Similarități între Liniștea din adîncuri și Pe malul stîng al Dunării albastre
Liniștea din adîncuri și Pe malul stîng al Dunării albastre au 17 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adina Georgescu-Obrocea, Adrian Ștefănescu, Al Doilea Război Mondial, Centrul Național al Cinematografiei, Cornel Todea, Cristian Tudor Popescu, Film, Gina Patrichi, Limba română, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Malvina Urșianu, Maria Rotaru, RADEF, Radu Ionescu, Serata (film), Tudor Caranfil, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București.
Adina Georgescu-Obrocea
Adina Georgescu-Obrocea, menționată și Adina Codrescu, (n. 18 noiembrie 1931, Olten, Elveția, d. 11 august 2020 București, România) a fost o editoare de montaj (monteuză) română.
Adina Georgescu-Obrocea și Liniștea din adîncuri · Adina Georgescu-Obrocea și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Adrian Ștefănescu
Adrian Ștefănescu (n. 3 februarie 1943) este un actor și cascador român.
Adrian Ștefănescu și Liniștea din adîncuri · Adrian Ștefănescu și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Liniștea din adîncuri · Al Doilea Război Mondial și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Centrul Național al Cinematografiei
Centrul Național al Cinematografiei (CNC) este o instituție de stat cu o tradiție îndelungată, înființată încă din anul 1934, când a fost promulgată Legea Fondului Național al Cinematografiei, fond destinat creării bazei materiale și finanțării producției cinematografice naționale, 7 septembrie 2006, telegrafonline.ro, accesat la 31 mai 2011.
Centrul Național al Cinematografiei și Liniștea din adîncuri · Centrul Național al Cinematografiei și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Cornel Todea
Cornel Todea a fost un regizor român de teatru și film.
Cornel Todea și Liniștea din adîncuri · Cornel Todea și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Cristian Tudor Popescu
Cristian Tudor Popescu este un inginer român care s-a făcut remarcat, după 1989, ca scriitor, filmolog, jurnalist la ziarul "Adevărul".
Cristian Tudor Popescu și Liniștea din adîncuri · Cristian Tudor Popescu și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Film
Film este termenul utilizat pentru desemnarea, în accepțiune mai largă, a produsului final al artei și industriei cinematografice.
Film și Liniștea din adîncuri · Film și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Gina Patrichi
Gina Patrichi (născută Eugenia Margareta Elena Patrichi) a fost o actriță de film, radio, teatru, televiziune și voce din România.
Gina Patrichi și Liniștea din adîncuri · Gina Patrichi și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Limba română și Liniștea din adîncuri · Limba română și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Liniștea din adîncuri și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Malvina Urșianu
Malvina Urșianu (n. 19 iunie 1927, - d. 6 august 2015) a fost o scenaristă și regizoare de film română.
Liniștea din adîncuri și Malvina Urșianu · Malvina Urșianu și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
Maria Rotaru
Maria Rotaru (n. 16 octombrie 1944, București) este o actriță română.
Liniștea din adîncuri și Maria Rotaru · Maria Rotaru și Pe malul stîng al Dunării albastre ·
RADEF
Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor RomâniaFilm (RADEF) este o companie de stat din România.
Liniștea din adîncuri și RADEF · Pe malul stîng al Dunării albastre și RADEF ·
Radu Ionescu
Radu Ionescu (n. 1 februarie 1930, București -- d. 14 decembrie 2005, București) a fost un cercetător științific, autor de carte, scenarist, comentator de filme de artă și critic de artă român licențiat în istoria și teoria artelor.
Liniștea din adîncuri și Radu Ionescu · Pe malul stîng al Dunării albastre și Radu Ionescu ·
Serata (film)
Serata este un film românesc din 1971, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu.
Liniștea din adîncuri și Serata (film) · Pe malul stîng al Dunării albastre și Serata (film) ·
Tudor Caranfil
Tudor Caranfil a fost un critic de film, realizator de emisiuni TV cu subiecte cinefile și istoric de film român.
Liniștea din adîncuri și Tudor Caranfil · Pe malul stîng al Dunării albastre și Tudor Caranfil ·
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” este o instituție de învățământ din București, singura școală de stat din capitală specializată pe disciplinele specifice teatrului și filmului (actorie, regie, critică ș.a.) Clădirea universității se află la adresa: Str.
Liniștea din adîncuri și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București · Pe malul stîng al Dunării albastre și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Liniștea din adîncuri și Pe malul stîng al Dunării albastre
- Ceea ce au în comun cu Liniștea din adîncuri și Pe malul stîng al Dunării albastre
- Similarități între Liniștea din adîncuri și Pe malul stîng al Dunării albastre
Comparație între Liniștea din adîncuri și Pe malul stîng al Dunării albastre
Liniștea din adîncuri are 46 de relații, în timp ce Pe malul stîng al Dunării albastre are 57. Așa cum au în comun 17, indicele Jaccard este 16.50% = 17 / (46 + 57).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Liniștea din adîncuri și Pe malul stîng al Dunării albastre. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: