Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Ocupația sovietică a României și România

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Ocupația sovietică a României și România

Ocupația sovietică a României vs. România

Ocupația sovietică a României se referă la ocuparea teritoriului României de către trupele Armatei Roșii, pe durata ofensivei din 1944 de pe Frontul de Răsărit din Al Doilea Război Mondial, situație care a fost menținută până în anul 1958. România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Similarități între Ocupația sovietică a României și România

Ocupația sovietică a României și România au 37 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Alba Iulia, Armata Roșie, Basarabia, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Brăila, Bucovina, Bucovina de Nord, București, Cluj-Napoca, Constanța, Constantin Tănase, Craiova, Europa de Est, Germania Nazistă, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Iași, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Lucian Boia, Mihai I al României, Mihail Sebastian, Moldova, Participarea României la Al Doilea Război Mondial, Partidul Comunist Român, Polonia, Sași, Sibiu, Statele Unite ale Americii, The World Factbook, ..., Tratatele de pace de la Paris (1947), Tudor Vladimirescu, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, 1 decembrie, 1 ianuarie, 1 iulie, 23 august. Extinde indicele (7 Mai Mult) »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Ocupația sovietică a României · Al Doilea Război Mondial și România · Vezi mai mult »

Alba Iulia

Alba Iulia, în slavona veche Bălgrad, (în, în traducere: Cetatea Albă a lui Iuliu, în latina medievală Albensis Transsilvane, în, apoi Karlsburg) este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa.

Alba Iulia și Ocupația sovietică a României · Alba Iulia și România · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Ocupația sovietică a României · Armata Roșie și România · Vezi mai mult »

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Basarabia și Ocupația sovietică a României · Basarabia și România · Vezi mai mult »

Biserica Ortodoxă Română

Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.

Biserica Ortodoxă Română și Ocupația sovietică a României · Biserica Ortodoxă Română și România · Vezi mai mult »

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Bazilicii Sfântul Petru din Roma Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică este o biserică catolică, sui iuris, de rit bizantin.

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și Ocupația sovietică a României · Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și România · Vezi mai mult »

Brăila

Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.

Brăila și Ocupația sovietică a României · Brăila și România · Vezi mai mult »

Bucovina

Bucovina (în.

Bucovina și Ocupația sovietică a României · Bucovina și România · Vezi mai mult »

Bucovina de Nord

Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.

Bucovina de Nord și Ocupația sovietică a României · Bucovina de Nord și România · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

București și Ocupația sovietică a României · București și România · Vezi mai mult »

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, (în, în, în) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România.

Cluj-Napoca și Ocupația sovietică a României · Cluj-Napoca și România · Vezi mai mult »

Constanța

Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.

Constanța și Ocupația sovietică a României · Constanța și România · Vezi mai mult »

Constantin Tănase

Constantin Tănase a fost un actor român de scenă și de vodevil, celebru cupletist și o figură cheie în teatrul de revistă românesc.

Constantin Tănase și Ocupația sovietică a României · Constantin Tănase și România · Vezi mai mult »

Craiova

Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine.

Craiova și Ocupația sovietică a României · Craiova și România · Vezi mai mult »

Europa de Est

Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.

Europa de Est și Ocupația sovietică a României · Europa de Est și România · Vezi mai mult »

Germania Nazistă

Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).

Germania Nazistă și Ocupația sovietică a României · Germania Nazistă și România · Vezi mai mult »

Gheorghe Gheorghiu-Dej

Gheorghe Gheorghiu-Dej (numele la naștere Gheorghe Gheorghiu) a fost liderul comunist al României din 1947 până la moartea sa și președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 19 martie 1965.

Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ocupația sovietică a României · Gheorghe Gheorghiu-Dej și România · Vezi mai mult »

Iași

Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.

Iași și Ocupația sovietică a României · Iași și România · Vezi mai mult »

Lovitura de stat de la 23 august 1944

23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.

Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Ocupația sovietică a României · Lovitura de stat de la 23 august 1944 și România · Vezi mai mult »

Lucian Boia

Lucian Boia este un istoric român care a publicat extensiv în domeniul istoriei ideilor și a imaginarului.

Lucian Boia și Ocupația sovietică a României · Lucian Boia și România · Vezi mai mult »

Mihai I al României

Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Mihai I al României și Ocupația sovietică a României · Mihai I al României și România · Vezi mai mult »

Mihail Sebastian

Mihail Sebastian (nume real: Iosif Mendel Hechter, alt pseudonim: Victor Mincu) a fost un om de litere român, de origine evreu, care a scris romane, dramaturgie și critică literară.

Mihail Sebastian și Ocupația sovietică a României · Mihail Sebastian și România · Vezi mai mult »

Moldova

Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.

Moldova și Ocupația sovietică a României · Moldova și România · Vezi mai mult »

Participarea României la Al Doilea Război Mondial

După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an, în decursul căreia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului și forțelor poloneze spre Egiptul sub mandat britanic, dar a cedat importante teritorii aliaților de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria și Bulgaria, odată cu venirea la putere a lui Ion Antonescu, România s-a aliat oficial cu Puterile Axei în octombrie 1940 și - sub pretextul de a recupera teritoriile amputate - intră în iunie 1941 în război de partea acestora împotriva URSS, care va duce armata română până în stepa din nordul Caucazului și înapoi.

Ocupația sovietică a României și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Participarea României la Al Doilea Război Mondial și România · Vezi mai mult »

Partidul Comunist Român

Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).

Ocupația sovietică a României și Partidul Comunist Român · Partidul Comunist Român și România · Vezi mai mult »

Polonia

Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.

Ocupația sovietică a României și Polonia · Polonia și România · Vezi mai mult »

Sași

Biserica fortificată din Biertan Sașii, sașii ardeleni, sașii transilvani sau sașii transilvăneni (în, colocvial Sachsen, în dialectul săsesc Siweberjer Såksen sau Soxen), sunt un grup etnic de origine predominant germană (cel mai notabil luxemburgheză), stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea, vorbitori nativi ai dialectului săsesc (Siweberjesch Såksesch sau doar Såksesch) și ai germanei standard (i.e. Hochdeutsch).

Ocupația sovietică a României și Sași · România și Sași · Vezi mai mult »

Sibiu

Sibiu (în, în dialectul săsesc: Härmeschtat sau Hermestatt, în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința).

Ocupația sovietică a României și Sibiu · România și Sibiu · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Ocupația sovietică a României și Statele Unite ale Americii · România și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

The World Factbook

The World Factbook (ISSN; cunoscută și ca CIA World Factbook) este o publicație anuală oficială a CIA, prezentând în stil de almanah informații despre țările lumii.

Ocupația sovietică a României și The World Factbook · România și The World Factbook · Vezi mai mult »

Tratatele de pace de la Paris (1947)

Conferința de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie 1946) a fost urmată de Tratatele de Pace de la Paris semnat pe 10 februarie, 1947 dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-al doilea război mondial.

Ocupația sovietică a României și Tratatele de pace de la Paris (1947) · România și Tratatele de pace de la Paris (1947) · Vezi mai mult »

Tudor Vladimirescu

Tudor Vladimirescu a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Românești, de la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821, al pandurilor și domn al Țării Românești.

Ocupația sovietică a României și Tudor Vladimirescu · România și Tudor Vladimirescu · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Ocupația sovietică a României și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

1 decembrie

---- 1 decembrie este a 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți.

1 decembrie și Ocupația sovietică a României · 1 decembrie și România · Vezi mai mult »

1 ianuarie

---- 1 ianuarie este prima zi a calendarului gregorian.

1 ianuarie și Ocupația sovietică a României · 1 ianuarie și România · Vezi mai mult »

1 iulie

---- 1 iulie este a 182-a zi a calendarului gregorian și a 183-a zi în anii bisecți.

1 iulie și Ocupația sovietică a României · 1 iulie și România · Vezi mai mult »

23 august

---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.

23 august și Ocupația sovietică a României · 23 august și România · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Ocupația sovietică a României și România

Ocupația sovietică a României are 143 de relații, în timp ce România are 1055. Așa cum au în comun 37, indicele Jaccard este 3.09% = 37 / (143 + 1055).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Ocupația sovietică a României și România. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »