Similarități între Limba franceză și Limba poloneză
Limba franceză și Limba poloneză au 40 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adjectiv, Alfabetul latin, Canada, Condițional, Consoană, Diateză (gramatică), Dicționar, Europa, Europa Centrală, Evul Mediu, Gramatică, Iluminism, Imperativ, Israel, Lexic, Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba italiană, Limba latină, Limba maghiară, Limbă flexionară, Limbă standard, Limbi germanice, Limbi indo-europene, Lingvistică, Loc de articulare, Participiu, Polonia, Pronume, ..., Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, România, Rusia, Secolul al IX-lea, Secolul al XIV-lea, Secolul al XIX-lea, Secolul al XVIII-lea, Statele Unite ale Americii, Substantiv, Vocală. Extinde indicele (10 Mai Mult) »
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Adjectiv și Limba franceză · Adjectiv și Limba poloneză ·
Alfabetul latin
right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.
Alfabetul latin și Limba franceză · Alfabetul latin și Limba poloneză ·
Canada
Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului America de Nord.
Canada și Limba franceză · Canada și Limba poloneză ·
Condițional
Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp. 207–208.
Condițional și Limba franceză · Condițional și Limba poloneză ·
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Consoană și Limba franceză · Consoană și Limba poloneză ·
Diateză (gramatică)
Diateza este o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia.
Diateză (gramatică) și Limba franceză · Diateză (gramatică) și Limba poloneză ·
Dicționar
Dicționar de latină în mai multe volume Un dicționar sau lexicon este o lucrare lexicografică care cuprinde o parte semnificativă dintre cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu al științei, literaturii, artei etc., așezate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică), având în general definiția sensurilor cuvântului împreună cu pronunție, etimologie și alte informații, sau o listă de cuvinte însoțite de traducerile lor într-o altă limbă.
Dicționar și Limba franceză · Dicționar și Limba poloneză ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Europa și Limba franceză · Europa și Limba poloneză ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Europa Centrală și Limba franceză · Europa Centrală și Limba poloneză ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Evul Mediu și Limba franceză · Evul Mediu și Limba poloneză ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Gramatică și Limba franceză · Gramatică și Limba poloneză ·
Iluminism
D’Alembert. Iluminismul, numit și Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii, a fost o mișcare intelectuală, filozofică, ideologică și culturală, antifeudală, desfășurată în perioada pregătirii și înfăptuirii revoluțiilor din sec. XVII-XIX în țările Europei, ale Americii de Nord și ale Americii de Sud și având drept scop crearea unei societăți „raționale”, prin răspândirea culturii, a „luminilor” în mase (cf. Carp Maxim).
Iluminism și Limba franceză · Iluminism și Limba poloneză ·
Imperativ
În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.
Imperativ și Limba franceză · Imperativ și Limba poloneză ·
Israel
Statul Israel (în,; în, Dawlat Israil) este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al Mării Mediterane.
Israel și Limba franceză · Israel și Limba poloneză ·
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Lexic și Limba franceză · Lexic și Limba poloneză ·
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Limba engleză și Limba franceză · Limba engleză și Limba poloneză ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Limba franceză și Limba franceză · Limba franceză și Limba poloneză ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Limba franceză și Limba germană · Limba germană și Limba poloneză ·
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Limba franceză și Limba italiană · Limba italiană și Limba poloneză ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Limba franceză și Limba latină · Limba latină și Limba poloneză ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Limba franceză și Limba maghiară · Limba maghiară și Limba poloneză ·
Limbă flexionară
În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă flexionară”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, desemnează o limbă în care cuvintele sunt dificil de segmentat în morfemele pe care le conținKálmán și Trón 2007, p. 84.
Limba franceză și Limbă flexionară · Limba poloneză și Limbă flexionară ·
Limbă standard
În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.
Limba franceză și Limbă standard · Limba poloneză și Limbă standard ·
Limbi germanice
Limbile germanice sunt o grupă de limbi indo-europene vorbite în nordul Europei și alte părți a lumii.
Limba franceză și Limbi germanice · Limba poloneză și Limbi germanice ·
Limbi indo-europene
Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.
Limba franceză și Limbi indo-europene · Limba poloneză și Limbi indo-europene ·
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Limba franceză și Lingvistică · Limba poloneză și Lingvistică ·
Loc de articulare
Locuri de articulare, pasive şi active În fonetică, locul sau punctul de articulare al unei consoane este locul de pe canalul fonator în care fluxul de aer este blocat sau strîmtat pentru a produce o turbulență audibilă.
Limba franceză și Loc de articulare · Limba poloneză și Loc de articulare ·
Participiu
În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.
Limba franceză și Participiu · Limba poloneză și Participiu ·
Polonia
Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.
Limba franceză și Polonia · Limba poloneză și Polonia ·
Pronume
În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.
Limba franceză și Pronume · Limba poloneză și Pronume ·
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (în), cunoscut sub numele de Regatul Unit (în,, pe scurt UK) sau Marea Britanie (în sau doar), este o țară suverană din Europa occidentală.
Limba franceză și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord · Limba poloneză și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Limba franceză și România · Limba poloneză și România ·
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Limba franceză și Rusia · Limba poloneză și Rusia ·
Secolul al IX-lea
Nordul Europei, în special teritoriul actual al Regatului Unit, este devastat de raidurile vikingilor.
Limba franceză și Secolul al IX-lea · Limba poloneză și Secolul al IX-lea ·
Secolul al XIV-lea
Fără descriere.
Limba franceză și Secolul al XIV-lea · Limba poloneză și Secolul al XIV-lea ·
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Limba franceză și Secolul al XIX-lea · Limba poloneză și Secolul al XIX-lea ·
Secolul al XVIII-lea
Secolul al XVIII-lea începe pe 1 ianuarie 1701 și se termină pe 31 decembrie 1800.
Limba franceză și Secolul al XVIII-lea · Limba poloneză și Secolul al XVIII-lea ·
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Limba franceză și Statele Unite ale Americii · Limba poloneză și Statele Unite ale Americii ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Limba franceză și Substantiv · Limba poloneză și Substantiv ·
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Limba franceză și Limba poloneză
- Ceea ce au în comun cu Limba franceză și Limba poloneză
- Similarități între Limba franceză și Limba poloneză
Comparație între Limba franceză și Limba poloneză
Limba franceză are 301 de relații, în timp ce Limba poloneză are 239. Așa cum au în comun 40, indicele Jaccard este 7.41% = 40 / (301 + 239).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Limba franceză și Limba poloneză. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: