Similarități între Lucrețiu Pătrășcanu și Mihai I al României
Lucrețiu Pătrășcanu și Mihai I al României au 22 lucruri în comun (în Uniunpedie): Albania, Andrei Vîșinski, Basarabia, București, Bulgaria, Constantin Sănătescu, Emil Bodnăraș, Gheorghe Tătărescu, Ion Antonescu, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Mihai Antonescu, Octavian Goga, Partidul Comunist Român, Partidul Național Liberal (România), Partidul Național-Țărănesc, Petru Groza, Republica Populară Română, România, România Mare, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, 12 septembrie, 23 august.
Albania
Albania (în), oficial denumită Republica Albania (în;; în dialectul Gheg: Republika e Shqipnísë), este un stat suveran din sud-estul Europei.
Albania și Lucrețiu Pătrășcanu · Albania și Mihai I al României ·
Andrei Vîșinski
Andrei Ianuarievici Vîșinski (în)) a fost un jurist și diplomat rus și sovietic de origine poloneză, membru al Partidului Comunist din 1920 și membru al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1939. El a fost cunoscut ca procuror general al URSS în procesele publice de la Moscova din vremea lui Stalin (Marea Epurare) și la Procesele de la Nürnberg. A îndeplinit și funcția de ministru al afacerilor externe al URSS în perioada 1949–1953, succedându-i lui Viaceslav Molotov. Vâșinski a primit Premiul Stalin în 1947.
Andrei Vîșinski și Lucrețiu Pătrășcanu · Andrei Vîșinski și Mihai I al României ·
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Basarabia și Lucrețiu Pătrășcanu · Basarabia și Mihai I al României ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Lucrețiu Pătrășcanu · București și Mihai I al României ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și Lucrețiu Pătrășcanu · Bulgaria și Mihai I al României ·
Constantin Sănătescu
Constantin Sănătescu a fost un general român de cavalerie, care a îndeplinit funcția de șef al Casei Militare Regale, iar apoi, după Lovitura de stat din 23 august 1944, a fost cel de-al 44-lea președinte al Consiliului de Miniștri al României (23 august - 2 decembrie 1944) în două cabinete succesive.
Constantin Sănătescu și Lucrețiu Pătrășcanu · Constantin Sănătescu și Mihai I al României ·
Emil Bodnăraș
Emil Bodnăraș (n. 10 februarie 1904, satul Iaslovăț, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 24 ianuarie 1976, București) a fost un lider comunist român, ofițer al Armatei Române, participant la lovitura de stat de la 23 de August și spion sovietic.
Emil Bodnăraș și Lucrețiu Pătrășcanu · Emil Bodnăraș și Mihai I al României ·
Gheorghe Tătărescu
Gheorghe Tătărăscu a fost cel de-al 36-lea prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940.
Gheorghe Tătărescu și Lucrețiu Pătrășcanu · Gheorghe Tătărescu și Mihai I al României ·
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Ion Antonescu și Lucrețiu Pătrășcanu · Ion Antonescu și Mihai I al României ·
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Lucrețiu Pătrășcanu · Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Mihai I al României ·
Mihai Antonescu
Mihai Antonescu (n. 18 noiembrie 1904, Nucet, Județul Dâmbovița (interbelic), Regatul României – d. (executat) 1 iunie 1946, Jilava, Județul Ilfov, Regatul României), avocat și politician român, a ocupat funcția de viceprim-ministru și ministru de externe (1941-1944) și alte funcții înalte (ministru al propagandei, ministru al justiției, etc) în guvernul condus de Ion Antonescu.
Lucrețiu Pătrășcanu și Mihai Antonescu · Mihai Antonescu și Mihai I al României ·
Octavian Goga
Octavian Goga a fost un poet român, politician de extremă dreaptă, fascist și antisemit, cel de-al 37-lea prim-ministru al României - pe timp de 45 de zile, de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 - ministru în varii guverne și membru al Academiei Române din anul 1920.
Lucrețiu Pătrășcanu și Octavian Goga · Mihai I al României și Octavian Goga ·
Partidul Comunist Român
Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).
Lucrețiu Pătrășcanu și Partidul Comunist Român · Mihai I al României și Partidul Comunist Român ·
Partidul Național Liberal (România)
Partidul Național Liberal (abreviat PNL) este un partid politic parlamentar din România, înființat pentru prima dată sub acest nume la 24 mai 1875.
Lucrețiu Pătrășcanu și Partidul Național Liberal (România) · Mihai I al României și Partidul Național Liberal (România) ·
Partidul Național-Țărănesc
Partidul Național Țărănesc a fost un partid politic format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache).
Lucrețiu Pătrășcanu și Partidul Național-Țărănesc · Mihai I al României și Partidul Național-Țărănesc ·
Petru Groza
Petru Groza (n. 7 decembrie 1884, Băcia, Hunedoara – d. 7 ianuarie 1958, București) a fost un avocat și om politic român, prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și 1952.
Lucrețiu Pătrășcanu și Petru Groza · Mihai I al României și Petru Groza ·
Republica Populară Română
Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.
Lucrețiu Pătrășcanu și Republica Populară Română · Mihai I al României și Republica Populară Română ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Lucrețiu Pătrășcanu și România · Mihai I al României și România ·
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Lucrețiu Pătrășcanu și România Mare · Mihai I al României și România Mare ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Lucrețiu Pătrășcanu și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Mihai I al României și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
12 septembrie
---- 12 septembrie este a 255-a zi a calendarului gregorian și a 256-a zi în anii bisecți.
12 septembrie și Lucrețiu Pătrășcanu · 12 septembrie și Mihai I al României ·
23 august
---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.
23 august și Lucrețiu Pătrășcanu · 23 august și Mihai I al României ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Lucrețiu Pătrășcanu și Mihai I al României
- Ceea ce au în comun cu Lucrețiu Pătrășcanu și Mihai I al României
- Similarități între Lucrețiu Pătrășcanu și Mihai I al României
Comparație între Lucrețiu Pătrășcanu și Mihai I al României
Lucrețiu Pătrășcanu are 132 de relații, în timp ce Mihai I al României are 342. Așa cum au în comun 22, indicele Jaccard este 4.64% = 22 / (132 + 342).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Lucrețiu Pătrășcanu și Mihai I al României. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: