Moscova și Rusia

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Moscova și Rusia

Moscova vs. Rusia

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km². Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Adunarea Federală a Rusiei

Adunarea Federală a Rusiei (în limba rusă: Федеральное Собрание) este, după cum o definește Constituția Federației Ruse din 1993, adunarea legislativă a Federației Ruse.

Adunarea Federală a Rusiei și Moscova · Adunarea Federală a Rusiei și Rusia · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Moscova · Al Doilea Război Mondial și Rusia · Vezi mai mult »

Catedrala Sfântul Vasile din Moscova

Catedrala Maicii Domnului Apărătoare și Rugătoare (în), cunoscută mai ales drept Catedrala Sfântului Vasile Blajinul (în) este un lăcaș de cult situat în Piața Roșie din Moscova (Rusia), construit în anul 1554.

Catedrala Sfântul Vasile din Moscova și Moscova · Catedrala Sfântul Vasile din Moscova și Rusia · Vezi mai mult »

Ceceni

Cecenii sunt un popor trăitor în zona de Nord a Munților Caucaz, popor de religie majoritar musulmană.

Ceceni și Moscova · Ceceni și Rusia · Vezi mai mult »

Ciuvași

Ciuvași Ciuvașii (în ciuvașă: чăвашсем, iar în rusă: чуваши) sunt un popor turcic, trăind mai ales în Ciuvașia, în Rusia, în apropiere de Volga.

Ciuvași și Moscova · Ciuvași și Rusia · Vezi mai mult »

Cnezatul Moscovei

Cnezatul (Principatul/Ducatul) Moscovei (în limba rusă Княжество Московское) sau Marele Cnezat (Principat/Ducat) al Moscovei (Великое Княжество Московское sau Țaratul Rus (Царство Русское) sunt numele sub care este cunoscut statul rus care a existat între secolele al XIV-lea și al XVII-lea. Marele Cnezat al Moscovei, așa cum este cunoscut statul în documentele rusești, este urmașul Rusiei Kievene (în zonele de nord și est ale acestui stat) și predecesorul Imperiului Rus. Domnia țarilor a început în mod oficial cu Ivan al IV-lea (Ivan cel Groaznic), primul monarh care s-a încoronat "Țar al Rusiei", dar practic a început cu Ivan al III-lea (Ivan cel Mare), cel care a desăvârșit centralizarea statului în aceeași perioadă în care Ludovic al XI-lea desăvârșea centralizarea statului francez. Dezvoltarea statului rusesc poate fi urmărită de la Cnezatul Vladimir-Suzdal, prin Cnezatul Moscovei până la Imperiul Rus. Cnezatul Moscovei își datora bogăția și puterea moștenirii lăsate de Rusia Kieveană, drumurilor comerciale care legau Marea Baltică, Marea Albă și Marea Caspică și Siberia și sitemului politic autocratic puternic centralizat. Tradițiile cnezatului și-au pus amprenta puternică pe întreaga societate rusă până în zilele noastre.

Cnezatul Moscovei și Moscova · Cnezatul Moscovei și Rusia · Vezi mai mult »

Consiliul Federației Ruse

Consiliul Federației Ruse sau Sovietul Federației (în limba rusă: Совет Федерации) este, în conformitate cu prevederile Constituției Federației Ruse din 1993, camera superioară a Adunării Federale (Parlamentul) a Federației Ruse.

Consiliul Federației Ruse și Moscova · Consiliul Federației Ruse și Rusia · Vezi mai mult »

Districtele federale ale Rusiei

Rusia este împărțită în 9 districte federale (în limba rusă: федера́льные округа́, sing. федера́льный о́круг) (patru în Europa, trei în Asia).

Districtele federale ale Rusiei și Moscova · Districtele federale ale Rusiei și Rusia · Vezi mai mult »

Duma de Stat

Emblemă a Dumei de Stat, comemorând 100 de ani de la înfiinţare Clădirea Dumei Duma de Stat (în limba rusă: Государственная дума – Gosudarstvennaia duma, prescurtată uneori ca Госдума – Gosduma) este camera inferioară a Parlamentului Federației Ruse, (camera superioară a legislativului fiind Sovietul Federației Ruse).

Duma de Stat și Moscova · Duma de Stat și Rusia · Vezi mai mult »

Țaratul Rusiei

Tronul de fildeş al lui Ivan cel Groaznic „Sosirea solilor la Kremlin”, pictură de Apollinari Vasneţov Țaratul Rusiei (în limba rusă: Царство Русское, Țarstvo Russkoe) a fost numele și forma oficială de guvernarea a Rusiei între urcarea pe tron, asumarea titlului de țar de către Ivan cel Groaznic în 1547 și fondarea de către Petru cel Mare a Imperiului Rus în 1721.

Moscova și Țaratul Rusiei · Rusia și Țaratul Rusiei · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Europa și Moscova · Europa și Rusia · Vezi mai mult »

Feodor Dostoievski

Fiodor Dostoievski (în) a fost unul din cei mai importanți scriitori ruși, operele sale având un efect profund și de durată asupra literaturii, filozofiei, psihologiei și teologiei secolului al XX-lea.

Feodor Dostoievski și Moscova · Feodor Dostoievski și Rusia · Vezi mai mult »

Galeria Tretiakov

Pavel Tretiakov, pictură de Ilia Repin (1883) Galeria de Stat Tretiakov (în) este un muzeu în Moscova fondat în 1856 de colecționarul de artă Pavel Tretiakov care a cumpărat opere ale artiștilor ruși contemporani cu scopul de a crea o colecție care a crescut până la dimensiunile unui muzeu.

Galeria Tretiakov și Moscova · Galeria Tretiakov și Rusia · Vezi mai mult »

Ivan al III-lea al Rusiei

Ivan al III-lea cel Mare (n. 22 ianuarie 1440; d. 27 octombrie 1505) a fost din 1462 până în 1503 suveran a întregii Rusii.

Ivan al III-lea al Rusiei și Moscova · Ivan al III-lea al Rusiei și Rusia · Vezi mai mult »

Kremlinul din Moscova

Kremlinul din Moscova Kremlinul din Moscova (în rusă Московский Кремль) este cel mai cunoscut kremlin („citadelă rusească”).

Kremlinul din Moscova și Moscova · Kremlinul din Moscova și Rusia · Vezi mai mult »

Limbi slave

Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.

Limbi slave și Moscova · Limbi slave și Rusia · Vezi mai mult »

Marea Albă

Marea Albă (în limba rusă: Бе́лое мо́ре) este un intrând al Mării Barents pe coasta de nord-vest a Rusiei.

Marea Albă și Moscova · Marea Albă și Rusia · Vezi mai mult »

Marea Baltică

Marea Baltică Marea Baltică este o mare epicontinentală în nordul Europei, legată de Oceanul Atlantic prin Marea Nordului.

Marea Baltică și Moscova · Marea Baltică și Rusia · Vezi mai mult »

Marea Caspică

Marea Caspică este cel mai mare lac din lume, așezat la hotarul Europei și Asiei și este numit mare datorită dimensiunilor sale foarte mari.

Marea Caspică și Moscova · Marea Caspică și Rusia · Vezi mai mult »

Marea Neagră

Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).

Marea Neagră și Moscova · Marea Neagră și Rusia · Vezi mai mult »

Metroul din Moscova

Metroul din Moscova (în limba rusă: Московский метрополитен) a fost inaugurat la 15 mai 1935.

Metroul din Moscova și Moscova · Metroul din Moscova și Rusia · Vezi mai mult »

Napoleon I

Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.

Moscova și Napoleon I · Napoleon I și Rusia · Vezi mai mult »

Petru I al Rusiei

Petru I (Petru cel Mare) (în, Piotr I Alekseievici) a condus Rusia din 7 mai (27 aprilie) 1682 până la moartea sa.

Moscova și Petru I al Rusiei · Petru I al Rusiei și Rusia · Vezi mai mult »

Piața Roșie

Piața Roșie (în limba rusă Кра́сная пло́щадь, transliterație cu alfabetul latin cu diacritice românești: Krasnaia ploșcead, pronunție) este cea mai cunoscută piață din Moscova.

Moscova și Piața Roșie · Piața Roșie și Rusia · Vezi mai mult »

Președinte al Rusiei

Președintele Federației Ruse, numit mai simplu Președintele Rusiei (în) este șeful statului, ocupantul celei mai importante funcții executive în Rusia.

Moscova și Președinte al Rusiei · Președinte al Rusiei și Rusia · Vezi mai mult »

Ruși

Rușii (în limba rusă русские – russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate.

Moscova și Ruși · Rusia și Ruși · Vezi mai mult »

Rusia europeană

Harta etnică a Rusiei europene din perioada anterioară Primului Război Mondial Rusia în Europa și Asia Rusia europeană se referă la zonele din vestul Rusiei care se află în Europa.

Moscova și Rusia europeană · Rusia și Rusia europeană · Vezi mai mult »

Subiecții federali ai Rusiei

Rusia este o federație formată din 85 de subiecți (în limba rusă: субъе́кт(ы)). Acești subiecți sunt entități cu drepturi federale egale, în sensul că au reprezentare egală – câte doi delegați de fiecare – în Sovietul Federației Ruse – camera superioară a Parlamentului Rusiei.

Moscova și Subiecții federali ai Rusiei · Rusia și Subiecții federali ai Rusiei · Vezi mai mult »

Tătari

Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.

Moscova și Tătari · Rusia și Tătari · Vezi mai mult »

Teatrul Bolșoi

Teatrul Bolșoi în 2011 Teatrul Bolșoi (în rusește Большой театр), tradus în română ar însemna „Teatrul Mare”, se află în Moscova.

Moscova și Teatrul Bolșoi · Rusia și Teatrul Bolșoi · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Moscova și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Rusia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Universitatea de Stat din Moscova

Universitatea de Stat din Moscova M.V. Lomonosov (în; abreviat USM, în) este principala, una din cele mai vechiАкадемик В.

Moscova și Universitatea de Stat din Moscova · Rusia și Universitatea de Stat din Moscova · Vezi mai mult »