Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Regatul României

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Regatul României

Participarea României la Al Doilea Război Mondial vs. Regatul României

După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an, în decursul căreia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului și forțelor poloneze spre Egiptul sub mandat britanic, dar a cedat importante teritorii aliaților de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria și Bulgaria, odată cu venirea la putere a lui Ion Antonescu, România s-a aliat oficial cu Puterile Axei în octombrie 1940 și - sub pretextul de a recupera teritoriile amputate - intră în iunie 1941 în război de partea acestora împotriva URSS, care va duce armata română până în stepa din nordul Caucazului și înapoi. Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.

Similarități între Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Regatul României

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Regatul României au 53 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adolf Hitler, Al Doilea Război Mondial, Basarabia, Bucovina, Bucovina de Nord, Cadrilater, Carol al II-lea al României, Caucaz, Căile Ferate Române, Cehoslovacia, Cernăuți, Chișinău, Constituția României din 1923, Corneliu Zelea Codreanu, Dunărea, Ținutul Herța, Fascism, Franța, Germania Nazistă, Horia Sima, Ioan Scurtu, Ion Antonescu, Iugoslavia, Iuliu Maniu, Județul Durostor (interbelic), Lovitura de stat de la 23 august 1944, Mișcarea Legionară, Mihai I al României, Miron Cristea, Moldova, ..., Monarhie constituțională, Ocupația sovietică a României, Pactul Ribbentrop-Molotov, Partidul Comunist Român, Partidul Național Creștin, Partidul Național Liberal, Partidul Național-Țărănesc, Petru Groza, Polonia, Primul Război Mondial, Puterile Axei, Rebeliunea legionară, România, România Mare, Statul Național-Legionar, Transilvania, Tratatele de pace de la Paris (1947), Ungaria, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, 23 august, 30 decembrie, 30 noiembrie, 6 septembrie. Extinde indicele (23 Mai Mult) »

Adolf Hitler

Adolf Hitler a fost un politician german de origine austriacă, lider al Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei.

Adolf Hitler și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Adolf Hitler și Regatul României · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Al Doilea Război Mondial și Regatul României · Vezi mai mult »

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Basarabia și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Basarabia și Regatul României · Vezi mai mult »

Bucovina

Bucovina (în.

Bucovina și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Bucovina și Regatul României · Vezi mai mult »

Bucovina de Nord

Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.

Bucovina de Nord și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Bucovina de Nord și Regatul României · Vezi mai mult »

Cadrilater

Legea de alipire a Cadrilaterului la România, 1913 Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine.

Cadrilater și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Cadrilater și Regatul României · Vezi mai mult »

Carol al II-lea al României

Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.

Carol al II-lea al României și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Carol al II-lea al României și Regatul României · Vezi mai mult »

Caucaz

Vedere a Caucazului din satelit Ţările Caucazului în antichitate: Armenia, Iberia, Colchida şi Albania Caucazul zilelor noastre Popoarele Caucazului 2009 Caucazul este o regiune între Marea Neagră și Marea Caspică, incluzând Munții Caucaz și câmpiile înconjurătoare.

Caucaz și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Caucaz și Regatul României · Vezi mai mult »

Căile Ferate Române

Locomotivă Clasa 40 Căile Ferate Române (CFR) este compania națională de transport feroviar a României.

Căile Ferate Române și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Căile Ferate Române și Regatul României · Vezi mai mult »

Cehoslovacia

Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.

Cehoslovacia și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Cehoslovacia și Regatul României · Vezi mai mult »

Cernăuți

Cernăuți (în, în, în, în) este un oraș și centru administrativ, politic și economic al regiunii cu același nume din vestul Ucrainei (Nordul Bucovinei).

Cernăuți și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Cernăuți și Regatul României · Vezi mai mult »

Chișinău

Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova.

Chișinău și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Chișinău și Regatul României · Vezi mai mult »

Constituția României din 1923

Coperta unei ediții oficiale din 1923. Constituția din 1923 a afirmat cadrul constituțional actualizat al României, după schimbările sociale și economice, date de Marea Unire, dezvoltarea economică și reforma agrară.

Constituția României din 1923 și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Constituția României din 1923 și Regatul României · Vezi mai mult »

Corneliu Zelea Codreanu

Corneliu Zelea Codreanu a fost un politician român de extremă-dreaptă, fascist, anticomunist și antisemit, fondatorul și liderul organizației de extremă-dreaptă Mișcarea Legionară cunoscută și sub denumirile de Legiunea Arhanghelul Mihail și Garda de Fier, din România Mare/interbelică.

Corneliu Zelea Codreanu și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Corneliu Zelea Codreanu și Regatul României · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Dunărea și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Dunărea și Regatul României · Vezi mai mult »

Ținutul Herța

Ținutul Herța a fost o unitate administrativ-teritorială a Principatului Moldovei, formată după anul 1775 din partea rămasă neanexată de către austrieci a ținutului Cernăuți.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Ținutul Herța · Regatul României și Ținutul Herța · Vezi mai mult »

Fascism

Fascismul este o ideologie politică radicală și autoritară de aripă dreaptă definită, în primul rând, de un naționalism radical (numit și "ultranaționalism").

Fascism și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Fascism și Regatul României · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Franța și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Franța și Regatul României · Vezi mai mult »

Germania Nazistă

Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).

Germania Nazistă și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Germania Nazistă și Regatul României · Vezi mai mult »

Horia Sima

Horia Sima (n. 3 iulie 1906, Mândra, comitatul Făgăraș – d. 25 mai 1993, Madrid) a fost un politician fascist român, al doilea și ultimul comandant al Gărzii de Fier, cunoscută și sub denumirea de Legiunea Arhanghelul Mihail sau Mișcarea Legionară.

Horia Sima și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Horia Sima și Regatul României · Vezi mai mult »

Ioan Scurtu

Ioan Scurtu (n. 27 noiembrie 1940, Dochia, Neamț) este un istoric și un cadru didactic român.

Ioan Scurtu și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Ioan Scurtu și Regatul României · Vezi mai mult »

Ion Antonescu

Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.

Ion Antonescu și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Ion Antonescu și Regatul României · Vezi mai mult »

Iugoslavia

Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor. Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.

Iugoslavia și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Iugoslavia și Regatul României · Vezi mai mult »

Iuliu Maniu

Iuliu Maniu a fost un politician român, greco-catolic, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet.

Iuliu Maniu și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Iuliu Maniu și Regatul României · Vezi mai mult »

Județul Durostor (interbelic)

Județul Durostor a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Dobrogea.

Județul Durostor (interbelic) și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Județul Durostor (interbelic) și Regatul României · Vezi mai mult »

Lovitura de stat de la 23 august 1944

23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.

Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Regatul României · Vezi mai mult »

Mișcarea Legionară

Mișcarea Legionară, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier și apoi Totul pentru Țară, a fost un partid înființat în România interbelică, la 24 iunie 1927, de Corneliu Zelea Codreanu – în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, Alexandru C. Cuza – ca o organizație paramilitară teroristă de orientare naționalist-fascistă, cu un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit, anticapitalist și antimasonic, organizată, finanțată și dirijată cu sprijinul organizației naziste SS.

Mișcarea Legionară și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Mișcarea Legionară și Regatul României · Vezi mai mult »

Mihai I al României

Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Mihai I al României și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Mihai I al României și Regatul României · Vezi mai mult »

Miron Cristea

Miron Cristea, pe numele de mirean Ilie Cristea a fost un teolog, publicist, filolog, politician român cu vederi antisemite, 03 august 2010, evz.ro, accesat la 10 august 2010Ion Popa, The Romanian Orthodox Church and the Holocaust, Studies in Antisemitism.

Miron Cristea și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Miron Cristea și Regatul României · Vezi mai mult »

Moldova

Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.

Moldova și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Moldova și Regatul României · Vezi mai mult »

Monarhie constituțională

State cu formă de guvernământ monarhică. Monarhia constituțională este o formă de guvernământ monarhică în care atribuțiile monarhului sunt definite prin o constituție.

Monarhie constituțională și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Monarhie constituțională și Regatul României · Vezi mai mult »

Ocupația sovietică a României

Ocupația sovietică a României se referă la ocuparea teritoriului României de către trupele Armatei Roșii, pe durata ofensivei din 1944 de pe Frontul de Răsărit din Al Doilea Război Mondial, situație care a fost menținută până în anul 1958.

Ocupația sovietică a României și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Ocupația sovietică a României și Regatul României · Vezi mai mult »

Pactul Ribbentrop-Molotov

Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.

Pactul Ribbentrop-Molotov și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · Pactul Ribbentrop-Molotov și Regatul României · Vezi mai mult »

Partidul Comunist Român

Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Partidul Comunist Român · Partidul Comunist Român și Regatul României · Vezi mai mult »

Partidul Național Creștin

Partidul Național Creștin a fost în România interbelică, un partid de extremă-dreapta, caracterizat de o politică naționalistă și virulent antisemită, al cărui fondator a fost profesorul universitar Alexandru C. Cuza.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Partidul Național Creștin · Partidul Național Creștin și Regatul României · Vezi mai mult »

Partidul Național Liberal

Partidul Național Liberal se poate referi la.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Partidul Național Liberal · Partidul Național Liberal și Regatul României · Vezi mai mult »

Partidul Național-Țărănesc

Partidul Național Țărănesc a fost un partid politic format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache).

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Partidul Național-Țărănesc · Partidul Național-Țărănesc și Regatul României · Vezi mai mult »

Petru Groza

Petru Groza (n. 7 decembrie 1884, Băcia, Hunedoara – d. 7 ianuarie 1958, București) a fost un avocat și om politic român, prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și 1952.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Petru Groza · Petru Groza și Regatul României · Vezi mai mult »

Polonia

Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Polonia · Polonia și Regatul României · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Regatul României · Vezi mai mult »

Puterile Axei

Puterile Axei au fost națiunile care au luptat contra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Puterile Axei · Puterile Axei și Regatul României · Vezi mai mult »

Rebeliunea legionară

Rebeliunea legionară a reprezentat despărțirea violentă dintre Mișcarea Legionară, condusă de Horia Sima, și miniștrii militari susținuți de Ion Antonescu.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Rebeliunea legionară · Rebeliunea legionară și Regatul României · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și România · Regatul României și România · Vezi mai mult »

România Mare

România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și România Mare · Regatul României și România Mare · Vezi mai mult »

Statul Național-Legionar

Statul Național-Legionar a fost denumirea purtată de Regatul României timp de 138 de zile, în perioada dintre 14 septembrie 1940 (când s-a format Guvernul Ion Antonescu (2)) și 14 februarie 1941, când Statul Național-Legionar a fost abrogat în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Ion Antonescu Pe 4 septembrie 1940 Mișcarea Legionară, în alianță cu generalul Antonescu, au fost chemați de către regele Carol al II-lea al României să formeze un nou guvern.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Statul Național-Legionar · Regatul României și Statul Național-Legionar · Vezi mai mult »

Transilvania

Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Transilvania · Regatul României și Transilvania · Vezi mai mult »

Tratatele de pace de la Paris (1947)

Conferința de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie 1946) a fost urmată de Tratatele de Pace de la Paris semnat pe 10 februarie, 1947 dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-al doilea război mondial.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Tratatele de pace de la Paris (1947) · Regatul României și Tratatele de pace de la Paris (1947) · Vezi mai mult »

Ungaria

Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Ungaria · Regatul României și Ungaria · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Regatul României și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

23 august

---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.

23 august și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · 23 august și Regatul României · Vezi mai mult »

30 decembrie

---- 30 decembrie este a 364-a zi a calendarului gregorian și a 365-a zi în anii bisecți.

30 decembrie și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · 30 decembrie și Regatul României · Vezi mai mult »

30 noiembrie

---- 30 noiembrie este a 334-a zi a calendarului gregorian și a 335-a zi în anii bisecți.

30 noiembrie și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · 30 noiembrie și Regatul României · Vezi mai mult »

6 septembrie

---- 6 septembrie este a 249-a zi a calendarului gregorian și a 250-a zi în anii bisecți.

6 septembrie și Participarea României la Al Doilea Război Mondial · 6 septembrie și Regatul României · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Regatul României

Participarea României la Al Doilea Război Mondial are 175 de relații, în timp ce Regatul României are 222. Așa cum au în comun 53, indicele Jaccard este 13.35% = 53 / (175 + 222).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Regatul României. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »