acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Litoralul românesc și România
Litoralul românesc și România au 57 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Anghel Saligny, Antichitatea, Balcic, Brăila, București, Bulgaria, Cadrilater, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Carol al II-lea al României, Constanța, Constantin Tănase, Croația, Curtea Internațională de Justiție, Delta Dunării, Dobrogea, Dunărea, Europa, Europa Centrală, Evul Mediu, Galați, Germania Nazistă, Iași, Imperiul Otoman, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Răsărit, Insula Șerpilor, Județul Constanța, Județul Tulcea, Lipoveni, ..., Mamaia, Mangalia, Marea Neagră, Moldova, Neptun, Constanța, Olimp, Constanța, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, Petre Antonescu, Pin (arbore), Portul Constanța, Primul Război Mondial, Principatele Române, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Republica Populară Română, Revoluțiile de la 1989, România Mare, Saturn, Constanța, Secolul al XIX-lea, Secolul al XX-lea, Sulina, Tătari, Transhumanță, Transilvania, Ucraina, Vasile Pârvan, Venus, Constanța, 1 iulie. Extinde indicele (27 Mai Mult) »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Litoralul românesc · Al Doilea Război Mondial și România ·
Anghel Saligny
Anghel I. Saligny (n. 19 aprilie 1854, Șerbănești, județul Galați, Moldova – d. 17 iunie 1925, București, Regatul României), academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.
Anghel Saligny și Litoralul românesc · Anghel Saligny și România ·
Antichitatea
Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.
Antichitatea și Litoralul românesc · Antichitatea și România ·
Balcic
Balcic (în, în, în, în) este un oraș la țărmul Mării Negre, în regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, din nord-estul Bulgariei, situat la o distanță de 42 km de Varna.
Balcic și Litoralul românesc · Balcic și România ·
Brăila
Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Brăila și Litoralul românesc · Brăila și România ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Litoralul românesc · București și România ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și Litoralul românesc · Bulgaria și România ·
Cadrilater
Legea de alipire a Cadrilaterului la România, 1913 Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine.
Cadrilater și Litoralul românesc · Cadrilater și România ·
Canalul Dunăre-Marea Neagră
Canalul Dunăre-Marea Neagră este un canal navigabil aflat în județul Constanța, România, ce leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre și porturile Constanța Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km.
Canalul Dunăre-Marea Neagră și Litoralul românesc · Canalul Dunăre-Marea Neagră și România ·
Carol al II-lea al României
Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.
Carol al II-lea al României și Litoralul românesc · Carol al II-lea al României și România ·
Constanța
Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.
Constanța și Litoralul românesc · Constanța și România ·
Constantin Tănase
Constantin Tănase a fost un actor român de scenă și de vodevil, celebru cupletist și o figură cheie în teatrul de revistă românesc.
Constantin Tănase și Litoralul românesc · Constantin Tănase și România ·
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Croația și Litoralul românesc · Croația și România ·
Curtea Internațională de Justiție
Palatul Păcii din Haga, Olanda Curtea Internațională de Justiție (cunoscută și drept Curtea Mondială sau CIJ) este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite.
Curtea Internațională de Justiție și Litoralul românesc · Curtea Internațională de Justiție și România ·
Delta Dunării
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării și Litoralul românesc · Delta Dunării și România ·
Dobrogea
alt.
Dobrogea și Litoralul românesc · Dobrogea și România ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Dunărea și Litoralul românesc · Dunărea și România ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Europa și Litoralul românesc · Europa și România ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Europa Centrală și Litoralul românesc · Europa Centrală și România ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Evul Mediu și Litoralul românesc · Evul Mediu și România ·
Galați
Galați este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Galați și Litoralul românesc · Galați și România ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Germania Nazistă și Litoralul românesc · Germania Nazistă și România ·
Iași
Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Iași și Litoralul românesc · Iași și România ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și Litoralul românesc · Imperiul Otoman și România ·
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Imperiul Roman și Litoralul românesc · Imperiul Roman și România ·
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Imperiul Roman de Răsărit și Litoralul românesc · Imperiul Roman de Răsărit și România ·
Insula Șerpilor
Insula Șerpilor (în Острів Зміїний, în Остров Змеиный, în gr. veche Λευκός, în gr. Φίδονισι, în Yilan Adası) este o insulă din Marea Neagră, clasificată drept „stâncă” în sensul Convenției de la Montego Bay privind Dreptul Mării datorită lipsei de surse proprii de apă potabilă, situată la 45 de km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura.
Insula Șerpilor și Litoralul românesc · Insula Șerpilor și România ·
Județul Constanța
Județul Constanța este județul cel mai urbanizat din România, populația care locuiește în orașe numără 506.458 de locuitori, populația totală fiind de 630.679 locuitori.
Județul Constanța și Litoralul românesc · Județul Constanța și România ·
Județul Tulcea
Tulcea este un județ în regiunea Dobrogea în sud-estul României.
Județul Tulcea și Litoralul românesc · Județul Tulcea și România ·
Lipoveni
Rușii și lipovenii din România (2002) Slava Cercheză din Județul Tulcea (2004) Lipovean O verviță, mătanie tipic lipoveană Flamură lipoveană Lipovenii sunt un grup etnic de origine rusească (numără aprox. 19.300 persoane), care locuiesc în special în județul Tulcea din România precum și în zona Bugeacului (mai ales în preajma orașului Vâlcov) din regiunea Odesa, Ucraina și în Bulgaria.
Lipoveni și Litoralul românesc · Lipoveni și România ·
Mamaia
Mamaia este o localitate componentă a municipiului Constanța din județul Constanța, Dobrogea, România.
Litoralul românesc și Mamaia · Mamaia și România ·
Mangalia
Mangalia (în turcă Mankalya) este un municipiu în județul Constanța, Dobrogea, România, format din localitățile componente Cap Aurora, Jupiter, Mangalia (reședința), Neptun, Olimp, Saturn și Venus.
Litoralul românesc și Mangalia · Mangalia și România ·
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Litoralul românesc și Marea Neagră · Marea Neagră și România ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Litoralul românesc și Moldova · Moldova și România ·
Neptun, Constanța
Neptun este o localitate componentă a municipiului Mangalia din județul Constanța, Dobrogea, România.
Litoralul românesc și Neptun, Constanța · Neptun, Constanța și România ·
Olimp, Constanța
Faleza și vedere spre mare Olimp este o localitate componentă a municipiului Mangalia din județul Constanța, Dobrogea, România.
Litoralul românesc și Olimp, Constanța · Olimp, Constanța și România ·
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
Steagul UNESCO, inspirat de imaginea templului Parthenon din Atena, Grecia. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU) care vizează promovarea păcii și securității mondiale prin cooperarea internațională în educație, științe și cultură.
Litoralul românesc și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură · Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură și România ·
Petre Antonescu
Petre Antonescu (n. 29 iunie 1873, Râmnicu Sărat – d. 22 aprilie 1965, București) a fost un arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice și academician român, care s-a impus printre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească, marcând activitatea arhitecturală din prima jumătate a secolului al 20-lea prin promovarea unui stil arhitectural neo-românesc.
Litoralul românesc și Petre Antonescu · Petre Antonescu și România ·
Pin (arbore)
:Pentru alte utilizări ale numelui Pin, vedeți: Pin (dezambiguizare). Pinul (Pinus), este un gen de plante din familia Pinaceae, orginar din emisfera nordică și cuprinde peste 80 specii de arbori (mai rar arbuști) rășinoși, având scoarța roșie.
Litoralul românesc și Pin (arbore) · Pin (arbore) și România ·
Portul Constanța
Portul Constanța văzut din spațiu Portul Constanța este situat pe coasta vestică a Mării Negre.
Litoralul românesc și Portul Constanța · Portul Constanța și România ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Litoralul românesc și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și România ·
Principatele Române
Sintagma Principatele Române descrie.
Litoralul românesc și Principatele Române · Principatele Române și România ·
Regiunea de dezvoltare Sud-Est
Sud-Est este o regiune de dezvoltare a României, creată în anul 1998.
Litoralul românesc și Regiunea de dezvoltare Sud-Est · Regiunea de dezvoltare Sud-Est și România ·
Republica Populară Română
Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.
Litoralul românesc și Republica Populară Română · Republica Populară Română și România ·
Revoluțiile de la 1989
Revoluțiile de la 1989 au fost o serie de revoluții de la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90, care a rezultat în prăbușirea regimurilor comuniste atât din Europa Central-Răsăriteană, cât și din alte părți ale lumii.
Litoralul românesc și Revoluțiile de la 1989 · Revoluțiile de la 1989 și România ·
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Litoralul românesc și România Mare · România și România Mare ·
Saturn, Constanța
Saturn este o localitate componentă a municipiului Mangalia din județul Constanța, Dobrogea, România.
Litoralul românesc și Saturn, Constanța · România și Saturn, Constanța ·
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Litoralul românesc și Secolul al XIX-lea · România și Secolul al XIX-lea ·
Secolul al XX-lea
Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.
Litoralul românesc și Secolul al XX-lea · România și Secolul al XX-lea ·
Sulina
Sulina (în greacă Σουλινάς-Soulinás) este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România.
Litoralul românesc și Sulina · România și Sulina ·
Tătari
Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.
Litoralul românesc și Tătari · România și Tătari ·
Transhumanță
Turmă de oi în munții Rarău la începutul secolului al XX-lea. Drumurile („pârtiile”) tradiționale de transhumanță ale „Vlahilor” până în sec. al XX-lea. Transhumanța este mișcarea sezonieră a oamenilor și a șeptelului, de obicei între vale (unde turmele stau iarna) și munte (unde turmele stau vara).
Litoralul românesc și Transhumanță · România și Transhumanță ·
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Litoralul românesc și Transilvania · România și Transilvania ·
Ucraina
Fără descriere.
Litoralul românesc și Ucraina · România și Ucraina ·
Vasile Pârvan
Vasile Pârvan a fost un istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular (din 1913) al Academiei Române.
Litoralul românesc și Vasile Pârvan · România și Vasile Pârvan ·
Venus, Constanța
Venus este o localitate componentă a municipiului Mangalia din județul Constanța, Dobrogea, România.
Litoralul românesc și Venus, Constanța · România și Venus, Constanța ·
1 iulie
---- 1 iulie este a 182-a zi a calendarului gregorian și a 183-a zi în anii bisecți.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Litoralul românesc și România
- Ceea ce au în comun cu Litoralul românesc și România
- Similarități între Litoralul românesc și România
Comparație între Litoralul românesc și România
Litoralul românesc are 231 de relații, în timp ce România are 1055. Așa cum au în comun 57, indicele Jaccard este 4.43% = 57 / (231 + 1055).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Litoralul românesc și România. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
