acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Lucrețiu Pătrășcanu și Ocupația sovietică a României
Lucrețiu Pătrășcanu și Ocupația sovietică a României au 18 lucruri în comun (în Uniunpedie): Basarabia, Biserica Ortodoxă Română, București, Cluj-Napoca, Constantin Sănătescu, Emil Bodnăraș, Gheorghe Tătărescu, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Moscova, Partidul Comunist Român, Puterile Axei, România, Teohari Georgescu, Tratatele de pace de la Paris (1947), Tribunalele Poporului, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, 12 septembrie, 23 august.
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Basarabia și Lucrețiu Pătrășcanu · Basarabia și Ocupația sovietică a României ·
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.
Biserica Ortodoxă Română și Lucrețiu Pătrășcanu · Biserica Ortodoxă Română și Ocupația sovietică a României ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Lucrețiu Pătrășcanu · București și Ocupația sovietică a României ·
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, (în, în, în) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România.
Cluj-Napoca și Lucrețiu Pătrășcanu · Cluj-Napoca și Ocupația sovietică a României ·
Constantin Sănătescu
Constantin Sănătescu a fost un general român de cavalerie, care a îndeplinit funcția de șef al Casei Militare Regale, iar apoi, după Lovitura de stat din 23 august 1944, a fost cel de-al 44-lea președinte al Consiliului de Miniștri al României (23 august - 2 decembrie 1944) în două cabinete succesive.
Constantin Sănătescu și Lucrețiu Pătrășcanu · Constantin Sănătescu și Ocupația sovietică a României ·
Emil Bodnăraș
Emil Bodnăraș (n. 10 februarie 1904, satul Iaslovăț, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 24 ianuarie 1976, București) a fost un lider comunist român, ofițer al Armatei Române, participant la lovitura de stat de la 23 de August și spion sovietic.
Emil Bodnăraș și Lucrețiu Pătrășcanu · Emil Bodnăraș și Ocupația sovietică a României ·
Gheorghe Tătărescu
Gheorghe Tătărăscu a fost cel de-al 36-lea prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940.
Gheorghe Tătărescu și Lucrețiu Pătrășcanu · Gheorghe Tătărescu și Ocupația sovietică a României ·
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Lucrețiu Pătrășcanu · Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Ocupația sovietică a României ·
Moscova
Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².
Lucrețiu Pătrășcanu și Moscova · Moscova și Ocupația sovietică a României ·
Partidul Comunist Român
Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).
Lucrețiu Pătrășcanu și Partidul Comunist Român · Ocupația sovietică a României și Partidul Comunist Român ·
Puterile Axei
Puterile Axei au fost națiunile care au luptat contra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Lucrețiu Pătrășcanu și Puterile Axei · Ocupația sovietică a României și Puterile Axei ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Lucrețiu Pătrășcanu și România · Ocupația sovietică a României și România ·
Teohari Georgescu
Teohari Georgescu - fotografie din dosarul de la închisoare. Teohari Georgescu (n. 31 ianuarie 1908, București – d. 31 decembrie 1976, București) a fost un lider comunist român, care a îndeplinit funcția de ministru de interne al României între anii 1945-1952.
Lucrețiu Pătrășcanu și Teohari Georgescu · Ocupația sovietică a României și Teohari Georgescu ·
Tratatele de pace de la Paris (1947)
Conferința de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie 1946) a fost urmată de Tratatele de Pace de la Paris semnat pe 10 februarie, 1947 dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-al doilea război mondial.
Lucrețiu Pătrășcanu și Tratatele de pace de la Paris (1947) · Ocupația sovietică a României și Tratatele de pace de la Paris (1947) ·
Tribunalele Poporului
Tribunalele Poporului, compuse din Tribunalul Poporului din București și Tribunalul Poporului din Transilvania de Nord (cu sediul la Cluj), au fost două tribunale înființate după cel de-al doilea război mondial de guvernul României, împreună cu Comisia Aliată de Control pentru a ancheta prezumtivii criminali de război, conform art.
Lucrețiu Pătrășcanu și Tribunalele Poporului · Ocupația sovietică a României și Tribunalele Poporului ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Lucrețiu Pătrășcanu și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Ocupația sovietică a României și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
12 septembrie
---- 12 septembrie este a 255-a zi a calendarului gregorian și a 256-a zi în anii bisecți.
12 septembrie și Lucrețiu Pătrășcanu · 12 septembrie și Ocupația sovietică a României ·
23 august
---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.
23 august și Lucrețiu Pătrășcanu · 23 august și Ocupația sovietică a României ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Lucrețiu Pătrășcanu și Ocupația sovietică a României
- Ceea ce au în comun cu Lucrețiu Pătrășcanu și Ocupația sovietică a României
- Similarități între Lucrețiu Pătrășcanu și Ocupația sovietică a României
Comparație între Lucrețiu Pătrășcanu și Ocupația sovietică a României
Lucrețiu Pătrășcanu are 132 de relații, în timp ce Ocupația sovietică a României are 143. Așa cum au în comun 18, indicele Jaccard este 6.55% = 18 / (132 + 143).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Lucrețiu Pătrășcanu și Ocupația sovietică a României. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
