acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Mihail Sadoveanu și România
Mihail Sadoveanu și România au 101 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adevărul, Al Doilea Război Balcanic, Al Doilea Război Mondial, Aliații din Al Doilea Război Mondial, Antanta, Armata Roșie, Basarabia, Berlin, Biserica Ortodoxă Română, Brașov, Bucovina, Bulgaria, Cadrilater, Camera Deputaților din România, Camil Petrescu, Carol al II-lea al României, Căile Ferate Române, Călărași, Comunism, Constantin Brâncuși, Convorbiri literare, Dan Pița, Democrație, Dimitrie Gusti, Țara Românească, Țările de Jos, Europa Centrală, Europa de Est, Europa de Vest, Ștefan cel Mare, ..., Feudalism, Folclorul românesc, Galați, George Călinescu, George Enescu, Germania, Germania Nazistă, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Iași, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Ion Antonescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Istoria evreilor din România, Județul Bihor, Junimea, Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba română, Liviu Rebreanu, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Lucian Blaga, Lucian Boia, Lumea occidentală, Mangalia, Mișcarea Legionară, Mihai Eminescu, Mihai I al României, Ministerul Educației (România), Miron Costin, Moldova, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Naționalism, Nicolae Iorga, Oradea, Parlamentul României, Partidul Comunist Român, Partidul Național Liberal (România), Perioada interbelică, Primul Război Mondial, Războiul Ruso-Turc (1877–1878), Realism socialist, Regatul României, Regele României, Renașterea, Revoluția Română din 1989, Romantism, Români, România comunistă, România Mare, Senatul României, Sergiu Celibidache, Statele medievale românești, Statele Unite ale Americii, Suceava, Tătari, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, Timișoara, Titu Maiorescu, Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Umanism, Ungaria, Unirea Principatelor Române, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea din București, Vasile Pârvan, Victor Iliu. Extinde indicele (71 Mai Mult) »
Adevărul
Adevărul (până la reforma ortografică: Adevĕrul) este un cotidian central, înființat de Alexandru Beldiman, care a apărut inițial la Iași, în perioada 15 decembrie 1871 - 15 aprilie 1872, apoi la București, de la 15 august 1888 până la 21 noiembrie 1916 și, după Primul Război Mondial, de la 3 ianuarie 1919 până la 30 decembrie 1937.
Adevărul și Mihail Sadoveanu · Adevărul și România ·
Al Doilea Război Balcanic
Cel de-al doilea război balcanic (în - Războiul între aliați) a avut loc în 1913 între Bulgaria pe de o parte și în principal Grecia și Serbia pe cealaltă.
Al Doilea Război Balcanic și Mihail Sadoveanu · Al Doilea Război Balcanic și România ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Mihail Sadoveanu · Al Doilea Război Mondial și România ·
Aliații din Al Doilea Război Mondial
Liderii aliați la conferința de la Cairo: Chiang Kai-shek, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, 1943. întâlnirii de la Ialta din 1945. Aliații din al Doilea Război Mondial reprezintă grupul de țări care s-au opus Puterilor Axei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.
Aliații din Al Doilea Război Mondial și Mihail Sadoveanu · Aliații din Al Doilea Război Mondial și România ·
Antanta
A nu se confunda cu Tripla Intervenție sau cu Tripla Alianță. Antanta (sau Tripla Înțelegere) a fost un bloc politico-militar creat cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial și format din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus.
Antanta și Mihail Sadoveanu · Antanta și România ·
Armata Roșie
Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.
Armata Roșie și Mihail Sadoveanu · Armata Roșie și România ·
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Basarabia și Mihail Sadoveanu · Basarabia și România ·
Berlin
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ și acoperind o suprafață aproximativ 892 km² (2020).
Berlin și Mihail Sadoveanu · Berlin și România ·
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.
Biserica Ortodoxă Română și Mihail Sadoveanu · Biserica Ortodoxă Română și România ·
Brașov
Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.
Brașov și Mihail Sadoveanu · Brașov și România ·
Bucovina
Bucovina (în.
Bucovina și Mihail Sadoveanu · Bucovina și România ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și Mihail Sadoveanu · Bulgaria și România ·
Cadrilater
Legea de alipire a Cadrilaterului la România, 1913 Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine.
Cadrilater și Mihail Sadoveanu · Cadrilater și România ·
Camera Deputaților din România
Camera Deputaților din România este una din cele două camere a Parlamentului bicameral al României.
Camera Deputaților din România și Mihail Sadoveanu · Camera Deputaților din România și România ·
Camil Petrescu
Camil Petrescu a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet.
Camil Petrescu și Mihail Sadoveanu · Camil Petrescu și România ·
Carol al II-lea al României
Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.
Carol al II-lea al României și Mihail Sadoveanu · Carol al II-lea al României și România ·
Căile Ferate Române
Locomotivă Clasa 40 Căile Ferate Române (CFR) este compania națională de transport feroviar a României.
Căile Ferate Române și Mihail Sadoveanu · Căile Ferate Române și România ·
Călărași
Călărași este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Călărași și Mihail Sadoveanu · Călărași și România ·
Comunism
Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.
Comunism și Mihail Sadoveanu · Comunism și România ·
Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.
Constantin Brâncuși și Mihail Sadoveanu · Constantin Brâncuși și România ·
Convorbiri literare
Convorbiri literare este o revistă literară lunară care apare la Iași.
Convorbiri literare și Mihail Sadoveanu · Convorbiri literare și România ·
Dan Pița
Dan Pița (n. 11 octombrie 1938, Dorohoi, județul Dorohoi) este un regizor și scenarist român.
Dan Pița și Mihail Sadoveanu · Dan Pița și România ·
Democrație
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere”.
Democrație și Mihail Sadoveanu · Democrație și România ·
Dimitrie Gusti
Dimitrie Gusti, a fost sociolog, etnolog, istoric, filosof, voluntarist și etician român.
Dimitrie Gusti și Mihail Sadoveanu · Dimitrie Gusti și România ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Mihail Sadoveanu și Țara Românească · România și Țara Românească ·
Țările de Jos
Țările de Jos, informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe.
Mihail Sadoveanu și Țările de Jos · România și Țările de Jos ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Europa Centrală și Mihail Sadoveanu · Europa Centrală și România ·
Europa de Est
Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.
Europa de Est și Mihail Sadoveanu · Europa de Est și România ·
Europa de Vest
Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.
Europa de Vest și Mihail Sadoveanu · Europa de Vest și România ·
Ștefan cel Mare
Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.
Mihail Sadoveanu și Ștefan cel Mare · România și Ștefan cel Mare ·
Feudalism
Tapiserie prezentând o scenă tipic feudală din ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'', luna martie Feudalismul este un sistem politico-economico-social, corespunzând Evului Mediu european, caracterizat prin preponderența economiei de subzistență asupra celei de piață, prin înzestrarea producătorului direct cu utilaje de producție, în timp ce pământul este în general proprietatea cu caracter personal a stăpânului domeniului (boier, nobil) care are diverse grade de autoritate asupra producătorului direct, asigurată prin constrângerea extraeconomică (oștile, arnăuții, ceaușii, pandurii), și prin nivelul scăzut al tehnicii dar ridicat al nesiguranței, care obligă producătorul să apeleze la stăpân.
Feudalism și Mihail Sadoveanu · Feudalism și România ·
Folclorul românesc
Folclorul românesc reprezintă totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale, plastice etc., a obiceiurilor și a tradițiilor populare românești.Sintagma se referă și la producțiile etniilor vorbitoare de limba română în toate dialectele ei (majoritar dacoromân, dar și aromân, meglenoromân și istroromân), semnalate în interiorul granițelor românești.
Folclorul românesc și Mihail Sadoveanu · Folclorul românesc și România ·
Galați
Galați este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Galați și Mihail Sadoveanu · Galați și România ·
George Călinescu
George Călinescu (n. 19 iunie 1899, București – d. 12 martie 1965, Otopeni) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă.
George Călinescu și Mihail Sadoveanu · George Călinescu și România ·
George Enescu
George Enescu a fost un compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor român.
George Enescu și Mihail Sadoveanu · George Enescu și România ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Germania și Mihail Sadoveanu · Germania și România ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Germania Nazistă și Mihail Sadoveanu · Germania Nazistă și România ·
Gheorghe Gheorghiu-Dej
Gheorghe Gheorghiu-Dej (numele la naștere Gheorghe Gheorghiu) a fost liderul comunist al României din 1947 până la moartea sa și președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 19 martie 1965.
Gheorghe Gheorghiu-Dej și Mihail Sadoveanu · Gheorghe Gheorghiu-Dej și România ·
Iași
Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Iași și Mihail Sadoveanu · Iași și România ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și Mihail Sadoveanu · Imperiul Otoman și România ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Imperiul Rus și Mihail Sadoveanu · Imperiul Rus și România ·
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Ion Antonescu și Mihail Sadoveanu · Ion Antonescu și România ·
Ion Creangă
Ion Creangă a fost un scriitor, dascăl și diacon român.
Ion Creangă și Mihail Sadoveanu · Ion Creangă și România ·
Ion Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale (n. Certificatul de botez al lui Caragiale În privința datei nașterii au fost vehiculate și datele „în noaptea de 29 spre 30 ianuarie” sau „în zorii zilei de 30 ianuarie” (Șerban Cioculescu), bazate pe amintirile lui Caragiale. Certificatul de botez, descoperit în anii 1970 la Arhivele Statului, menționează: Act de botez În conformitate cu singurul document oficial care menționează nașterea, data nașterii lui Ion Luca Caragiale este 1 februarie 1852. Problema datei controversate a nașterii a fost dezbătută de Constantin Popescu-Cadem în revista Manuscriptum, anul VIII, nr. 2 (27)/1977, p. 179-184. Haimanale, județul Prahova, Țara Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România – d., Berlin, Imperiul German) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român.
Ion Luca Caragiale și Mihail Sadoveanu · Ion Luca Caragiale și România ·
Istoria evreilor din România
Teatrul evreiesc de stat din București Sinagoga Neologă din Brașov din 1901 Istoria evreilor din România se referă la evoluția minorității de etnie evreiască pe teritoriul actual al României de-a lungul istoriei.
Istoria evreilor din România și Mihail Sadoveanu · Istoria evreilor din România și România ·
Județul Bihor
Județul Bihor (în, în, în sau Kreis Bihor) este un județ din Crișana situat în nord-vestul României.
Județul Bihor și Mihail Sadoveanu · Județul Bihor și România ·
Junimea
Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Titu Maiorescu.
Junimea și Mihail Sadoveanu · Junimea și România ·
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Limba engleză și Mihail Sadoveanu · Limba engleză și România ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Limba franceză și Mihail Sadoveanu · Limba franceză și România ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Limba germană și Mihail Sadoveanu · Limba germană și România ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Limba română și Mihail Sadoveanu · Limba română și România ·
Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române.
Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu · Liviu Rebreanu și România ·
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Mihail Sadoveanu · Lovitura de stat de la 23 august 1944 și România ·
Lucian Blaga
Lucian Blaga a fost un eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român.
Lucian Blaga și Mihail Sadoveanu · Lucian Blaga și România ·
Lucian Boia
Lucian Boia este un istoric român care a publicat extensiv în domeniul istoriei ideilor și a imaginarului.
Lucian Boia și Mihail Sadoveanu · Lucian Boia și România ·
Lumea occidentală
Samuel P. Huntington, ''Ciocnirea civilizațiilor'' (1996). Lumea occidentală (lumea vestică, lumea apuseană), prin metonimie Vestul, Occidentul, Apusul, definea în evul mediu teritoriul respectiv autoritățile politice localizate geografic în Europa de Vest.
Lumea occidentală și Mihail Sadoveanu · Lumea occidentală și România ·
Mangalia
Mangalia (în turcă Mankalya) este un municipiu în județul Constanța, Dobrogea, România, format din localitățile componente Cap Aurora, Jupiter, Mangalia (reședința), Neptun, Olimp, Saturn și Venus.
Mangalia și Mihail Sadoveanu · Mangalia și România ·
Mișcarea Legionară
Mișcarea Legionară, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier și apoi Totul pentru Țară, a fost un partid înființat în România interbelică, la 24 iunie 1927, de Corneliu Zelea Codreanu – în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, Alexandru C. Cuza – ca o organizație paramilitară teroristă de orientare naționalist-fascistă, cu un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit, anticapitalist și antimasonic, organizată, finanțată și dirijată cu sprijinul organizației naziste SS.
Mihail Sadoveanu și Mișcarea Legionară · Mișcarea Legionară și România ·
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.
Mihai Eminescu și Mihail Sadoveanu · Mihai Eminescu și România ·
Mihai I al României
Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Mihai I al României și Mihail Sadoveanu · Mihai I al României și România ·
Ministerul Educației (România)
Ministerul Educației este organismul Guvernului României care coordonează sistemul de învățământ din România, stabilește obiectivele sistemului de învățământ în ansamblul său, precum și obiectivele educaționale pe niveluri și profiluri de învățământ.
Mihail Sadoveanu și Ministerul Educației (România) · Ministerul Educației (România) și România ·
Miron Costin
Miron Costin (n. 30 martie 1633 – d. decembrie 1691) a fost un boier, diplomat, dregător și important cronicar moldovean.
Mihail Sadoveanu și Miron Costin · Miron Costin și România ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Mihail Sadoveanu și Moldova · Moldova și România ·
Muzeul Național al Literaturii Române din București
Muzeul Național al Literaturii Române este un muzeu din București, dedicat literaturii române, înființat de academicianul Dumitru Panaitescu - Perpessicius.
Mihail Sadoveanu și Muzeul Național al Literaturii Române din București · Muzeul Național al Literaturii Române din București și România ·
Naționalism
Naționalismul este o ideologie care creează și susține o națiune ca un concept de identificare comună pentru un grup de oameni.
Mihail Sadoveanu și Naționalism · Naționalism și România ·
Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
Mihail Sadoveanu și Nicolae Iorga · Nicolae Iorga și România ·
Oradea
Oradea, situată în nord-vestul României, este un oraș cu o istorie bogată și o moștenire culturală variată.
Mihail Sadoveanu și Oradea · Oradea și România ·
Parlamentul României
Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.
Mihail Sadoveanu și Parlamentul României · Parlamentul României și România ·
Partidul Comunist Român
Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).
Mihail Sadoveanu și Partidul Comunist Român · Partidul Comunist Român și România ·
Partidul Național Liberal (România)
Partidul Național Liberal (abreviat PNL) este un partid politic parlamentar din România, înființat pentru prima dată sub acest nume la 24 mai 1875.
Mihail Sadoveanu și Partidul Național Liberal (România) · Partidul Național Liberal (România) și România ·
Perioada interbelică
Perioada interbelică desemnează intervalul de 21 de ani între cele două războaie mondiale (1918-1939).
Mihail Sadoveanu și Perioada interbelică · Perioada interbelică și România ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Mihail Sadoveanu și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și România ·
Războiul Ruso-Turc (1877–1878)
Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 și-a avut originea într-o răspândire a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominația otomană.
Mihail Sadoveanu și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · România și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) ·
Realism socialist
Realismul socialist reprezintă doctrina comunistă oficială proclamată în 1932 de Comitetul central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, privind stilul și conținutul obligatoriu al creațiilor din domeniul literaturii, artelor plastice și muzicii, directive care mai târziu - după cel de-al doilea război mondial - au devenit obligatorii în întregul lagăr al țărilor comuniste satelite ale Uniunii Sovietice.
Mihail Sadoveanu și Realism socialist · Realism socialist și România ·
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
Mihail Sadoveanu și Regatul României · Regatul României și România ·
Regele României
Pavilionul regelui (1881-1922) Pavilionul regelui, în forma adoptată de regele Carol al II-lea (1930-1947) Regele României a fost titlul oficial al conducătorului Regatului României din 1881 până în 1947, când România a fost proclamată republică de către autoritățile comuniste.
Mihail Sadoveanu și Regele României · Regele României și România ·
Renașterea
Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.
Mihail Sadoveanu și Renașterea · Renașterea și România ·
Revoluția Română din 1989
Revoluția Română din 1989 a fost o perioadă de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între și, făcând parte din șirul revoluțiilor de la 1989 din întreaga lume.
Mihail Sadoveanu și Revoluția Română din 1989 · Revoluția Română din 1989 și România ·
Romantism
Caspar David Friedrich''Der Wanderer über dem Nebelmeer'', 1818(Hoinarul deasupra mării de ceață) Romantismul (numit și Perioada Romantică) a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, atingând apogeul pe la începutul anilor 1800.
Mihail Sadoveanu și Romantism · România și Romantism ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Mihail Sadoveanu și Români · Români și România ·
România comunistă
România comunistă este denumirea perioadei de dictatură comunistă în România între anii 1947-1989, respectiv Republica Populară Română între 1947 și 1965 și Republica Socialistă România între 1965 și 1989.
Mihail Sadoveanu și România comunistă · România și România comunistă ·
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Mihail Sadoveanu și România Mare · România și România Mare ·
Senatul României
Senatul României este una din cele două camere ale Parlamentului României, acesta fiind bicameral.
Mihail Sadoveanu și Senatul României · România și Senatul României ·
Sergiu Celibidache
Sergiu Celibidache a fost un dirijor și compozitor român, membru de onoare al Academiei Române.
Mihail Sadoveanu și Sergiu Celibidache · România și Sergiu Celibidache ·
Statele medievale românești
Statele medievale românești sunt cele în care au trăit și evoluat populații românești în decursul Evului mediu.
Mihail Sadoveanu și Statele medievale românești · România și Statele medievale românești ·
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Mihail Sadoveanu și Statele Unite ale Americii · România și Statele Unite ale Americii ·
Suceava
Suceava (în, în germana veche sau medievală: Sedschopff) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România.
Mihail Sadoveanu și Suceava · România și Suceava ·
Tătari
Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.
Mihail Sadoveanu și Tătari · România și Tătari ·
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași
statuia lui Vasile Alecsandri. Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este o instituție publică culturală, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, fiind cel mai vechi Teatru Național din România.
Mihail Sadoveanu și Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași · România și Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași ·
Timișoara
Timișoara (în Timisvaria; în Temesvár; în Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar; în Temišvar; în turcă Temeșvar) este municipiul de reședință al județului Timiș, Banat, România.
Mihail Sadoveanu și Timișoara · România și Timișoara ·
Titu Maiorescu
Titu Liviu Maiorescu a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estet, filosof, pedagog, politician și scriitor român, mason, cel de-al 23-lea prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX.
Mihail Sadoveanu și Titu Maiorescu · România și Titu Maiorescu ·
Tudor Arghezi
Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului.
Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi · România și Tudor Arghezi ·
Tudor Vianu
Tudor Vianu a fost un estetician, critic și istoric literar, poet, eseist, filosof și traducător român.
Mihail Sadoveanu și Tudor Vianu · România și Tudor Vianu ·
Umanism
''Francesco Petrarca'' Termenul de umanism (din latină: humanitas.
Mihail Sadoveanu și Umanism · România și Umanism ·
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Mihail Sadoveanu și Ungaria · România și Ungaria ·
Unirea Principatelor Române
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești Drapelul noului stat Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Mihail Sadoveanu și Unirea Principatelor Române · România și Unirea Principatelor Române ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Mihail Sadoveanu și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” sau Universitatea din Iași (acronim: UAIC), este o universitate de stat din Iași și una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România.
Mihail Sadoveanu și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași · România și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași ·
Universitatea din București
Palatul Universității din București Palatul Universității din București - Fântână Universitate Universitatea din București (prescurtat UB) este o universitate de stat din București și a doua cea mai veche universitate din România.
Mihail Sadoveanu și Universitatea din București · România și Universitatea din București ·
Vasile Pârvan
Vasile Pârvan a fost un istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular (din 1913) al Academiei Române.
Mihail Sadoveanu și Vasile Pârvan · România și Vasile Pârvan ·
Victor Iliu
Victor Iliu (n. 24 noiembrie 1912, Sibiu – d. 4 septembrie 1968, Roma, Italia), regizorul clasicei ecranizări Moara cu noroc, una dintre primele pelicule românești nominalizate la marele premiu Palme d’Or din cadrul Festivalului de Film de la Cannes din 1957, a fost mai întâi critic și teoretician de film.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Mihail Sadoveanu și România
- Ceea ce au în comun cu Mihail Sadoveanu și România
- Similarități între Mihail Sadoveanu și România
Comparație între Mihail Sadoveanu și România
Mihail Sadoveanu are 576 de relații, în timp ce România are 1055. Așa cum au în comun 101, indicele Jaccard este 6.19% = 101 / (576 + 1055).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Mihail Sadoveanu și România. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
