Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Moldova și Ucraina

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Moldova și Ucraina

Moldova vs. Ucraina

Diferențele între Moldova și Ucraina nu sunt disponibile.

Similarități între Moldova și Ucraina

Moldova și Ucraina au 36 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Basarabia, Bucovina, Bucovina de Nord, Bugeac, Comunitatea Statelor Independente, Delta Dunării, Dunărea, Edisan, Ținutul Herța, Galiția, Imperiul Rus, Khazari, Maghiari, Maramureș, Marea Neagră, Nistru, Oblastie, Podolia, Regiunea Cernăuți, Regiunea Hmelnîțkîi, Regiunea Ivano-Frankivsk, Regiunea Odesa, Regiunea Ternopil, Regiunea Vinița, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Moldova, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, Români, ..., România, Sarmați, Sciți, Stepă, Tătari, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Extinde indicele (6 Mai Mult) »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Moldova · Al Doilea Război Mondial și Ucraina · Vezi mai mult »

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Basarabia și Moldova · Basarabia și Ucraina · Vezi mai mult »

Bucovina

Bucovina (în.

Bucovina și Moldova · Bucovina și Ucraina · Vezi mai mult »

Bucovina de Nord

Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.

Bucovina de Nord și Moldova · Bucovina de Nord și Ucraina · Vezi mai mult »

Bugeac

Toponimia oficială a Bugeacului sub administrația românească: după Anatol Eremia, puține denumiri moldovene istorice au fost oficializate, majoritatea fiind turcice, rusești sau germane, așa cum intraseră în nomenclatura imperiului Rus. Bugeacul (în ucraineană, rusă și, în turcă și, în) este parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.

Bugeac și Moldova · Bugeac și Ucraina · Vezi mai mult »

Comunitatea Statelor Independente

Comunitatea Statelor Independente (abreviat CSI; în rusă Содружество НезависимыхГосударств; СНГ → Sodrujestvo Nezavisimîh Gosudarstv) este o organizație regională formată din 8 din cele 15 foste republici federale ale Uniunii Sovietice, excepțiile fiind cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania, precum și 3 țări care au părăsit organizația: Georgia (→2009), Ucraina (→2018) și Republica Moldova (→2023).

Comunitatea Statelor Independente și Moldova · Comunitatea Statelor Independente și Ucraina · Vezi mai mult »

Delta Dunării

Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Delta Dunării și Moldova · Delta Dunării și Ucraina · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Dunărea și Moldova · Dunărea și Ucraina · Vezi mai mult »

Edisan

Edisan (în, în) este o regiune istorică în sud-vestul Ucrainei de astăzi și în partea estică a Republicii Moldova.

Edisan și Moldova · Edisan și Ucraina · Vezi mai mult »

Ținutul Herța

Ținutul Herța a fost o unitate administrativ-teritorială a Principatului Moldovei, formată după anul 1775 din partea rămasă neanexată de către austrieci a ținutului Cernăuți.

Moldova și Ținutul Herța · Ucraina și Ținutul Herța · Vezi mai mult »

Galiția

Galiția (în, pronunțat; în; în) este o regiune istorică și geografică ce se întinde pe ceea ce este astăzi sud-estul Poloniei și vestul Ucrainei, și care multă vreme a făcut parte din Uniunea Polono-Lituaniană.

Galiția și Moldova · Galiția și Ucraina · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Moldova · Imperiul Rus și Ucraina · Vezi mai mult »

Khazari

Khazarii, hazarii sau cazarii (în ebraică sing. "Kuzari" כוזרי plur. "Kuzarim" כוזרים; în turcă sing. "Hazar" plur. Hazarlar; în rusă Хазары; în tătară sing. Xäzär plur. Xäzärlär; în limba tătară crimeeană: sing. Hazar, plural Hazarlar; în greacă Χαζάροι/Χάζαροι; în arabă خزر; în persanăخزر; în latină "Gazari" or "Cosri"), au fost un popor turcic seminomad, cu ascendență scită, din Asia Centrală a cărui majoritate s-a convertit la iudaism.

Khazari și Moldova · Khazari și Ucraina · Vezi mai mult »

Maghiari

Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.

Maghiari și Moldova · Maghiari și Ucraina · Vezi mai mult »

Maramureș

Maramureșul în ridicarea topografică iozefină, 1782-1785 Maramureș Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe teritoriul României și Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și versanții munților care o înconjoară: Munții Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții Maramureșului la est și nord.

Maramureș și Moldova · Maramureș și Ucraina · Vezi mai mult »

Marea Neagră

Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).

Marea Neagră și Moldova · Marea Neagră și Ucraina · Vezi mai mult »

Nistru

Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.

Moldova și Nistru · Nistru și Ucraina · Vezi mai mult »

Oblastie

Oblastia (în limbile română: oblastie, cehă: oblast, slovacă: oblasť, rusă și ucraineană: о́бласть, belarusă: во́бласьць, bulgară: о́бласт) este o subdiviziune administrativă în unele țări.

Moldova și Oblastie · Oblastie și Ucraina · Vezi mai mult »

Podolia

Titlul de hartă a Voievodatului Podoliei Podolia sau Podilia (în; în; în; în; în) este o regiune istorică din Europa de Est, situată în partea central-vestică a Ucrainei și la nord-est de Republica Moldova.

Moldova și Podolia · Podolia și Ucraina · Vezi mai mult »

Regiunea Cernăuți

Cernăuți (în) este o regiune din vestul Ucrainei.

Moldova și Regiunea Cernăuți · Regiunea Cernăuți și Ucraina · Vezi mai mult »

Regiunea Hmelnîțkîi

Hmelnîțkîi (în) este o regiune din Ucraina.

Moldova și Regiunea Hmelnîțkîi · Regiunea Hmelnîțkîi și Ucraina · Vezi mai mult »

Regiunea Ivano-Frankivsk

Ivano-Frankivsk (în) este o regiune din Ucraina.

Moldova și Regiunea Ivano-Frankivsk · Regiunea Ivano-Frankivsk și Ucraina · Vezi mai mult »

Regiunea Odesa

Odesa (în) este o regiune din Ucraina.

Moldova și Regiunea Odesa · Regiunea Odesa și Ucraina · Vezi mai mult »

Regiunea Ternopil

Ternopil (în) este o regiune din Ucraina.

Moldova și Regiunea Ternopil · Regiunea Ternopil și Ucraina · Vezi mai mult »

Regiunea Vinița

Vinița sau Vinnița (în) este o regiune în Ucraina.

Moldova și Regiunea Vinița · Regiunea Vinița și Ucraina · Vezi mai mult »

Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească

Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (moldovenească Республика Аутономы Сочиалисты Советикы Молдовиняскы – Respublica Autonomî Socialistî Soveticî Moldovineascî, în rusă Молда́вская Автоно́мная Сове́тская Социалисти́ческая Респу́блика, în ucraineană Молда́вська Автоно́мна Радя́нська Соціалісти́чна Респу́бліка; abreviată RASS Moldovenească, RASSM) a fost o republică socialistă sovietică autonomă creată de autoritățile sovietice în componența Ucrainei sovietice la 12 octombrie 1924.

Moldova și Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească · Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească și Ucraina · Vezi mai mult »

Republica Moldova

Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei.

Moldova și Republica Moldova · Republica Moldova și Ucraina · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (în româna moldovenească cu alfabet chirilic: Република Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ, în sau МССР; abreviată RSS Moldovenească sau RSSM) a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în 1991, exceptând perioada 3 septembrie 1941 – 4 septembrie 1944, când a fost Guvernământul Basarabiei în cadrul României.

Moldova și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Ucraina · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.

Moldova și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Ucraina · Vezi mai mult »

Români

Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.

Moldova și Români · Români și Ucraina · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Moldova și România · România și Ucraina · Vezi mai mult »

Sarmați

Catafracții sarmați (aliații lui Decebal) pe Columna lui Traian Imperiul roman în timpul lui Hadrian (împărat între 117–138) cu sarmații locuind în stepele ucrainene Sarmații (lat. Sarmatae) erau un grup de triburi nomade iranice din antichitate, care au existat din secolul al V-lea î.Hr.

Moldova și Sarmați · Sarmați și Ucraina · Vezi mai mult »

Sciți

Pieptene scit (Muzeul Ermitaj, St. Petersburg, Rusia) Numele de sciți (în, iar în) era folosit de scriitorii antici pentru a denumi mai multe popoare din răsăritul Europei, așa că totalitatea sciților de care se vorbește trebuie considerată ca un conglomerat de popoare.

Moldova și Sciți · Sciți și Ucraina · Vezi mai mult »

Stepă

Peisaj de stepă din Câmpia RomânăStepa reprezintă o zonă de vegetație în care flora este reprezentată de plante ierboase și condițiile climaterice sunt semiaride.

Moldova și Stepă · Stepă și Ucraina · Vezi mai mult »

Tătari

Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.

Moldova și Tătari · Tătari și Ucraina · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Moldova și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Ucraina și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Moldova și Ucraina

Moldova are 309 de relații, în timp ce Ucraina are 350. Așa cum au în comun 36, indicele Jaccard este 5.46% = 36 / (309 + 350).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Moldova și Ucraina. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »