Nikita Sergheevici Hrușciov și Religia în Uniunea Sovietică

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Nikita Sergheevici Hrușciov și Religia în Uniunea Sovietică

Nikita Sergheevici Hrușciov vs. Religia în Uniunea Sovietică

Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Religia în Uniunea Sovietică a fost considerată un obstacol pentru progresul socialist și a fost subminată prin programe de educație ateiste.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Nikita Sergheevici Hrușciov · Al Doilea Război Mondial și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Armata Insurecțională Ucraineană

Armata Insurecțională Ucraineană (în, UPA, УПА) a fost o armată de partizani ucraineni, formată la 14 octombrie 1942, în Volînia.

Armata Insurecțională Ucraineană și Nikita Sergheevici Hrușciov · Armata Insurecțională Ucraineană și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Nikita Sergheevici Hrușciov · Armata Roșie și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Bolșevic

Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.

Bolșevic și Nikita Sergheevici Hrușciov · Bolșevic și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Colectivizarea în Uniunea Sovietică

În Uniunea Sovietică, colectivizarea a fost o politică introdusă la sfârșitul celui de-al treilea deceniu al secolului trecut, o contopire a proprietăților funciare private și a forței de muncă individuală în cooperative numite ferme agricole colective (în limba rusă колхоз, kolhoz) și ferme agricole de stat (совхоз, sovhoz).

Colectivizarea în Uniunea Sovietică și Nikita Sergheevici Hrușciov · Colectivizarea în Uniunea Sovietică și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Comsomol

Insigna de comsomolist Timbru sovietic din 1966 dedicat Comsomolului Bilet al membrului (1983) Comsomol (în) este o abreviere silabică a denumirii în limba rusă a „Uniunii Tineretului Comunist” – Коммунистический Союз Молодёжи (Kommunisticeski Soiuz Molodioji).

Comsomol și Nikita Sergheevici Hrușciov · Comsomol și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Culac

Culac (din rusă кулак "pumn") este un termen peiorativ folosit pe scară largă în limbajul politic sovietic, prin care erau numiți țaranii relativ bogați din Imperiul Rus, care stăpâneau ferme mai întinse și care foloseau mâna de lucru angajată, ca rezultat al reformei lui Stolîpin începută în 1906.

Culac și Nikita Sergheevici Hrușciov · Culac și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Dezghețul Hrușciov

Dezghețul Hrușciov (sau Dezghețul lui Hrușciov; în  sau pur și simplu ottepel)William Taubman,, Londra: Free Press, 2004 se referă la perioada de la începutul anilor 1950 și începutul anilor 1960, când represiunea și cenzura din Uniunea Sovietică s-au relaxat puțin, și milioane de deținuți politici sovietici au fost eliberați din lagărele de muncă ale Gulagului în urma politicilor de  și cu alte națiuni promovate de Nikita Hrușciov.

Dezghețul Hrușciov și Nikita Sergheevici Hrușciov · Dezghețul Hrușciov și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Gulag

(din rusă ГУЛаг: Главное управление исправительно-трудовыхлагерей, transliterat „Glavnoe upravlenie ispravitelno-trudovîh lagherei”, „Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată”) a fost o ramură a poliției interne și serviciilor de securitate sovietice care controla sistemul penal al lagărelor de muncă forțată și a închisorilor și lagărelor de detenție și de tranzit asociate.

Gulag și Nikita Sergheevici Hrușciov · Gulag și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Nikita Sergheevici Hrușciov · Imperiul Rus și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Inamic al poporului

"Inamic al statului" se leagă aici.

Inamic al poporului și Nikita Sergheevici Hrușciov · Inamic al poporului și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Iosif Vissarionovici Stalin și Nikita Sergheevici Hrușciov · Iosif Vissarionovici Stalin și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Kazahstan

Kazahstan (în, Qazaqstan, IPA;, Kazakhstán, IPA), oficial Republica Kazahstan, este o țară transcontinentală care se află în Asia Centrală, având doar un petic de teritoriu la vest de râul Ural, în Europa.

Kazahstan și Nikita Sergheevici Hrușciov · Kazahstan și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

KGB

Emblema KGB formată dintr-o sabie și un scut KGB („КГБ”) este abrevierea în limba rusă a: Komitet gosudarstvennoj bezopasnosti (Comitetul Securității Statului).

KGB și Nikita Sergheevici Hrușciov · KGB și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Leonid Brejnev

Leonid Ilici Brejnev (rusă: Леонид Ильич Брежнев, n. 19 decembrie 1906 - d. 10 noiembrie 1982) a fost conducătorul efectiv al Uniunii Sovietice din 1964 până în 1982, în calitate de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și în perioadele 1960 - 1964 și 1977 - 1982, președinte al Prezidiului Sovietului Suprem (șef al statului).

Leonid Brejnev și Nikita Sergheevici Hrușciov · Leonid Brejnev și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Lev Davidovici Troțki

Fotografie de pe pașaportul lui Lev Troțki, 1915 Lev Davidovici Troțki (în), născut Léiba sau Leib Bronștéin (Лейба Бронштейн), a fost un revoluționar bolșevic și intelectual marxist rus născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina.

Lev Davidovici Troțki și Nikita Sergheevici Hrușciov · Lev Davidovici Troțki și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Operațiunea Barbarossa

Operațiunea Barbarossa (în germană Unternehmen Barbarossa) a fost numele de cod secret acoperitor folosit de conducerea Germaniei naziste pentru operația militară de invadare a Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiune începută la 22 iunie 1941.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Operațiunea Barbarossa · Operațiunea Barbarossa și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Pactul Ribbentrop-Molotov

Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Pactul Ribbentrop-Molotov · Pactul Ribbentrop-Molotov și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Religia în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

Războiul Civil Rus

Războiul Civil Rus (în; 7 noiembrie 1917 — 16 iunie 1923) a fost un război civil multipartit în fostul Imperiu Rus, declanșat de răsturnarea monarhiei și de eșecul noului guvern republican în a menține stabilitatea, deoarece multe facțiuni se întreceau pentru a determina viitorul politic al Rusiei.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Războiul Civil Rus · Religia în Uniunea Sovietică și Războiul Civil Rus · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Religia în Uniunea Sovietică și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Vezi mai mult »

Ruși

Rușii (în limba rusă русские – russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Ruși · Religia în Uniunea Sovietică și Ruși · Vezi mai mult »

Siberia

Siberia (ca regiune istorică în roșu deschis și închis) și Subiectele federale ale Rusiei (doar roșu închis) Siberia (rusă: Сиби́рь, Sibir, probabil din limba mongolă, „ținutul liniștit”, sau din limba tătară — seberü „a broda”) este o zonă vastă a Rusiei și a nordului Kazahstanului, fiind compusă din toată Asia de Nord.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Siberia · Religia în Uniunea Sovietică și Siberia · Vezi mai mult »

Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice

Sovietul Suprem (în limba rusă Верховный Совет) a fost cel mai înalt corp legislativ al Uniunii Sovietice și singurul care avea puterea de a aproba amendamentele constituționale.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice · Religia în Uniunea Sovietică și Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice · Vezi mai mult »

Ucraina

Fără descriere.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Ucraina · Religia în Uniunea Sovietică și Ucraina · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Nikita Sergheevici Hrușciov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Religia în Uniunea Sovietică și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Vladimir Ilici Lenin

(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Vladimir Ilici Lenin · Religia în Uniunea Sovietică și Vladimir Ilici Lenin · Vezi mai mult »