acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Istoria Dobrogei și România
Istoria Dobrogei și România au 73 lucruri în comun (în Uniunpedie): Antanta, Antichitatea, Austro-Ungaria, Avari, Balcic, Berlin, Bosnia și Herțegovina, București, Bulgaria, Burebista, Cadrilater, Camera Deputaților din România, Carol I al României, Caucaz, Cernavodă, Comunism, Constanța, Constantinopol, Cultura și civilizația dacică, Dacia, Delta Dunării, Dobrogea, Drobeta-Turnu Severin, Dunărea, Țara Românească, Țaratul Vlaho-Bulgar, Evul Mediu, Forțele Navale Române, Gepizi, Germania, ..., Goți, Greci, Grecia, Herodot, Huni, Imperiul Otoman, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Rus, Insula Șerpilor, Istoria românilor, Latina vulgară, Lipoveni, Litovoi, Lucian Pintilie, Mangalia, Marea Neagră, Mihai Eminescu, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Moldova, Munții Carpați, Nicolae Iorga, Nistru, Peninsula Balcanică, Primul Război Mondial, Râul Prut, Războiul Ruso-Turc (1877–1878), Regatul Ungariei, România Mare, Secolul al III-lea, Seneslau, Serbia, Sibiu, Slavi, Tătari, Traci, Ucraina, Unirea Principatelor Române, Valahi, Vlad Țepeș, Vladislav I, 44 î.Hr.. Extinde indicele (43 Mai Mult) »
Antanta
A nu se confunda cu Tripla Intervenție sau cu Tripla Alianță. Antanta (sau Tripla Înțelegere) a fost un bloc politico-militar creat cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial și format din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus.
Antanta și Istoria Dobrogei · Antanta și România ·
Antichitatea
Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.
Antichitatea și Istoria Dobrogei · Antichitatea și România ·
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Austro-Ungaria și Istoria Dobrogei · Austro-Ungaria și România ·
Avari
Imperiul Avar Avarii au fost un popor migrator provenit din Asia Centrală a cărui limbă era probabil din grupul limbilor turcice.
Avari și Istoria Dobrogei · Avari și România ·
Balcic
Balcic (în, în, în, în) este un oraș la țărmul Mării Negre, în regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, din nord-estul Bulgariei, situat la o distanță de 42 km de Varna.
Balcic și Istoria Dobrogei · Balcic și România ·
Berlin
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ și acoperind o suprafață aproximativ 892 km² (2020).
Berlin și Istoria Dobrogei · Berlin și România ·
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Bosnia și Herțegovina și Istoria Dobrogei · Bosnia și Herțegovina și România ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Istoria Dobrogei · București și România ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și Istoria Dobrogei · Bulgaria și România ·
Burebista
Burebista (82 î.Hr. - 44 î.Hr.) a fost rege al geto-dacilor și întemeietorul statului dac.
Burebista și Istoria Dobrogei · Burebista și România ·
Cadrilater
Legea de alipire a Cadrilaterului la România, 1913 Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine.
Cadrilater și Istoria Dobrogei · Cadrilater și România ·
Camera Deputaților din România
Camera Deputaților din România este una din cele două camere a Parlamentului bicameral al României.
Camera Deputaților din România și Istoria Dobrogei · Camera Deputaților din România și România ·
Carol I al României
Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.
Carol I al României și Istoria Dobrogei · Carol I al României și România ·
Caucaz
Vedere a Caucazului din satelit Ţările Caucazului în antichitate: Armenia, Iberia, Colchida şi Albania Caucazul zilelor noastre Popoarele Caucazului 2009 Caucazul este o regiune între Marea Neagră și Marea Caspică, incluzând Munții Caucaz și câmpiile înconjurătoare.
Caucaz și Istoria Dobrogei · Caucaz și România ·
Cernavodă
Cernavodă (în antichitate: Axiopolis (greacă: Ἀξιούπολις), bulgară: Черна вода (Cerna voda), turcă: Boğazköy) este un oraș în județul Constanța, Dobrogea, România.
Cernavodă și Istoria Dobrogei · Cernavodă și România ·
Comunism
Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.
Comunism și Istoria Dobrogei · Comunism și România ·
Constanța
Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.
Constanța și Istoria Dobrogei · Constanța și România ·
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Constantinopol și Istoria Dobrogei · Constantinopol și România ·
Cultura și civilizația dacică
Dacia Coiful dacic de la Coțofenești. Civilizația și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean o dezvoltare de câteva sute de ani și a atins nivelul cel mai înalt în perioada sec. I î.H. - sec. I d.H. În arheologie, termenul de cultură se referă atât la aspectele vieții materiale, cât și la cele spirituale, în totalitatea lor, studiind: așezările, locuințele, uneltele, armele, ceramica, podoabele, riturile funerare, ritualurile religioase, manifestările artistice.
Cultura și civilizația dacică și Istoria Dobrogei · Cultura și civilizația dacică și România ·
Dacia
Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de state, iar ei ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunărea (sud) și Carpații Păduroși (nord).
Dacia și Istoria Dobrogei · Dacia și România ·
Delta Dunării
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării și Istoria Dobrogei · Delta Dunării și România ·
Dobrogea
alt.
Dobrogea și Istoria Dobrogei · Dobrogea și România ·
Drobeta-Turnu Severin
Orasul Drobeta Turnu-Severin cu vedere din satelit la rezolutie mare Drobeta-Turnu Severin (denumire până în 1972: Turnu Severin, în maghiară: Szörényvár sau Szörénytornya, în germană: Turm Severin) este municipiul de reședință al județului Mehedinți, Oltenia, România, format din localitățile componente Drobeta-Turnu Severin (reședința), Dudașu Schelei, Gura Văii și Schela Cladovei.
Drobeta-Turnu Severin și Istoria Dobrogei · Drobeta-Turnu Severin și România ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Dunărea și Istoria Dobrogei · Dunărea și România ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Istoria Dobrogei și Țara Românească · România și Țara Românească ·
Țaratul Vlaho-Bulgar
Al doilea țarat bulgar (1185-1258, denumit Țaratul româno-bulgar de unii istorici români sau Al doilea țarat bulgar de bulgari și de istoriografia internațională, 1185-1396) a fost un stat multietnic (regat) apărut la Dunărea de jos în 1186, odată cu victoria bulgarilor și vlahilor răsculați din sudul Dunării împotriva Imperiului bizantin, și dispărut în 1260 prin fragmentarea în state mai mici, cucerite în jur de 1396 de către Imperiul otoman.
Istoria Dobrogei și Țaratul Vlaho-Bulgar · România și Țaratul Vlaho-Bulgar ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Evul Mediu și Istoria Dobrogei · Evul Mediu și România ·
Forțele Navale Române
Forțele Navale Române reprezintă o categorie de arme ce face parte din Armata Română.
Forțele Navale Române și Istoria Dobrogei · Forțele Navale Române și România ·
Gepizi
Gepizii au fost migratori de origine germanică care în secolul al V-lea s-au stabilit în Bazinul Pannonic, ajungând și în vestul Transilvaniei, Banat și culoarul Oltului într-o perioadă în care administrația și armata Imperiului Roman își mutase centrul de greutate din Dacia romană la sud de Dunăre.
Gepizi și Istoria Dobrogei · Gepizi și România ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Germania și Istoria Dobrogei · Germania și România ·
Goți
Goții (în Gotică: gutans Unicode: 𐌲𐌿𐍄𐌰𐌽𐍃, "Gutans") au fost un popor germanic răsăritean.
Goți și Istoria Dobrogei · Goți și România ·
Greci
Grecii (greacă: Έλληνες - ''ellenes'') reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează Grecia din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent.
Greci și Istoria Dobrogei · Greci și România ·
Grecia
Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.
Grecia și Istoria Dobrogei · Grecia și România ·
Herodot
Herodot din Halicarnas/Halikarnassos (greacă: Ήροδοτος, Herodotos, n. 484 î.Hr. - d. cca. 425 î.Hr.) a fost un istoric grec.
Herodot și Istoria Dobrogei · Herodot și România ·
Huni
Pătrunderea hunilor în Europa Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică.
Huni și Istoria Dobrogei · Huni și România ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și Istoria Dobrogei · Imperiul Otoman și România ·
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Imperiul Roman și Istoria Dobrogei · Imperiul Roman și România ·
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Imperiul Roman de Răsărit și Istoria Dobrogei · Imperiul Roman de Răsărit și România ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Imperiul Rus și Istoria Dobrogei · Imperiul Rus și România ·
Insula Șerpilor
Insula Șerpilor (în Острів Зміїний, în Остров Змеиный, în gr. veche Λευκός, în gr. Φίδονισι, în Yilan Adası) este o insulă din Marea Neagră, clasificată drept „stâncă” în sensul Convenției de la Montego Bay privind Dreptul Mării datorită lipsei de surse proprii de apă potabilă, situată la 45 de km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura.
Insula Șerpilor și Istoria Dobrogei · Insula Șerpilor și România ·
Istoria românilor
Prin istoria românilor se înțelege, în mod convențional, istoria poporului (grupului etnic) român, de la formarea acestuia până în prezent.
Istoria Dobrogei și Istoria românilor · Istoria românilor și România ·
Latina vulgară
Imperiului Roman, era diferită de latina clasică cunoscută din literatura latină. Latina vulgară, uneori numită și Latina Vorbită, a fost o limbă italică folosită în Europa, în teritorii ale țărilor actuale: Franța, Belgia, Italia, Spania, România, Portugalia, Croația și altele.
Istoria Dobrogei și Latina vulgară · Latina vulgară și România ·
Lipoveni
Rușii și lipovenii din România (2002) Slava Cercheză din Județul Tulcea (2004) Lipovean O verviță, mătanie tipic lipoveană Flamură lipoveană Lipovenii sunt un grup etnic de origine rusească (numără aprox. 19.300 persoane), care locuiesc în special în județul Tulcea din România precum și în zona Bugeacului (mai ales în preajma orașului Vâlcov) din regiunea Odesa, Ucraina și în Bulgaria.
Istoria Dobrogei și Lipoveni · Lipoveni și România ·
Litovoi
Formaţiuni politice româneşti în secolele IX - XIIIOvidiu Drimba - Istoria culturii şi civilizaţiei româneşti, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987, vol.2, pag.404 Litovoi (Lytuoy) este menționat în diploma regelui Béla al IV-lea al Ungariei din 1247 (Diploma Ioaniților) ca voievod la sud de Carpați.
Istoria Dobrogei și Litovoi · Litovoi și România ·
Lucian Pintilie
Lucian Pintilie a fost un regizor de teatru, operă și film român.
Istoria Dobrogei și Lucian Pintilie · Lucian Pintilie și România ·
Mangalia
Mangalia (în turcă Mankalya) este un municipiu în județul Constanța, Dobrogea, România, format din localitățile componente Cap Aurora, Jupiter, Mangalia (reședința), Neptun, Olimp, Saturn și Venus.
Istoria Dobrogei și Mangalia · Mangalia și România ·
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Istoria Dobrogei și Marea Neagră · Marea Neagră și România ·
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.
Istoria Dobrogei și Mihai Eminescu · Mihai Eminescu și România ·
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Istoria Dobrogei și Mihai Viteazul · Mihai Viteazul și România ·
Mircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân a fost domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418.
Istoria Dobrogei și Mircea cel Bătrân · Mircea cel Bătrân și România ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Istoria Dobrogei și Moldova · Moldova și România ·
Munții Carpați
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Istoria Dobrogei și Munții Carpați · Munții Carpați și România ·
Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
Istoria Dobrogei și Nicolae Iorga · Nicolae Iorga și România ·
Nistru
Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.
Istoria Dobrogei și Nistru · Nistru și România ·
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
Istoria Dobrogei și Peninsula Balcanică · Peninsula Balcanică și România ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Istoria Dobrogei și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și România ·
Râul Prut
Prutul (în) este un râu având lungimea de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est.
Istoria Dobrogei și Râul Prut · Râul Prut și România ·
Războiul Ruso-Turc (1877–1878)
Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 și-a avut originea într-o răspândire a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominația otomană.
Istoria Dobrogei și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · România și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) ·
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Istoria Dobrogei și Regatul Ungariei · Regatul Ungariei și România ·
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Istoria Dobrogei și România Mare · România și România Mare ·
Secolul al III-lea
Secolul al III-lea a fost perioada care a durat din 201 până în 300.
Istoria Dobrogei și Secolul al III-lea · România și Secolul al III-lea ·
Seneslau
Formațiuni politice românești în secolele IX - XIIIOvidiu Drimba - Istoria culturii şi civilizaţiei româneşti, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987, vol.2, pag.404 Seneslau (Seneslav), este menționat în diploma regelui Bela al IV-lea al Ungariei ca fiind voievod român în Transalpina (Muntenia), la 1247.
Istoria Dobrogei și Seneslau · România și Seneslau ·
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Istoria Dobrogei și Serbia · România și Serbia ·
Sibiu
Sibiu (în, în dialectul săsesc: Härmeschtat sau Hermestatt, în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința).
Istoria Dobrogei și Sibiu · România și Sibiu ·
Slavi
Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.
Istoria Dobrogei și Slavi · România și Slavi ·
Tătari
Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.
Istoria Dobrogei și Tătari · România și Tătari ·
Traci
Tracii au fost un grup de triburi indo-europene care vorbeau limba tracă, o componentă a familiei limbilor indo-europene.
Istoria Dobrogei și Traci · România și Traci ·
Ucraina
Fără descriere.
Istoria Dobrogei și Ucraina · România și Ucraina ·
Unirea Principatelor Române
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești Drapelul noului stat Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Istoria Dobrogei și Unirea Principatelor Române · România și Unirea Principatelor Române ·
Valahi
Cuvântul „Valahi” este un calc lingvistic (printre multe altele) pe care Academia Română nu-l numără printre cuvintele românești.
Istoria Dobrogei și Valahi · România și Valahi ·
Vlad Țepeș
Vlad Țepeș, denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.
Istoria Dobrogei și Vlad Țepeș · România și Vlad Țepeș ·
Vladislav I
Vladislav I a fost domn al Țării Românești între 1364 și cca.
Istoria Dobrogei și Vladislav I · România și Vladislav I ·
44 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr. Anii 20 î.Hr. Anii 10 î.Hr. Anii 0 î.Hr. Anii 0 Anii 10 Ani: 49 î.Hr. 48 î.Hr. 47 î.Hr. 46 î.Hr. 45 î.Hr. - 44 î.Hr. - 43 î.Hr. 42 î.Hr. 41 î.Hr. 40 î.Hr. 39 î.Hr. ---- Anul 44 î.Hr.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Istoria Dobrogei și România
- Ceea ce au în comun cu Istoria Dobrogei și România
- Similarități între Istoria Dobrogei și România
Comparație între Istoria Dobrogei și România
Istoria Dobrogei are 289 de relații, în timp ce România are 1055. Așa cum au în comun 73, indicele Jaccard este 5.43% = 73 / (289 + 1055).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Istoria Dobrogei și România. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
