopedia Britannica 2006 (Φανάρι).

Epoca fanariotă și Ioan Caragea · Epoca fanariotă și Țara Românească · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Ioan Caragea și Țara Românească · Țara Românească și Țara Românească · Vezi mai mult »

Eteria

Eteria (Philiki Hetairia - Societatea prietenilor, în) a fost o organizație secretă creată la Odesa de Nikólaos Skúfas, Tănase Țakalov și Emanoil Xánthos la data de 14 septembrie 1814 după ideile lui Rigas Velestinlis din Velestino, și care avea ca scop eliberarea creștinilor, cu precădere a grecilor, de sub stăpânirea otomană, și întemeierea unor state creștine libere, îndeosebi a unei Elade libere (frontierele acesteia nefiind specificate, dar se spera tot înconjurul mării Egee și capitala Constantinopol, conform "Marii Idei").

Eteria și Ioan Caragea · Eteria și Țara Românească · Vezi mai mult »

Legiuirea Caragea

Legiuirea Caragea este primul cod de legi al Tării Românești fiind promulgat în anul 1818 pe vremea domneiei domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea (1812-1818).

Ioan Caragea și Legiuirea Caragea · Legiuirea Caragea și Țara Românească · Vezi mai mult »

Lista domnilor Țării Românești

Aceasta este o listă a domnilor Țării Românești, de la prima mențiune a unui regim politic medieval situat între Carpații Meridionali și fluviul Dunărea, până la unirea cu Moldova în 1859, care a dus la crearea României.

Ioan Caragea și Lista domnilor Țării Românești · Lista domnilor Țării Românești și Țara Românească · Vezi mai mult »

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei a fost numele formal al Regatului Unit între 1 ianuarie 1801 și 12 aprilie 1927.

Ioan Caragea și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei · Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei și Țara Românească · Vezi mai mult »