Similarități între Principatul Moldovei și Țara Românească
Principatul Moldovei și Țara Românească au 52 lucruri în comun (în Uniunpedie): Alexandru cel Bun, Alexandru Ioan Cuza, Baia, Suceava, Bârlad, București, Bugeac, Carpații Orientali, Cetatea Albă, Cetatea Chilia, Cneaz, Cumani, Dunărea, Epoca fanariotă, Țara Românească, Eteria, Ștefan cel Mare, Greci, Iași, Imperiul Otoman, Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Rus, Limba greacă, Limba română, Limba slavonă, Ludovic I al Ungariei, Maramureș, Marea Neagră, Matia Corvin, Mihai Viteazul, Moldova, ..., Monarhia Habsburgică, Munții Carpați, Muntenia, Nistru, Principatele Dunărene, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, Principatul Moldovei, Râul Siret, Regatul Ungariei, Români, România, Sași, Secui, Storojineț, Suceava, Tactica pământului pârjolit, Transilvania, Tratatul de la Paris (1856), Ungro-Vlahia, Valahi, Vlad Țepeș, Voievod. Extinde indicele (22 Mai Mult) »
Alexandru cel Bun
Alexandru cel Bun a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432.
Alexandru cel Bun și Principatul Moldovei · Alexandru cel Bun și Țara Românească ·
Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.
Alexandru Ioan Cuza și Principatul Moldovei · Alexandru Ioan Cuza și Țara Românească ·
Baia, Suceava
Baia (Moldvabánya,, Civitas Moldaviae) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Suceava, Moldova, România.
Baia, Suceava și Principatul Moldovei · Baia, Suceava și Țara Românească ·
Bârlad
Bârlad este un municipiu în județul Vaslui, Moldova, România.
Bârlad și Principatul Moldovei · Bârlad și Țara Românească ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Principatul Moldovei · București și Țara Românească ·
Bugeac
Toponimia oficială a Bugeacului sub administrația românească: după Anatol Eremia, puține denumiri moldovene istorice au fost oficializate, majoritatea fiind turcice, rusești sau germane, așa cum intraseră în nomenclatura imperiului Rus. Bugeacul (în ucraineană, rusă și, în turcă și, în) este parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.
Bugeac și Principatul Moldovei · Bugeac și Țara Românească ·
Carpații Orientali
Diviziunile Carpaților: Carpații Orientali - în maro Carpații Orientali reprezintă unul din marile segmente montane ale munților Carpați, și se află pe teritoriul României, Ucrainei, Slovaciei și Poloniei.
Carpații Orientali și Principatul Moldovei · Carpații Orientali și Țara Românească ·
Cetatea Albă
Cetatea Albă (în, în) este un oraș în raionul omonim din regiunea istorică Bugeac, în Ucraina de astăzi (regiunea Odesa).
Cetatea Albă și Principatul Moldovei · Cetatea Albă și Țara Românească ·
Cetatea Chilia
Cetatea Chilia este o cetate în sudul Bugeacului pe malul stâng al Dunării, actualmente în regiunea Odesa, Ucraina.
Cetatea Chilia și Principatul Moldovei · Cetatea Chilia și Țara Românească ·
Cneaz
Cneaz este un cuvânt întâlnit în unele limbi slave.
Cneaz și Principatul Moldovei · Cneaz și Țara Românească ·
Cumani
Teritoriul confederației Cumano-Kipceak din anii 1200 Cumanii (numiți în trecut cománi, și polovțieni) au fost un popor originar din Asia, din grupul turcilor-kîpceak (kιpçak).
Cumani și Principatul Moldovei · Cumani și Țara Românească ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Dunărea și Principatul Moldovei · Dunărea și Țara Românească ·
Epoca fanariotă
O imagine a extravaganțelor atribuite fanarioților din Muntenia: Nicolae Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi cu coarnele poleite cu aur Fanarioții sau grecii fanarioți (în limba greacă: Φαναριώτες) erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanar"Phanariote", Encyclopedia Britannica 2006 (Φανάρι).
Epoca fanariotă și Principatul Moldovei · Epoca fanariotă și Țara Românească ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Principatul Moldovei și Țara Românească · Țara Românească și Țara Românească ·
Eteria
Eteria (Philiki Hetairia - Societatea prietenilor, în) a fost o organizație secretă creată la Odesa de Nikólaos Skúfas, Tănase Țakalov și Emanoil Xánthos la data de 14 septembrie 1814 după ideile lui Rigas Velestinlis din Velestino, și care avea ca scop eliberarea creștinilor, cu precădere a grecilor, de sub stăpânirea otomană, și întemeierea unor state creștine libere, îndeosebi a unei Elade libere (frontierele acesteia nefiind specificate, dar se spera tot înconjurul mării Egee și capitala Constantinopol, conform "Marii Idei").
Eteria și Principatul Moldovei · Eteria și Țara Românească ·
Ștefan cel Mare
Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.
Principatul Moldovei și Ștefan cel Mare · Ștefan cel Mare și Țara Românească ·
Greci
Grecii (greacă: Έλληνες - ''ellenes'') reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează Grecia din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent.
Greci și Principatul Moldovei · Greci și Țara Românească ·
Iași
Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Iași și Principatul Moldovei · Iași și Țara Românească ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și Principatul Moldovei · Imperiul Otoman și Țara Românească ·
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Imperiul Roman de Răsărit și Principatul Moldovei · Imperiul Roman de Răsărit și Țara Românească ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Imperiul Rus și Principatul Moldovei · Imperiul Rus și Țara Românească ·
Limba greacă
Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..
Limba greacă și Principatul Moldovei · Limba greacă și Țara Românească ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Limba română și Principatul Moldovei · Limba română și Țara Românească ·
Limba slavonă
Limba slavonă sau slavona bisericească (în, în, în, în, în, în, în) este o limbă apărută în secolul al XII-lea la sud de Dunăre.
Limba slavonă și Principatul Moldovei · Limba slavonă și Țara Românească ·
Ludovic I al Ungariei
Ludovic I de Anjou, pictură de Jan Matejko Ludovic I numit cel Mare, a fost rege al Ungariei (1342 - 1382) și al Poloniei (1370 - 1382), fiul lui Carol Robert din dinastia de Anjou.
Ludovic I al Ungariei și Principatul Moldovei · Ludovic I al Ungariei și Țara Românească ·
Maramureș
Maramureșul în ridicarea topografică iozefină, 1782-1785 Maramureș Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe teritoriul României și Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și versanții munților care o înconjoară: Munții Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții Maramureșului la est și nord.
Maramureș și Principatul Moldovei · Maramureș și Țara Românească ·
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Marea Neagră și Principatul Moldovei · Marea Neagră și Țara Românească ·
Matia Corvin
Matia Corvin (în, în, în, în), născut Matia de Hunedoara, cunoscut și ca Mateiaș în cronicile Moldovei sau Matei Corvin, a fost. A condus Regatul Ungariei între anii 1458–1490. A fost botezat după Sfântul Matia, apostolul, nu după Matei Evanghelistul. Cuceririle occidentale ale lui Matia Corvin.
Matia Corvin și Principatul Moldovei · Matia Corvin și Țara Românească ·
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Mihai Viteazul și Principatul Moldovei · Mihai Viteazul și Țara Românească ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Moldova și Principatul Moldovei · Moldova și Țara Românească ·
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Monarhia Habsburgică și Principatul Moldovei · Monarhia Habsburgică și Țara Românească ·
Munții Carpați
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Munții Carpați și Principatul Moldovei · Munții Carpați și Țara Românească ·
Muntenia
Muntenia este o regiune istorică din sudul României, parte componentă a Țării Românești.
Muntenia și Principatul Moldovei · Muntenia și Țara Românească ·
Nistru
Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.
Nistru și Principatul Moldovei · Nistru și Țara Românească ·
Principatele Dunărene
Giovanni Antonio Rizzi Zannoni. Principatele Dunărene a fost denumirea convențională dată principatelor Moldova și Țara Românească, care apăruseră pe harta politică a Europei la începutul secolului al XIV-lea.
Principatele Dunărene și Principatul Moldovei · Principatele Dunărene și Țara Românească ·
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești
Principatele Unite Moldova și Țara Românească, uzual Principatele Unite, au fost un stat format prin unirea dintre Principatele Dunărene Moldova și Țara Românească în perioada 1856–1862, printr-un proces al cărui moment definitoriu a fost constituirea în 1859 a uniunii personale prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și Principatul Moldovei · Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și Țara Românească ·
Principatul Moldovei
Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.
Principatul Moldovei și Principatul Moldovei · Principatul Moldovei și Țara Românească ·
Râul Siret
Râul Siret (în, în (în traducere „Dragul”), în, în) este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României și se varsă în Dunăre.
Principatul Moldovei și Râul Siret · Râul Siret și Țara Românească ·
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Principatul Moldovei și Regatul Ungariei · Regatul Ungariei și Țara Românească ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Principatul Moldovei și Români · Români și Țara Românească ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Principatul Moldovei și România · România și Țara Românească ·
Sași
Biserica fortificată din Biertan Sașii, sașii ardeleni, sașii transilvani sau sașii transilvăneni (în, colocvial Sachsen, în dialectul săsesc Siweberjer Såksen sau Soxen), sunt un grup etnic de origine predominant germană (cel mai notabil luxemburgheză), stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-lea, vorbitori nativi ai dialectului săsesc (Siweberjesch Såksesch sau doar Såksesch) și ai germanei standard (i.e. Hochdeutsch).
Principatul Moldovei și Sași · Sași și Țara Românească ·
Secui
Secuii (popular săcui, în) sunt un grup etnografic maghiar din România care cultural ține de maghiarimea din județele Covasna, Harghita și în arealul central și sud-estic al județului Mureș.
Principatul Moldovei și Secui · Secui și Țara Românească ·
Storojineț
Storojineț (în, în, în și în) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim de la poalele Carpaților orientali.
Principatul Moldovei și Storojineț · Storojineț și Țara Românească ·
Suceava
Suceava (în, în germana veche sau medievală: Sedschopff) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România.
Principatul Moldovei și Suceava · Suceava și Țara Românească ·
Tactica pământului pârjolit
Politica pământului pârjolit este o tactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului care înaintează sau se retrage dintr-un teritoriu pe care l-a atacat.
Principatul Moldovei și Tactica pământului pârjolit · Tactica pământului pârjolit și Țara Românească ·
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Principatul Moldovei și Transilvania · Transilvania și Țara Românească ·
Tratatul de la Paris (1856)
Dezbaterile Participanții tratatului de la Paris Tratatul de la Paris a fost semnat la 30 martie 1856 și a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte.
Principatul Moldovei și Tratatul de la Paris (1856) · Tratatul de la Paris (1856) și Țara Românească ·
Ungro-Vlahia
Pecetea lui Mihai Viteazul Ungro-Vlahia sau Ungrovlahia este numele dat Țării Românești în sursele grecești (Patriarhia de Constantinopol) și în unele izvoare slavone din perioada medievală.
Principatul Moldovei și Ungro-Vlahia · Ungro-Vlahia și Țara Românească ·
Valahi
Cuvântul „Valahi” este un calc lingvistic (printre multe altele) pe care Academia Română nu-l numără printre cuvintele românești.
Principatul Moldovei și Valahi · Valahi și Țara Românească ·
Vlad Țepeș
Vlad Țepeș, denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.
Principatul Moldovei și Vlad Țepeș · Vlad Țepeș și Țara Românească ·
Voievod
Voievod (termen de origine slavă) este unul din titlurile sub care sunt cunoscute căpeteniile militare slave, ulterior fiind preluat și de vlahii nord-dunăreni.
Principatul Moldovei și Voievod · Voievod și Țara Românească ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Principatul Moldovei și Țara Românească
- Ceea ce au în comun cu Principatul Moldovei și Țara Românească
- Similarități între Principatul Moldovei și Țara Românească
Comparație între Principatul Moldovei și Țara Românească
Principatul Moldovei are 206 de relații, în timp ce Țara Românească are 288. Așa cum au în comun 52, indicele Jaccard este 10.53% = 52 / (206 + 288).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Principatul Moldovei și Țara Românească. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: