Limba meglenoromână

Limba meglenoromână Sat aromânesc Meglenoromâna este un idiom vorbit de o populație numită în mediul academic „meglenoromâni”.

Accent

În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.

Nou!!: Limba meglenoromână și Accent · Vezi mai mult »

Accent ascuțit

Accentul ascuțit (´) este un semn diacritic folosit în grafierile mai multor limbi contemporane, în alfabetele: latin, chirilic și grec.

Nou!!: Limba meglenoromână și Accent ascuțit · Vezi mai mult »

În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.

Nou!!: Limba meglenoromână și Adjectiv · Vezi mai mult »

Adjectiv posesiv

Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite cu un cuvânt obiect posedat) exprimate de acel substantiv.

Nou!!: Limba meglenoromână și Adjectiv posesiv · Vezi mai mult »

Afereză

În lingvistică, termenul afereză (din aphérèse, cf. ἀφαίρεσις aphairesis „îndepărtare, cădere”) preluat din retorică, este o schimbare fonetică ce constă în căderea părții inițiale a unui cuvânt.

Nou!!: Limba meglenoromână și Afereză · Vezi mai mult »

Afix

În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.

Nou!!: Limba meglenoromână și Afix · Vezi mai mult »

Alexandru Graur

Alexandru Graur a fost un lingvist, savant român de origine evreiască, membru titular al Academiei Române (din 1955).

Nou!!: Limba meglenoromână și Alexandru Graur · Vezi mai mult »

Alexandru Philippide

Alexandru Philippide (n. 1 mai 1859, Bârlad – d. 12 august 1933, Iași) a fost un lingvist și filolog român, membru titular al Academiei Române, bibliotecar, profesor universitar, considerat întemeietorul școlii lingvistice ieșene.

Nou!!: Limba meglenoromână și Alexandru Philippide · Vezi mai mult »

Alexandru Rosetti

Alexandru Rosetti a fost un reputat lingvist și filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române, patron spiritual al școlii românești de lingvistică.

Nou!!: Limba meglenoromână și Alexandru Rosetti · Vezi mai mult »

Alfabetul latin

right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.

Nou!!: Limba meglenoromână și Alfabetul latin · Vezi mai mult »

Analitism și sintetism (lingvistică)

În tipologia lingvistică, analitismul și sintetismul sunt trăsături ale limbilor luate în seamă în clasificarea lor în perspectiva numărului de morfeme care constituie un cuvânt.

Nou!!: Limba meglenoromână și Analitism și sintetism (lingvistică) · Vezi mai mult »

Animat și inanimat (lingvistică)

În lingvistică, calificările „animat și inanimat” sau „însuflețit și neînsuflețit” se bazează în primul rând pe distincția naturală dintre, pe de o parte, ființe, adică entități ce se caracterizează prin viață din punct de vedere biologic, pe de altă parte entități care nu au această caracteristică.

Nou!!: Limba meglenoromână și Animat și inanimat (lingvistică) · Vezi mai mult »

Anterioritate vocalică

În fonetică, anterioritatea vocalică se referă la clasificarea vocalelor în funcție de poziția avansată (anterioară) sau retrasă (posterioară) a limbii în timpul articulării.

Nou!!: Limba meglenoromână și Anterioritate vocalică · Vezi mai mult »

Arhaism

În lingvistică, termenul arhaism.

Nou!!: Limba meglenoromână și Arhaism · Vezi mai mult »

Aromâni

Aromânii (numiți în România și români macedoneni, macedo-români, macedono-vlahi sau, mai popular, machidoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni.

Nou!!: Limba meglenoromână și Aromâni · Vezi mai mult »

Articol (gramatică)

fără articole În gramatica tradițională, articolul este o „parte de vorbire flexibilă cu rol de instrument gramatical, care însoțește în unele limbi substantivul și arată în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba meglenoromână și Articol (gramatică) · Vezi mai mult »

Articol hotărât

În gramatică, articolul hotărât (sau definit) este un articol care însoțește un substantiv, adjectiv sau mai rar alte părți de vorbire și a cărui funcție este de a arăta că acel cuvânt denumește un obiect, concept etc.

Nou!!: Limba meglenoromână și Articol hotărât · Vezi mai mult »

Articol nehotărât

Articolul nehotărât sau nedefinit este articolul care prezintă individualizat obiectul denumit de substantiv fără a-l defini precis.

Nou!!: Limba meglenoromână și Articol nehotărât · Vezi mai mult »

Aspect și mod de acțiune

În lingvistică, aspectul și modul de acțiune, pentru cel din urmă termen fiind folosit și termenul german Aktionsart, indeferent de limba lucrării de specialitate, sunt categorii gramaticale ale verbului despre care nu există unitate de vederi în gramaticile diferitelor limbi și uneori nici printre lingviștii care se ocupă de aceeași limbă.

Nou!!: Limba meglenoromână și Aspect și mod de acțiune · Vezi mai mult »

Atribut adjectival

Atributul adjectival (sau adjectivul atributiv) este atributul exprimat prin.

Nou!!: Limba meglenoromână și Atribut adjectival · Vezi mai mult »

Atribut substantival

Atributul substantival este un atribut exprimat printr-un substantiv.

Nou!!: Limba meglenoromână și Atribut substantival · Vezi mai mult »

Austrieci

Austriecii (în) sunt un popor etnic german a cărui origine se găsește în vestul Europei centrale, în Austria.

Nou!!: Limba meglenoromână și Austrieci · Vezi mai mult »

Bulgari

Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari. Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova Bulgarii sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România.

Nou!!: Limba meglenoromână și Bulgari · Vezi mai mult »

Caz (gramatică)

În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba meglenoromână și Caz (gramatică) · Vezi mai mult »

Cazul acuzativ

În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba meglenoromână și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »

Cazul dativ

În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).

Nou!!: Limba meglenoromână și Cazul dativ · Vezi mai mult »

Cazul genitiv

În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).

Nou!!: Limba meglenoromână și Cazul genitiv · Vezi mai mult »

Cazul nominativ

În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.

Nou!!: Limba meglenoromână și Cazul nominativ · Vezi mai mult »

Cazul vocativ

În gramatica unor limbi flexionare, vocativul (din cuvântul latinesc vocativus, la rândul său din verbul vocare „a chema”) este cazul gramatical al adresării directe, caracterizat prin intonație specifică, marcată uneori în scris prin semnul exclamării, și prin pauze care izolează cuvântul sau grupul de cuvinte la acest caz, marcate în scris prin virgulă/virgule când este în cadrul unei propozițiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba meglenoromână și Cazul vocativ · Vezi mai mult »

Căsătorie

Căsătorie la starea civilă Căsătoria este o uniune legalizată prin care două persoane sau mai mult de doi parteneri (în țările care recunosc poligamia) s-au decis să întemeieze o familie, să trăiască și să-și împartă veniturile și bunurile materiale în comun.

Nou!!: Limba meglenoromână și Căsătorie · Vezi mai mult »

Cerna, Tulcea

Cerna (în bulgară Черна) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Tulcea, Dobrogea, România.

Nou!!: Limba meglenoromână și Cerna, Tulcea · Vezi mai mult »

Complement direct

În gramatica tradițională, complementul direct este partea de propoziție care exprimă ființa sau lucrul asupra căruia se răsfrânge direct o acțiune exercitată de cele mai multe ori de un verb, sau lucrul rezultat dintr-o acțiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul Dubois 2002, p. 332.

Nou!!: Limba meglenoromână și Complement direct · Vezi mai mult »

Condițional

Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp. 207–208.

Nou!!: Limba meglenoromână și Condițional · Vezi mai mult »

Conjugare

viitor simplu În morfologie, conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice.

Nou!!: Limba meglenoromână și Conjugare · Vezi mai mult »

Conjuncție

În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp. 127–128.

Nou!!: Limba meglenoromână și Conjuncție · Vezi mai mult »

Conjunctiv

În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ.

Nou!!: Limba meglenoromână și Conjunctiv · Vezi mai mult »

Consoană africată

În fonetică, o consoană se numește africată sau semioclusivă dacă începe ca o consoană oclusivă prin blocarea fluxului de aer din canalul fonator și se termină ca o consoană fricativă prin eliberarea parțială și de obicei șuierătoare a aerului.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană africată · Vezi mai mult »

Consoană africată alveolară sonoră

În fonetică, consoana africată alveolară sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană africată alveolară sonoră · Vezi mai mult »

Consoană africată alveolară surdă

În fonetică, consoana africată alveolară surdă este un sunet consonantic care apare în multe limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană africată alveolară surdă · Vezi mai mult »

Consoană africată postalveolară sonoră

În fonetică, consoana africată postalveolară sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană africată postalveolară sonoră · Vezi mai mult »

Consoană africată postalveolară surdă

În fonetică, consoana africată postalveolară surdă este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană africată postalveolară surdă · Vezi mai mult »

Consoană alveolară

În fonetică, se numesc consoane alveolare acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona alveolelor incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană alveolară · Vezi mai mult »

Consoană bilabială

În fonetică, se numesc consoane bilabiale acele consoane pronunțate prin acțiunea ambelor buze; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană bilabială · Vezi mai mult »

Consoană fricativă

În fonetică, o consoană se numește fricativă (sau constrictivă, spirantă) dacă la pronunțarea sa canalul fonator se strâmtează astfel încât aerul să se poată scurge tot timpul emisiunii.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană fricativă · Vezi mai mult »

Consoană fricativă alveolară sonoră

În fonetică, consoana fricativă alveolară sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană fricativă alveolară sonoră · Vezi mai mult »

Consoană fricativă alveolară surdă

În fonetică, consoana fricativă alveolară surdă este un sunet consonantic care apare în foarte multe limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană fricativă alveolară surdă · Vezi mai mult »

Consoană fricativă glotală surdă

În fonetică, consoana fricativă glotală surdă (sau fricativă laringală surdă) este un sunet care apare în unele limbi vorbite, clasificat drept consoană, dar care se produce prin simpla expirație a aerului, fără un loc sau mod de articulare anume.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană fricativă glotală surdă · Vezi mai mult »

Consoană fricativă labiodentală sonoră

În fonetică, consoana fricativă labiodentală sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană fricativă labiodentală sonoră · Vezi mai mult »

Consoană fricativă labiodentală surdă

În fonetică, consoana fricativă labiodentală surdă este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană fricativă labiodentală surdă · Vezi mai mult »

Consoană fricativă postalveolară sonoră

În fonetică, consoana fricativă postalveolară sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană fricativă postalveolară sonoră · Vezi mai mult »

Consoană fricativă postalveolară surdă

În fonetică, consoana fricativă postalveolară surdă este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană fricativă postalveolară surdă · Vezi mai mult »

Consoană glotală

În fonetică, se numesc consoane glotale acele consoane care se articulează prin îngustarea canalului fonator la nivelul glotei.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană glotală · Vezi mai mult »

Consoană labiodentală

În fonetică, se numesc consoane labiodentale acele consoane pronunțate prin acțiunea buzei inferioare și a incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană labiodentală · Vezi mai mult »

Consoană laterală

În fonetică, consoanele laterale sînt acele consoane articulate prin atingerea vîrfului limbii de palatul tare sau de alveolele incisivilor superiori în timp ce fluxul de aer iese prin cele două deschizături lăsate de marginile limbii sau numai printr-una din ele.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană laterală · Vezi mai mult »

Consoană nazală

În fonetică, consoanele nazale sunt acele consoane în timpul emiterii cărora aerul este expirat pe nas.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană nazală · Vezi mai mult »

Consoană nazală alveolară

În fonetică, consoana nazală alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană nazală alveolară · Vezi mai mult »

Consoană nazală bilabială

În fonetică, consoana nazală bilabială este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană nazală bilabială · Vezi mai mult »

Consoană nazală palatală

În fonetică, consoana nazală palatală este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană nazală palatală · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă

Consoanele oclusive (sau explozive) sunt acele consoane pronunțate printr-o ocluzie a canalului fonator.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană oclusivă · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă alveolară sonoră

În fonetică, consoana oclusivă alveolară sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană oclusivă alveolară sonoră · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă alveolară surdă

În fonetică, consoana oclusivă alveolară surdă este un sunet consonantic care apare în multe limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană oclusivă alveolară surdă · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă bilabială sonoră

În fonetică, consoana oclusivă bilabială sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană oclusivă bilabială sonoră · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă bilabială surdă

În fonetică, consoana oclusivă bilabială surdă este un sunet consonantic care apare în multe limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană oclusivă bilabială surdă · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă velară sonoră

În fonetică, consoana oclusivă velară sonoră este un sunet consonantic care apare în multe limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană oclusivă velară sonoră · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă velară surdă

În fonetică, consoana oclusivă velară surdă este un sunet consonantic care apare în aproape toate limbile.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană oclusivă velară surdă · Vezi mai mult »

Consoană palatală

În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană palatală · Vezi mai mult »

Consoană postalveolară

În fonetică, se numesc consoane postalveolare (sau prepalatale) acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona dintre alveolele incisivilor superiori și palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană postalveolară · Vezi mai mult »

Consoană sonantă

În fonetică, o consoană sonantă este o consoană în articularea căreia nu se produce un zgomot caracteristic consoanelor, ci mai degrabă se aseamănă vocalelor.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană sonantă · Vezi mai mult »

Consoană sonantă labiovelară

În fonetică, consoana sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană sonantă labiovelară · Vezi mai mult »

Consoană sonantă laterală alveolară

În fonetică, consoana sonantă laterală alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană sonantă laterală alveolară · Vezi mai mult »

Consoană sonantă laterală palatală

În fonetică, consoana sonantă laterală palatală este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană sonantă laterală palatală · Vezi mai mult »

Consoană sonantă palatală

În fonetică, consoana sonantă palatală este un sunet care apare în foarte multe limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană sonantă palatală · Vezi mai mult »

Consoană sonoră

Consoanele sonore sunt acele consoane la articularea cărora coardele vocale intră în vibrație prin închiderea parțială a glotei.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană sonoră · Vezi mai mult »

Consoană surdă

Consoanele surde sunt consoanele care se emit fără participarea coardelor vocale.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană surdă · Vezi mai mult »

Consoană velară

În fonetică, se numesc consoane velare consoanele pronunțate în partea posterioară a cavității bucale, prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană velară · Vezi mai mult »

Consoană vibrantă

În fonetică, o consoană vibrantă este o consoană care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea organului articulator.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană vibrantă · Vezi mai mult »

Consoană vibrantă alveolară

În fonetică, consoana vibrantă alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Consoană vibrantă alveolară · Vezi mai mult »

Context (lingvistică)

Termenul context se referă la origine la textul scris.

Nou!!: Limba meglenoromână și Context (lingvistică) · Vezi mai mult »

Derivare (lingvistică)

În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.

Nou!!: Limba meglenoromână și Derivare (lingvistică) · Vezi mai mult »

Deschidere vocalică

În fonetică, deschiderea vocalică (sau apertura) se referă la clasificarea vocalelor în funcție gradul de deschidere a maxilarului, deci de poziția ridicată sau coborîtă a limbii în timpul articulării.

Nou!!: Limba meglenoromână și Deschidere vocalică · Vezi mai mult »

Desinență

În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.

Nou!!: Limba meglenoromână și Desinență · Vezi mai mult »

Determinant (gramatică)

În gramatică, conform unei definiții generale, un determinant este un termen subordonat altui termen, numit „determinat” sau „regent”, în cadrul unui raport sintactic.

Nou!!: Limba meglenoromână și Determinant (gramatică) · Vezi mai mult »

Dialect

În lingvistică, termenul dialect (Iarțeva 1990, articolul „dialect”.Crystal 2008, pp. 142–143.. Acest înțeles dat termenului este propriu mai ales lingvisticii americaneBidu-Vrănceanu 1997, p. 162.. În alte lingvistici, cum sunt cea românească, cea franceză, cea germană sau cea maghiară, în mod curent, prin dialect se înțelege o varietate regională a limbiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 307.Dubois 2002, pp. 143–144.Kálmán și Trón 2007, p. 34–35.. Pentru celelalte tipuri de varietăți, autorii care limitează termenul la sensul regional folosesc termenul „sociolect”, relativ recent introdus de sociolingvistică. Se mai întâlnește și sintagma „dialect istoric” sau „dialect temporal”, folosită pentru o limbă într-o anumită perioadă a istoriei sale, ex. „engleza elisabetană”, engleza britanică a secolului al XVII-lea” etc.. În acest articol dialectul se tratează ca varietate regională.

Nou!!: Limba meglenoromână și Dialect · Vezi mai mult »

Diateză (gramatică)

Diateza este o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia.

Nou!!: Limba meglenoromână și Diateză (gramatică) · Vezi mai mult »

Diftong

În fonetica tradițională, după unii autori, diftongul este ansamblul a două vocale pronunțate în aceeași silabă.

Nou!!: Limba meglenoromână și Diftong · Vezi mai mult »

Diplomație

Diplomația este arta și practica de a purta negocieri între reprezentanți împuterniciți ai unor națiuni sau grupuri diverse, fiind o activitate efectuata de un diplomat.

Nou!!: Limba meglenoromână și Diplomație · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Nou!!: Limba meglenoromână și Dunărea · Vezi mai mult »

Emigrație

Emigrația este actul sau fenomenul părăsirii țării sau regiunii natale de către un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili în alta.

Nou!!: Limba meglenoromână și Emigrație · Vezi mai mult »

Etnonim

Etnonimul este numele unui popor.

Nou!!: Limba meglenoromână și Etnonim · Vezi mai mult »

Europa de Vest

Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.

Nou!!: Limba meglenoromână și Europa de Vest · Vezi mai mult »

Exonim și endonim

Prin exonim sau xenonim, (din termenul din limba greacă ἔξω, éxō, "afară" ori ξένος-, xénos, "străin" și ὄνομα, ónoma, "nume"), se înțelege în etno-lingvistică un nume care este dat unui grup etnic sau unui teritoriu geografic ocupat de un grup etnic de către cei din afara grupul etnic și care este recunoscut sau nu de către grupul însuși.

Nou!!: Limba meglenoromână și Exonim și endonim · Vezi mai mult »

Filologie

Filologia (cuvânt provenit din greaca veche, φιλολογία, compus din philos „prieten, iubitor de” și logos „cuvânt, vorbă”) a fost considerată, într-o accepțiune largă, știința care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor, în special cu studiul textelor arhaice (Paleografie și Epigrafie) și al operelor literare (care conține și aspecte culturale, istorice, etnolingvistice, religioase, politice, economice etc.), din punctul de vedere al limbii, al influențelor suferite, al modului în care ni s-au transmis etc., precum și cu editarea acestora.

Nou!!: Limba meglenoromână și Filologie · Vezi mai mult »

Folclor literar

Folclorul literar este un termen care reunește elementele de folclor care aparțin literaturii, reprezentând de asemenea interpretarea și valorificarea acestora pentru inspirație culturală, sau valoare sociologică și antropologică mondială, în perioada Iluminismului.

Nou!!: Limba meglenoromână și Folclor literar · Vezi mai mult »

Fonem

În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.

Nou!!: Limba meglenoromână și Fonem · Vezi mai mult »

Fonetică

Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.

Nou!!: Limba meglenoromână și Fonetică · Vezi mai mult »

Formare de cuvinte

În lingvistică, sintagma „formare de cuvinte” denumește principalul mijloc intern de îmbogățire a lexicului limbii, un ansamblu de procedee de creare a unor unități lexicale noi, pe baza unui material lingvistic preexistent în aceastaBidu-Vrănceanu 1997, p. 207–208.

Nou!!: Limba meglenoromână și Formare de cuvinte · Vezi mai mult »

Frază

În lingvistica română, în domeniul sintaxei, termenul frază denumește o entitate sintactică ce unește cel puțin două propoziții independente și stabilește între ele un raport de coordonare sau de subordonareBidu-Vrănceanu 1997, p..209.

Nou!!: Limba meglenoromână și Frază · Vezi mai mult »

Gen gramatical

În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.

Nou!!: Limba meglenoromână și Gen gramatical · Vezi mai mult »

Germani

Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.

Nou!!: Limba meglenoromână și Germani · Vezi mai mult »

Gerunziu

În structura morfologică a unor limbi, gerunziul este o formă verbală nepersonală inclusă de tradiția unor gramatici, cum este cea română sau cea franceză, printre moduriBidu-Vrănceanu et al., p. 220.

Nou!!: Limba meglenoromână și Gerunziu · Vezi mai mult »

Gheorghe Ivănescu

Gheorghe Ivănescu (n. 20 octombrie / 2 noiembrie 1912, Vutcani, fostul județ Fălciu, actualmente județul Vaslui - d. 3 iunie 1987, Iași) a fost un lingvist și filolog, profesor universitar român.

Nou!!: Limba meglenoromână și Gheorghe Ivănescu · Vezi mai mult »

Ghevghelia

Ghevghelia (în, în, în, în, în) este un oraș în partea de sud-est a Republicii Macedonia, între munții Kozuf și Pajak, pe un afluent de stânga al râului Vardar.

Nou!!: Limba meglenoromână și Ghevghelia · Vezi mai mult »

Grai

În dialectologie, termenul „grai” denumește în limba română un tip de varietate teritorială a unei limbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Grai · Vezi mai mult »

Gramatică

Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.

Nou!!: Limba meglenoromână și Gramatică · Vezi mai mult »

Greci

Grecii (greacă: Έλληνες - ''ellenes'') reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează Grecia din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent.

Nou!!: Limba meglenoromână și Greci · Vezi mai mult »

Grecia

Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.

Nou!!: Limba meglenoromână și Grecia · Vezi mai mult »

Gustav Weigand

Gustav Weigand a fost un filolog german.

Nou!!: Limba meglenoromână și Gustav Weigand · Vezi mai mult »

Idiom

În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiomeCf. Dexonline,., la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc.

Nou!!: Limba meglenoromână și Idiom · Vezi mai mult »

Imperativ

În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.

Nou!!: Limba meglenoromână și Imperativ · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Nou!!: Limba meglenoromână și Imperiul Otoman · Vezi mai mult »

Indicativ

În gramatică, indicativul este un mod personal al verbului, care are drept valoare semantică specifică exprimarea unor acțiuni, întâmplări, stări etc.

Nou!!: Limba meglenoromână și Indicativ · Vezi mai mult »

Infinitiv

În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.

Nou!!: Limba meglenoromână și Infinitiv · Vezi mai mult »

Ion Aurel Candrea

Ion-Aurel Candrea (numele la naștere Iancu Hecht, n. 7 noiembrie 1872, București - d. 1950, Paris) a fost un lingvist, filolog și folclorist evreu român, profesor universitar la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.

Nou!!: Limba meglenoromână și Ion Aurel Candrea · Vezi mai mult »

Ion Coteanu

Ion Coteanu (n. 6 octombrie 1920, București – d. 11 decembrie 1997, București) a fost un lingvist român, membru al Academiei Române din 1974.

Nou!!: Limba meglenoromână și Ion Coteanu · Vezi mai mult »

Islam

Kaaba, în Mecca (Arabia Saudită), este centrul islamului. Musulmanii din toată lumea vin aici pentru rugăciune în unitate. Islamul (pronunție în limba română: /ˈislɑːm/; în arabă: إسلام) este o religie avraamică, monoteistă, fiind a doua religie în lume în ceea ce privește numărul de adepți, după creștinism.

Nou!!: Limba meglenoromână și Islam · Vezi mai mult »

Istroromâni

Istroromânii sunt o ramură a românilor care a migrat în Evul Mediu din aria de formare a poporului român spre vest și s-a așezat în peninsula Istria, astăzi aparținând Croației.

Nou!!: Limba meglenoromână și Istroromâni · Vezi mai mult »

Iugoslavia

Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor. Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.

Nou!!: Limba meglenoromână și Iugoslavia · Vezi mai mult »

Județul Tulcea

Tulcea este un județ în regiunea Dobrogea în sud-estul României.

Nou!!: Limba meglenoromână și Județul Tulcea · Vezi mai mult »

Kilkis

Kilkis (în limba greacă:Κιλκίς) este un oraș din nordul Greciei, în Macedonia Centrală, nu departe de frontiera bulgară, într-o regiune populată de Greci dar și de Pomaci (care îl denumesc Кукуш: Kukuș) și de Aromâni (care îl denumesc Culcuș).

Nou!!: Limba meglenoromână și Kilkis · Vezi mai mult »

Lexic

Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.

Nou!!: Limba meglenoromână și Lexic · Vezi mai mult »

Limba albaneză

Limba albaneză (în) este o limbă vorbită de șase milioane de locuitori ai vestului peninsulei Balcanice, în sud-estul Europei (Albanezi).

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba albaneză · Vezi mai mult »

Limba aromână

Istroromână Limba aromână (în aromână: Limba armãneascã, limba armãnã), vorbită de aromâni, face parte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice răsăritene, alături de dacoromână, meglenoromână și istroromână.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba aromână · Vezi mai mult »

Limba bulgară

Limba bulgară (български език, AFI) este o limbă indo-europeană, care aparține de ramura sudice a limbilor slave, împreună cu macedoneana, sârbo-croata și slovena.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba bulgară · Vezi mai mult »

Limba dacă

Limba dacă a fost o limbă indo-europeană vorbită în antichitate de daci.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba dacă · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba franceză · Vezi mai mult »

Limba greacă

Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba greacă · Vezi mai mult »

Limba istroromână

Răspândirea românilor. Istroromânii sunt ramura localizată cel mai la vest. Istroromâna este, după unii lingviști, o limbă distinctă aparținând subgrupului de est al limbilor romanice, vorbită de istroromâni.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba istroromână · Vezi mai mult »

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba latină · Vezi mai mult »

Limba macedoneană

Limba macedoneană (македонски) este o limbă indo-europeană, membră a grupului sudic al limbilor slave, înrudită îndeaproape cu limba bulgară.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba macedoneană · Vezi mai mult »

Limba protoromână

Limba protoromână (numită și: română comună, română primitivă, română primitivă comună, străromână, romano-balcanică sau tracoromanică) este considerată de lingviști o limbă unitară din care s-au desprins ulterior idiomurile considerate de unii lingviști limbi aparte: româna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna, iar de către alți cercetători – dialecte ale limbii române: dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba protoromână · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba română · Vezi mai mult »

Limba sârbă

limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limba tracă

Limba tracă era o limbă indo-europeană, vorbită în Antichitate, în Dacia și în Peninsula Balcanică de o populație numeroasă.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba tracă · Vezi mai mult »

Limba turcă

Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10–15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60–65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia).

Nou!!: Limba meglenoromână și Limba turcă · Vezi mai mult »

Limbă (comunicare)

Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limbă (comunicare) · Vezi mai mult »

Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș

Noțiunile limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș (din limba germană, de la: Abstandsprache, Ausbausprache, Dachsprache) sunt folosite în sociolingvistică pentru analizarea și clasificarea idiomurilor ca limbi autonome, pe de o parte, și dialecte, pe de altă parte.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș · Vezi mai mult »

Limbă oficială

O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limbă oficială · Vezi mai mult »

Limbă standard

În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limbă standard · Vezi mai mult »

Limbi indo-europene

Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »

Limbi italice

Familia limbilor italice a limbilor indo-europene are două ramuri.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limbi italice · Vezi mai mult »

Limbi romanice

Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limbi romanice · Vezi mai mult »

Limbi romanice orientale

istroromâna). Evoluția istorică a limbilor romanice de est după majoritatea autorilor. Limbile romanice orientale sau estice formează o grupă de limbi în cadrul subfamiliei limbilor romanice care, la rândul ei, face parte din familia limbilor indo-europene.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limbi romanice orientale · Vezi mai mult »

Limbi slave

Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.

Nou!!: Limba meglenoromână și Limbi slave · Vezi mai mult »

Lingvistică

Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.

Nou!!: Limba meglenoromână și Lingvistică · Vezi mai mult »

Lista Swadesh a limbii meglenoromâne

Lista Swadesh de 207 cuvinte în limbile română și meglenoromână.

Nou!!: Limba meglenoromână și Lista Swadesh a limbii meglenoromâne · Vezi mai mult »

Macedonia Centrală

Macedonia Centrală (în - Kentrikí Makedonía) este una din cele 13 regiuni ale Greciei, fiind subdivizată în 7 prefecturi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Macedonia Centrală · Vezi mai mult »

Macedonia de Nord

Macedonia de Nord (în), oficial Republica Macedonia de Nord (în;; denumită până în 2019 Macedonia sau Republica Macedonia), este o țară din peninsula Balcanică în Europa de Sud-Est.

Nou!!: Limba meglenoromână și Macedonia de Nord · Vezi mai mult »

Matilda Caragiu Marioțeanu

Matilda Caragiu Marioțeanu (n. 20 iulie 1927, Hrupișta, Grecia – d. 11 martie 2009, București, România) a fost o lingvistă română de origine aromână, specialistă în dialectologie, profesor universitar, membră corespondentă a Academiei Române din anul 1993 și membră titulară din 2004.

Nou!!: Limba meglenoromână și Matilda Caragiu Marioțeanu · Vezi mai mult »

Meglen

Meglen (în) este o regiune în Grecia, la granița cu Republica Macedonia, la nord de Salonic.

Nou!!: Limba meglenoromână și Meglen · Vezi mai mult »

Meglenoromâni

Istroromâni Meglenoromâni Sat locuit de aromâni Meglenoromânii (numiți în România și machedoni) sunt una dintre cele patru ramuri ale românilor, pe lângă dacoromâni, aromâni și istroromâni.

Nou!!: Limba meglenoromână și Meglenoromâni · Vezi mai mult »

Mod (gramatică)

În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.

Nou!!: Limba meglenoromână și Mod (gramatică) · Vezi mai mult »

Morfologie (lingvistică)

În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.

Nou!!: Limba meglenoromână și Morfologie (lingvistică) · Vezi mai mult »

Negație (gramatică)

În lingvistică, negația este o operație prin care se contrazice înțelesul total sau parțial al unei propozițiiCrystal 2008, p. 323.

Nou!!: Limba meglenoromână și Negație (gramatică) · Vezi mai mult »

Număr (gramatică)

În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.

Nou!!: Limba meglenoromână și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »

Numeral

În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.

Nou!!: Limba meglenoromână și Numeral · Vezi mai mult »

Omonimie

În lingvistică, omonimia se referă la un grup de cuvinte care au aceeași ortografie și pronunție, dar au sensuri diferite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Omonimie · Vezi mai mult »

Ovid Densusianu

Ovid Aron Densusianu (numele de familie pronunțat Densușianu; n. 29 decembrie 1873, Făgăraș, d. 9 iunie 1938, București) a fost un filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru titular al Academiei Române și profesor la Universitatea din București.

Nou!!: Limba meglenoromână și Ovid Densusianu · Vezi mai mult »

Palatalizare

Palatalizarea, cunoscută și sub denumirea alternativă de muiere, este un termen folosit atât în lingvistica sincronică cât și în cea diacronică, care denotă schimbarea pronunțării unei consoane prin apăsarea limbii de palatul dur al gurii.

Nou!!: Limba meglenoromână și Palatalizare · Vezi mai mult »

Participiu

În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.

Nou!!: Limba meglenoromână și Participiu · Vezi mai mult »

Pella

Pella poate desemna.

Nou!!: Limba meglenoromână și Pella · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Nou!!: Limba meglenoromână și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »

Pericle Papahagi

Pericle Papahagi a fost un lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul aromânei, editor al celor mai vechi texte aromânești.

Nou!!: Limba meglenoromână și Pericle Papahagi · Vezi mai mult »

Perifrază (lingvistică)

„Perifrază” este, la origine, un termen din retorică.

Nou!!: Limba meglenoromână și Perifrază (lingvistică) · Vezi mai mult »

Persoană (gramatică)

În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.

Nou!!: Limba meglenoromână și Persoană (gramatică) · Vezi mai mult »

Petar Atanasov

Petar Atanasov, lingvist macedonean de origine meglenoromână (n. 1939, comuna Gevgelija, Meglen, Republica Macedonia), profesor universitar la Facultatea de Filologie „Blaže Koneski” a Universității „Chiril și Metodie” din Skopje.

Nou!!: Limba meglenoromână și Petar Atanasov · Vezi mai mult »

Predicat

În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.

Nou!!: Limba meglenoromână și Predicat · Vezi mai mult »

Prepoziție

În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.

Nou!!: Limba meglenoromână și Prepoziție · Vezi mai mult »

Prezumtiv

În gramatică, prezumtivul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă un proces realizabil, posibil, prezentat ca presupus, bănuit, ipotetic sau nesigurAvram 1997, p. 208.

Nou!!: Limba meglenoromână și Prezumtiv · Vezi mai mult »

Pronume demonstrativ

În morfologie, pronumele demonstrativ este un cuvânt gramatical, din clasa pronumelor, care se referă la entități despre care indică în general apropierea ori depărtarea lor față de vorbitor (în unele limbi și față de destinatarul comunicării), în spațiu sau în timp.

Nou!!: Limba meglenoromână și Pronume demonstrativ · Vezi mai mult »

Pronume interogativ

În gramatică, pronumele interogativ este un pronume care înlocuiește în întrebări parțiale (incompatibile cu răspunsul da sau nu) ceea ce vizează întrebarea și este așteptat în răspunsAvram 1997, pp.

Nou!!: Limba meglenoromână și Pronume interogativ · Vezi mai mult »

Pronume nehotărât

În gramatica tradițională, pronumele nehotărât sau nedefinit este o clasă de cuvinte eterogenăKalmbach 2017,.

Nou!!: Limba meglenoromână și Pronume nehotărât · Vezi mai mult »

Pronume personal

În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.

Nou!!: Limba meglenoromână și Pronume personal · Vezi mai mult »

Pronume posesiv

În gramatică, pronumele posesiv este un pronume care implică o dublă referință pronominală: la o entitate numită obiect posedat și la una numită posesorConstantinescu-Dobridor 1998, articolul, partea ~ posesiv.

Nou!!: Limba meglenoromână și Pronume posesiv · Vezi mai mult »

Pronume reflexiv

În gramatică, pronumele reflexiv este un pronume care se referă la agentul unei acțiuni, acesta fiind de obicei subiectul unui verb, iar pronumele – complementul acestuiaAvram 1997, pp. 167–168.

Nou!!: Limba meglenoromână și Pronume reflexiv · Vezi mai mult »

Pronume relativ

În gramatică, pronumele relativ este un pronume care cel mai adesea se referă la un substantiv, la alt pronume sau la o propoziție, reluându-le sau anticipându-le.

Nou!!: Limba meglenoromână și Pronume relativ · Vezi mai mult »

Propoziție

O propoziție este o succesiune de cuvinte dintr-o limbă oarecare, vie sau moartă, care conține o idee mai mult sau mai puțin completă, formulată conform regulilor gramaticale ale limbii respective.

Nou!!: Limba meglenoromână și Propoziție · Vezi mai mult »

Prozodie

În lingvistică, termenul prozodie (cf. prosodie Bussmann 1998, p. 962.) denumește, în limba franceză și în cele care au preluat sensul dat termenului în aceasta (de exemplu româna), ramura foneticii și a fonologiei ce studiază așa-numitele unități suprasegmentale sau prozodice ale limbii.

Nou!!: Limba meglenoromână și Prozodie · Vezi mai mult »

Rădăcină și radical (lingvistică)

În lingvistică, termenii „rădăcină” și „radical” sunt asociați.

Nou!!: Limba meglenoromână și Rădăcină și radical (lingvistică) · Vezi mai mult »

Războaiele Balcanice

Granițele Balcanilor după primul și respectiv cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) Grupurile etnice din Peninsula Balcanică și Asia Mică în 1923, Historical Atlas de William R. Shepherd, New York (harta nu reflectă rezultatele transferului de populație dintre Grecia și Turcia) Războaiele Balcanice au fost două războaie în Europa de sud-est în 1912-1913 în timpul cărora statele Ligii Balcanice (Bulgaria, Muntenegru, Grecia, și Serbia) întâi au cucerit teritoriile otomane Macedonia, Albania și majoritatea Traciei, și apoi nu s-au înțeles asupra împărțirii teritoriilor cucerite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Războaiele Balcanice · Vezi mai mult »

Război

Războiul este un conflict militar sau nu, scurt sau de durată, între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese financiare, etnice, teritoriale, economice și politice.

Nou!!: Limba meglenoromână și Război · Vezi mai mult »

Războiul Civil Grec

Războiul civil din Grecia (în greacă: ο Eμφύλιος, adică „Războiul civil”) s-a desfășurat între anii 1946 și 1949 între armata guvernamentală greacă, susținută de Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, și Armata Democratică a Greciei‎‎ (ΔΣΕ) (greacă inițialele DSE), ramura militară a Partidului Comunist Grec (KKE), sprijinită de Bulgaria, Iugoslavia și Albania.

Nou!!: Limba meglenoromână și Războiul Civil Grec · Vezi mai mult »

Români

Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.

Nou!!: Limba meglenoromână și Români · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Limba meglenoromână și România · Vezi mai mult »

Salonic

Salonic (în, transliterat Thessaloniki; în bulgară și, Solun; în aromână, Sãrunã, iar în meglenoromână, Săruna), denumit și Selânik, Salonika sau Salonica, este al doilea oraș ca mărime din Grecia și principalul oraș din regiunea greacă Macedonia.

Nou!!: Limba meglenoromână și Salonic · Vezi mai mult »

Sârbi

Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.

Nou!!: Limba meglenoromână și Sârbi · Vezi mai mult »

Secolul al XII-lea

În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu și este uneori numita perioada cisterciana.

Nou!!: Limba meglenoromână și Secolul al XII-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XIII-lea

În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu, și după cuceririle sale în Asia, Imperiul Mongol se întindea din Asia de Est în Europa de Est.

Nou!!: Limba meglenoromână și Secolul al XIII-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XX-lea

Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.

Nou!!: Limba meglenoromână și Secolul al XX-lea · Vezi mai mult »

Semivocală

În fonetică și în fonologie, termenul semivocală denumește un tip de sunet intermediar între consoană și vocală, care prezintă trăsături și ale uneia, și ale celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, p. 440.

Nou!!: Limba meglenoromână și Semivocală · Vezi mai mult »

Sextil Pușcariu

Bran Sextil Iosif Pușcariu sau, mai scurt, Sextil Pușcariu (n. 4 ianuarie 1877, Brașov – d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român.

Nou!!: Limba meglenoromână și Sextil Pușcariu · Vezi mai mult »

Silabă

În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.

Nou!!: Limba meglenoromână și Silabă · Vezi mai mult »

Sintagmă

Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.

Nou!!: Limba meglenoromână și Sintagmă · Vezi mai mult »

Sintaxă

În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Sintaxă · Vezi mai mult »

Subiect (dezambiguizare)

Cuvântul subiect are două sensuri principale: 1.

Nou!!: Limba meglenoromână și Subiect (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Nou!!: Limba meglenoromână și Substantiv · Vezi mai mult »

Substrat (lingvistică)

În lingvistica istorică și în sociolingvistică, termenul „substrat” denumește totalitatea elementelor lingvistice pătrunse din limba unei populații autohtone în altă limbă, în urma adoptării acesteia din urmăConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba meglenoromână și Substrat (lingvistică) · Vezi mai mult »

Supin

În gramatica unor limbi, termenul „supin” (din latinescul supinum) denumește o formă verbală numită în unele gramatici „mod nepersonal și nepredicativ”Avram 1997, pp. 216–217.

Nou!!: Limba meglenoromână și Supin · Vezi mai mult »

Theodor Capidan

Theodor Capidan (n. 28 aprilie 1879, Prilep, Macedonia - d. 1 septembrie 1953, București) a fost un lingvist român.

Nou!!: Limba meglenoromână și Theodor Capidan · Vezi mai mult »

Timoc

Români din Iabucovăț (Serbia) în costume populare Români din satul Zdrelo (Serbia) Timocul sau Timacul, Valea Timocului sau Craina Timocului (în sârbește Тимочка Крајина / Timočka Krajina), este o regiune situată în nordul peninsulei Balcanice (în estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei), de-a lungul văii râului Timoc și în zonele montane adiacente acesteia.

Nou!!: Limba meglenoromână și Timoc · Vezi mai mult »

Timp (gramatică)

În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.

Nou!!: Limba meglenoromână și Timp (gramatică) · Vezi mai mult »

Topică

În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.

Nou!!: Limba meglenoromână și Topică · Vezi mai mult »

Tranzitivitate (gramatică)

În gramatică, tranzitivitatea este concepută cu două accepții diferite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Turcia

Turcia, oficial Republica Turcia (în Türkiye) este o țară întinsă pe două continente.

Nou!!: Limba meglenoromână și Turcia · Vezi mai mult »

Vardar

Vardar (în) este un râu în Macedonia de Nord și Grecia.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vardar · Vezi mai mult »

Varietate (lingvistică)

În lingvistică, o varietate este o ramificație a unei limbi, care constituie un sistem lingvistic specific și unitar, folosit de o categorie de vorbitori delimitată după anumite criterii extralingvistice.

Nou!!: Limba meglenoromână și Varietate (lingvistică) · Vezi mai mult »

Verb

În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.

Nou!!: Limba meglenoromână și Verb · Vezi mai mult »

Verb auxiliar

În gramatică, un verb auxiliar (de la cuvântul latinesc auxilium „ajutor”) este un verb care la origine are sens lexical, dar în anumite contexte devine cuvânt gramatical, pierzându-și acest sens, și îndeplinește funcția de a exprima, în asociație cu un verb având sens lexical, categorii gramaticale ale acestuia, precum diateza, modul, timpul, numărul și persoana.

Nou!!: Limba meglenoromână și Verb auxiliar · Vezi mai mult »

Verb modal

În lingvistică, un verb modal este un verb care exprimă prin conținutul său lexical (originar sau dobândit prin context) una din ideile de modalitate.

Nou!!: Limba meglenoromână și Verb modal · Vezi mai mult »

Vlahi

Vlahi este un exonim, o veche denumire a populațiilor romanizate din Europa Centrală și Răsăriteană, de o parte și de alta a Carpaților, Dunării și Prutului, anume românii, aromânii, meglenoromânii și istroromânii.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vlahi · Vezi mai mult »

Vocală

Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală · Vezi mai mult »

Vocală anterioară

În fonetică, o vocală anterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție avansată, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală anterioară · Vezi mai mult »

Vocală închisă anterioară nerotunjită

În fonetică, vocala închisă anterioară nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în multe limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală închisă centrală nerotunjită

În fonetică, vocala închisă centrală nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală închisă centrală nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală închisă posterioară rotunjită

În fonetică, vocala închisă posterioară rotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală închisă posterioară rotunjită · Vezi mai mult »

Vocală centrală

În fonetică, o vocală centrală (sau vocală medială) este o vocală articulată în partea de mijloc a cavității orale, cu limba într-o poziție intermediară între poziția pentru vocale anterioare și cea pentru vocale posterioare.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală centrală · Vezi mai mult »

Vocală deschisă anterioară nerotunjită

În fonetică, vocala deschisă anterioară nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală deschisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală mijlocie centrală

În fonetică, vocala mijlocie centrală este o clasă de sunete vocalice folosite în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală mijlocie centrală · Vezi mai mult »

Vocală posterioară

În fonetică, o vocală posterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție retrasă, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală posterioară · Vezi mai mult »

Vocală semianterioară

În fonetică, o vocală semianterioară este o vocală care se articulează cu limba avansată parțial, într-o poziție intermediară între o vocală anterioară și una centrală.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală semianterioară · Vezi mai mult »

Vocală semiînchisă anterioară nerotunjită

În fonetică, vocala semiînchisă anterioară nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală semiînchisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală semiînchisă posterioară rotunjită

În fonetică, vocala semiînchisă posterioară rotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală semiînchisă posterioară rotunjită · Vezi mai mult »

Vocală semideschisă anterioară nerotunjită

În fonetică, vocala semideschisă anterioară nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală semideschisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală semideschisă posterioară rotunjită

În fonetică, vocala semideschisă posterioară rotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală semideschisă posterioară rotunjită · Vezi mai mult »

Vocală semiposterioară

În fonetică, o vocală semiposterioară este o vocală care se articulează cu limba retrasă parțial, într-o poziție intermediară între o vocală posterioară și una anterioară.

Nou!!: Limba meglenoromână și Vocală semiposterioară · Vezi mai mult »

Voivodina

Provincia Autonomă Voivodina (în) este o provincie din Serbia.

Nou!!: Limba meglenoromână și Voivodina · Vezi mai mult »

1867

1867 (MDCCCLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Limba meglenoromână și 1867 · Vezi mai mult »

1892

1892 (MDCCCXCII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba meglenoromână și 1892 · Vezi mai mult »

1904

1904 (MCMIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba meglenoromână și 1904 · Vezi mai mult »

1912

1912 (MCMXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Limba meglenoromână și 1912 · Vezi mai mult »

1945

1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Limba meglenoromână și 1945 · Vezi mai mult »

2014

2014 (MMXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Limba meglenoromână și 2014 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Dialectul meglenoromân, Limba megleno-română, Megleno-română.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Toate informațiile au fost extrase din Wikipedia, și este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire şi distribuire în condiţii identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate