Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Limba engleză și Limba sârbă

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Limba engleză și Limba sârbă

Limba engleză vs. Limba sârbă

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”). limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.

Similarități între Limba engleză și Limba sârbă

Limba engleză și Limba sârbă au 26 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Alfabetul latin, Australia, Austria, Canada, Consoană africată, Consoană alveolară, Consoană bilabială, Consoană fricativă, Consoană labiodentală, Consoană laterală, Consoană nazală, Consoană oclusivă, Consoană palatală, Consoană postalveolară, Consoană sonantă, Consoană velară, Germania, Limba franceză, Limba germană, Limba greacă, Limbă flexionară, Limbă oficială, Limbi indo-europene, Slovenia, Statele Unite ale Americii.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Limba engleză · Al Doilea Război Mondial și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Alfabetul latin

right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.

Alfabetul latin și Limba engleză · Alfabetul latin și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Australia

Australia, oficial Uniunea Australiei, este o țară ce ocupă în întregime continentul cu același nume, insula Tasmania și alte insule mai mici.

Australia și Limba engleză · Australia și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Austria

Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.

Austria și Limba engleză · Austria și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Canada

Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului America de Nord.

Canada și Limba engleză · Canada și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană africată

În fonetică, o consoană se numește africată sau semioclusivă dacă începe ca o consoană oclusivă prin blocarea fluxului de aer din canalul fonator și se termină ca o consoană fricativă prin eliberarea parțială și de obicei șuierătoare a aerului.

Consoană africată și Limba engleză · Consoană africată și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană alveolară

În fonetică, se numesc consoane alveolare acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona alveolelor incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană alveolară și Limba engleză · Consoană alveolară și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană bilabială

În fonetică, se numesc consoane bilabiale acele consoane pronunțate prin acțiunea ambelor buze; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană bilabială și Limba engleză · Consoană bilabială și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană fricativă

În fonetică, o consoană se numește fricativă (sau constrictivă, spirantă) dacă la pronunțarea sa canalul fonator se strâmtează astfel încât aerul să se poată scurge tot timpul emisiunii.

Consoană fricativă și Limba engleză · Consoană fricativă și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană labiodentală

În fonetică, se numesc consoane labiodentale acele consoane pronunțate prin acțiunea buzei inferioare și a incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană labiodentală și Limba engleză · Consoană labiodentală și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană laterală

În fonetică, consoanele laterale sînt acele consoane articulate prin atingerea vîrfului limbii de palatul tare sau de alveolele incisivilor superiori în timp ce fluxul de aer iese prin cele două deschizături lăsate de marginile limbii sau numai printr-una din ele.

Consoană laterală și Limba engleză · Consoană laterală și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană nazală

În fonetică, consoanele nazale sunt acele consoane în timpul emiterii cărora aerul este expirat pe nas.

Consoană nazală și Limba engleză · Consoană nazală și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă

Consoanele oclusive (sau explozive) sunt acele consoane pronunțate printr-o ocluzie a canalului fonator.

Consoană oclusivă și Limba engleză · Consoană oclusivă și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană palatală

În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană palatală și Limba engleză · Consoană palatală și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană postalveolară

În fonetică, se numesc consoane postalveolare (sau prepalatale) acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona dintre alveolele incisivilor superiori și palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană postalveolară și Limba engleză · Consoană postalveolară și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană sonantă

În fonetică, o consoană sonantă este o consoană în articularea căreia nu se produce un zgomot caracteristic consoanelor, ci mai degrabă se aseamănă vocalelor.

Consoană sonantă și Limba engleză · Consoană sonantă și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Consoană velară

În fonetică, se numesc consoane velare consoanele pronunțate în partea posterioară a cavității bucale, prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Consoană velară și Limba engleză · Consoană velară și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Germania și Limba engleză · Germania și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Limba engleză și Limba franceză · Limba franceză și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limba germană

Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.

Limba engleză și Limba germană · Limba germană și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limba greacă

Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..

Limba engleză și Limba greacă · Limba greacă și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limbă flexionară

În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă flexionară”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, desemnează o limbă în care cuvintele sunt dificil de segmentat în morfemele pe care le conținKálmán și Trón 2007, p. 84.

Limba engleză și Limbă flexionară · Limba sârbă și Limbă flexionară · Vezi mai mult »

Limbă oficială

O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii.

Limba engleză și Limbă oficială · Limba sârbă și Limbă oficială · Vezi mai mult »

Limbi indo-europene

Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.

Limba engleză și Limbi indo-europene · Limba sârbă și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »

Slovenia

Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.

Limba engleză și Slovenia · Limba sârbă și Slovenia · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Limba engleză și Statele Unite ale Americii · Limba sârbă și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Limba engleză și Limba sârbă

Limba engleză are 123 de relații, în timp ce Limba sârbă are 329. Așa cum au în comun 26, indicele Jaccard este 5.75% = 26 / (123 + 329).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Limba engleză și Limba sârbă. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »