acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Istoria Bucureștiului și Țara Românească
Istoria Bucureștiului și Țara Românească au 31 lucruri în comun (în Uniunpedie): Academia Română, Alexandru Dimitrie Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Alexandru Vodă Ipsilanti, București, Carol I al României, Constantin Brâncoveanu, Epoca fanariotă, Țara Românească, Șerban Cantacuzino, Franța, Gheorghe Bibescu, Giurgiu, Grigore al IV-lea Ghica, Matei Basarab, Mănăstirea Mihai Vodă, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Negru Vodă, Pavel Kiseleff, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, Radu cel Frumos, Radu Șerban, Radu Mihnea, Regulamentul organic, Sinan Pașa, Târgoviște, Tratatul de pace de la Adrianopol (1829), Tudor Vladimirescu, Universitatea din București, ..., Vlad Țepeș. Extinde indicele (1 Mai Mult) »
Academia Română
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.
Academia Română și Istoria Bucureștiului · Academia Română și Țara Românească ·
Alexandru Dimitrie Ghica
Alexandru Dimitrie GhicaEste denumit și Alexandru al II-lea Ghica, în timp ce Alexandru Scarlat Ghica este considerat Alexandru I Ghica.
Alexandru Dimitrie Ghica și Istoria Bucureștiului · Alexandru Dimitrie Ghica și Țara Românească ·
Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.
Alexandru Ioan Cuza și Istoria Bucureștiului · Alexandru Ioan Cuza și Țara Românească ·
Alexandru Vodă Ipsilanti
Alexandru Vodă Ipsilanti a fost domn în Țara Românească: 15 septembrie 1774 - februarie 1782 și august 1796 - decembrie 1797 și în Moldova: decembrie 1786 - 19 aprilie 1788.
Alexandru Vodă Ipsilanti și Istoria Bucureștiului · Alexandru Vodă Ipsilanti și Țara Românească ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Istoria Bucureștiului · București și Țara Românească ·
Carol I al României
Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.
Carol I al României și Istoria Bucureștiului · Carol I al României și Țara Românească ·
Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
Constantin Brâncoveanu și Istoria Bucureștiului · Constantin Brâncoveanu și Țara Românească ·
Epoca fanariotă
O imagine a extravaganțelor atribuite fanarioților din Muntenia: Nicolae Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi cu coarnele poleite cu aur Fanarioții sau grecii fanarioți (în limba greacă: Φαναριώτες) erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanar"Phanariote", Encyclopedia Britannica 2006 (Φανάρι).
Epoca fanariotă și Istoria Bucureștiului · Epoca fanariotă și Țara Românească ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Istoria Bucureștiului și Țara Românească · Țara Românească și Țara Românească ·
Șerban Cantacuzino
Șerban Cantacuzino (n. 1640 – d. 29 octombrie/8 noiembrie 1688) a fost domnul Țării Românești între 1678 și 1688.
Istoria Bucureștiului și Șerban Cantacuzino · Șerban Cantacuzino și Țara Românească ·
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Franța și Istoria Bucureștiului · Franța și Țara Românească ·
Gheorghe Bibescu
Gheorghe Bibescu (n. 26 aprilie 1804, Craiova – d. 1 iunie 1873, Paris) a fost domn în Țara Românească în perioada 1 ianuarie 1843 - 13/25 iunie 1848.
Gheorghe Bibescu și Istoria Bucureștiului · Gheorghe Bibescu și Țara Românească ·
Giurgiu
Giurgiu (bulgară: Ghiurghevo (Гюргево), turcă: Yergöğü) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Giurgiu și Istoria Bucureștiului · Giurgiu și Țara Românească ·
Grigore al IV-lea Ghica
Grigore al IV-lea Ghica sau Grigore Dimitrie Ghica a fost domnitor al Țării Românești (30 iunie 1822 - 10 mai 1828).
Grigore al IV-lea Ghica și Istoria Bucureștiului · Grigore al IV-lea Ghica și Țara Românească ·
Matei Basarab
Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu) a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654.
Istoria Bucureștiului și Matei Basarab · Matei Basarab și Țara Românească ·
Mănăstirea Mihai Vodă
Mănăstirea Mihai Vodă este una din cele mai vechi construcții din București păstrate până astăzi, ctitorie a lui Mihai Viteazul.
Istoria Bucureștiului și Mănăstirea Mihai Vodă · Mănăstirea Mihai Vodă și Țara Românească ·
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Istoria Bucureștiului și Mihai Viteazul · Mihai Viteazul și Țara Românească ·
Mircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân a fost domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418.
Istoria Bucureștiului și Mircea cel Bătrân · Mircea cel Bătrân și Țara Românească ·
Negru Vodă
Negru Vodă (portret de Pierre Bellet) Negru Vodă, supranumit Radu Negru sau Radul Negrul Voievod, a fost, potrivit legendei, fondatorul și primul domn al Țării Românești.
Istoria Bucureștiului și Negru Vodă · Negru Vodă și Țara Românească ·
Pavel Kiseleff
Contele Pavel Kiseleff (în, cunoscut mai bine sub numele Kisseleff, în grafia franceză) este considerat ca fiind cel mai strălucit general reformator rus, în timpul domniei conservatorului țar Nicolae I al Rusiei.
Istoria Bucureștiului și Pavel Kiseleff · Pavel Kiseleff și Țara Românească ·
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești
Principatele Unite Moldova și Țara Românească, uzual Principatele Unite, au fost un stat format prin unirea dintre Principatele Dunărene Moldova și Țara Românească în perioada 1856–1862, printr-un proces al cărui moment definitoriu a fost constituirea în 1859 a uniunii personale prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.
Istoria Bucureștiului și Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești · Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și Țara Românească ·
Radu cel Frumos
Radu cel Frumos (cca. 1437/1439 – ianuarie 1475) a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475).
Istoria Bucureștiului și Radu cel Frumos · Radu cel Frumos și Țara Românească ·
Radu Șerban
Radu Șerban a fost domnul Țării Românești în octombrie 1601, între iulie 1602 și decembrie 1610 și între mai și septembrie în anul 1611.
Istoria Bucureștiului și Radu Șerban · Radu Șerban și Țara Românească ·
Radu Mihnea
piatra funerară a lui Radu Mihnea, având stemele celor două provincii românești: Moldova și Valahia Radu Mihnea a fost domn al Țării Românești: noiembrie 1601 - martie 1602, aprilie 1611 - mai 1611, 12 septembrie 1611 - august 1616, august 1620 - august 1623 și al Moldovei: 24 iulie 1616 - 9 februarie 1619 și 4 august 1623 - 20 ianuarie 1626.
Istoria Bucureștiului și Radu Mihnea · Radu Mihnea și Țara Românească ·
Regulamentul organic
Regulamentul organic (în) a fost prima lege organică cvasiconstituțională în Principatele Dunărene, deci în Țara Românească și Moldova.
Istoria Bucureștiului și Regulamentul organic · Regulamentul organic și Țara Românească ·
Sinan Pașa
Koca Sinan Pașa a fost un comandant de oști și om de stat otoman.
Istoria Bucureștiului și Sinan Pașa · Sinan Pașa și Țara Românească ·
Târgoviște
Târgoviște este municipiul de reședință al județului Dâmbovița, Muntenia, România.
Istoria Bucureștiului și Târgoviște · Târgoviște și Țara Românească ·
Tratatul de pace de la Adrianopol (1829)
Arcul de triumf de la Moscova, 1834. Schimbările teritoriale rezultate în urma tratatului de la AdrianopolH.E.Stier (dir.): Grosser Atlas zur Weltgeschichte, Westermann 1984, p.134, ISBN 3141009198.. Tratatul de pace de la Adrianopol, (numit și Tratatul de la Edirne), a fost finalizat la încheierea războiului ruso-turc din 1828-1829 dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, fiind semnat pe 14 septembrie 1829 în Adrianopol de Alexei Orlov și Abdul Kadîr-bei.
Istoria Bucureștiului și Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) · Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) și Țara Românească ·
Tudor Vladimirescu
Tudor Vladimirescu a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Românești, de la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821, al pandurilor și domn al Țării Românești.
Istoria Bucureștiului și Tudor Vladimirescu · Tudor Vladimirescu și Țara Românească ·
Universitatea din București
Palatul Universității din București Palatul Universității din București - Fântână Universitate Universitatea din București (prescurtat UB) este o universitate de stat din București și a doua cea mai veche universitate din România.
Istoria Bucureștiului și Universitatea din București · Universitatea din București și Țara Românească ·
Vlad Țepeș
Vlad Țepeș, denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.
Istoria Bucureștiului și Vlad Țepeș · Vlad Țepeș și Țara Românească ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Istoria Bucureștiului și Țara Românească
- Ceea ce au în comun cu Istoria Bucureștiului și Țara Românească
- Similarități între Istoria Bucureștiului și Țara Românească
Comparație între Istoria Bucureștiului și Țara Românească
Istoria Bucureștiului are 264 de relații, în timp ce Țara Românească are 288. Așa cum au în comun 31, indicele Jaccard este 5.62% = 31 / (264 + 288).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Istoria Bucureștiului și Țara Românească. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
