Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Letopisețul Țării Moldovei și Țara Românească

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Letopisețul Țării Moldovei și Țara Românească

Letopisețul Țării Moldovei vs. Țara Românească

Fragment din Letopisețul Țării Moldovei, 1642 Letopisețul Tarii Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viața domnilor careia scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă este o lucrare descriptivă și epică elaborată de către Grigore Ureche între (1642 - 1647), ce se referă la principalele evenimente istorice care s-au produs în Principatul Moldovei, între anii de domnie ai lui Dragoș I și Aron Vodă (1359 - 1594), adică pe o perioadă totală de 235 de ani, constituind în acest fel un izvor istoric foarte util. Portretul lui Ștefan cel Mare, după letopiseț: La baza Letopisețului au stat o serie de lucrări cunoscute de Grigore Ureche: Cronica lui Ștefan cel Mare, Cronicele lui Macarie, Eftimie și Azarie, a lui Marcin Bielski, Letopisețul moldovenesc de Eustratie Logofătul, Cosmografia de Gerardus Mercator, Cronici ale lui Constantin Manasses, etc. Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Similarități între Letopisețul Țării Moldovei și Țara Românească

Letopisețul Țării Moldovei și Țara Românească au 3 lucruri în comun (în Uniunpedie): Aron Vodă, Ștefan cel Mare, Principatul Moldovei.

Aron Vodă

Aroneanu Aron Vodă a fost domn al Moldovei de două ori, (septembrie 1591 - iunie 1592) și (18 septembrie 1592 - 24 aprilie 1595).

Aron Vodă și Letopisețul Țării Moldovei · Aron Vodă și Țara Românească · Vezi mai mult »

Ștefan cel Mare

Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.

Letopisețul Țării Moldovei și Ștefan cel Mare · Ștefan cel Mare și Țara Românească · Vezi mai mult »

Principatul Moldovei

Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.

Letopisețul Țării Moldovei și Principatul Moldovei · Principatul Moldovei și Țara Românească · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Letopisețul Țării Moldovei și Țara Românească

Letopisețul Țării Moldovei are 14 de relații, în timp ce Țara Românească are 288. Așa cum au în comun 3, indicele Jaccard este 0.99% = 3 / (14 + 288).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Letopisețul Țării Moldovei și Țara Românească. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »