Similarități între Regiuni istorice românești și România
Regiuni istorice românești și România au 43 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Balcanic, Austro-Ungaria, Banat, Basarabia, Bucovina, Cadrilater, Cehoslovacia, Cneaz, Craiova, Crișana, Delta Dunării, Dobrogea, Dunărea, Țara Românească, Europa, Evul Mediu, Imperiul Austriac, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Insula Șerpilor, Limba română, Marea Neagră, Moldova, Munții Apuseni, Munții Carpați, Nistru, Primul Război Mondial, Principatele Române, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, Principatul Moldovei, ..., Râul Prut, Râul Tisa, Regatul României, Republica Moldova, Români, România Mare, Serbia, Tătari, Transilvania, Ucraina, Ungaria, Unirea Principatelor Române, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Extinde indicele (13 Mai Mult) »
Al Doilea Război Balcanic
Cel de-al doilea război balcanic (în - Războiul între aliați) a avut loc în 1913 între Bulgaria pe de o parte și în principal Grecia și Serbia pe cealaltă.
Al Doilea Război Balcanic și Regiuni istorice românești · Al Doilea Război Balcanic și România ·
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Austro-Ungaria și Regiuni istorice românești · Austro-Ungaria și România ·
Banat
Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.
Banat și Regiuni istorice românești · Banat și România ·
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Basarabia și Regiuni istorice românești · Basarabia și România ·
Bucovina
Bucovina (în.
Bucovina și Regiuni istorice românești · Bucovina și România ·
Cadrilater
Legea de alipire a Cadrilaterului la România, 1913 Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine.
Cadrilater și Regiuni istorice românești · Cadrilater și România ·
Cehoslovacia
Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.
Cehoslovacia și Regiuni istorice românești · Cehoslovacia și România ·
Cneaz
Cneaz este un cuvânt întâlnit în unele limbi slave.
Cneaz și Regiuni istorice românești · Cneaz și România ·
Craiova
Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine.
Craiova și Regiuni istorice românești · Craiova și România ·
Crișana
Crișana din România Frontiera româno-maghiară Teritoriul Crișanei în România și Ungaria Crișana (magh. Körösvidék) este o regiune istorică situată pe teritoriile României și Ungariei, având ca limite naturale râul Tisa la vest, râul Mureș la sud, Munții Apuseni în est și râul Someș în nord.
Crișana și Regiuni istorice românești · Crișana și România ·
Delta Dunării
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării și Regiuni istorice românești · Delta Dunării și România ·
Dobrogea
alt.
Dobrogea și Regiuni istorice românești · Dobrogea și România ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Dunărea și Regiuni istorice românești · Dunărea și România ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Regiuni istorice românești și Țara Românească · România și Țara Românească ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Europa și Regiuni istorice românești · Europa și România ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Evul Mediu și Regiuni istorice românești · Evul Mediu și România ·
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Imperiul Austriac și Regiuni istorice românești · Imperiul Austriac și România ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și Regiuni istorice românești · Imperiul Otoman și România ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Imperiul Rus și Regiuni istorice românești · Imperiul Rus și România ·
Insula Șerpilor
Insula Șerpilor (în Острів Зміїний, în Остров Змеиный, în gr. veche Λευκός, în gr. Φίδονισι, în Yilan Adası) este o insulă din Marea Neagră, clasificată drept „stâncă” în sensul Convenției de la Montego Bay privind Dreptul Mării datorită lipsei de surse proprii de apă potabilă, situată la 45 de km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura.
Insula Șerpilor și Regiuni istorice românești · Insula Șerpilor și România ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Limba română și Regiuni istorice românești · Limba română și România ·
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Marea Neagră și Regiuni istorice românești · Marea Neagră și România ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Moldova și Regiuni istorice românești · Moldova și România ·
Munții Apuseni
Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali.
Munții Apuseni și Regiuni istorice românești · Munții Apuseni și România ·
Munții Carpați
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Munții Carpați și Regiuni istorice românești · Munții Carpați și România ·
Nistru
Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.
Nistru și Regiuni istorice românești · Nistru și România ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Primul Război Mondial și Regiuni istorice românești · Primul Război Mondial și România ·
Principatele Române
Sintagma Principatele Române descrie.
Principatele Române și Regiuni istorice românești · Principatele Române și România ·
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești
Principatele Unite Moldova și Țara Românească, uzual Principatele Unite, au fost un stat format prin unirea dintre Principatele Dunărene Moldova și Țara Românească în perioada 1856–1862, printr-un proces al cărui moment definitoriu a fost constituirea în 1859 a uniunii personale prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și Regiuni istorice românești · Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și România ·
Principatul Moldovei
Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.
Principatul Moldovei și Regiuni istorice românești · Principatul Moldovei și România ·
Râul Prut
Prutul (în) este un râu având lungimea de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est.
Râul Prut și Regiuni istorice românești · Râul Prut și România ·
Râul Tisa
Tisa (în, în, în, în) este un râu care curge prin România, Ucraina, Slovacia, Ungaria și Serbia, apoi se varsă în Dunăre lângă Belgrad.
Râul Tisa și Regiuni istorice românești · Râul Tisa și România ·
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
Regatul României și Regiuni istorice românești · Regatul României și România ·
Republica Moldova
Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei.
Regiuni istorice românești și Republica Moldova · Republica Moldova și România ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Regiuni istorice românești și Români · Români și România ·
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Regiuni istorice românești și România Mare · România și România Mare ·
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Regiuni istorice românești și Serbia · România și Serbia ·
Tătari
Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.
Regiuni istorice românești și Tătari · România și Tătari ·
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Regiuni istorice românești și Transilvania · România și Transilvania ·
Ucraina
Fără descriere.
Regiuni istorice românești și Ucraina · România și Ucraina ·
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Regiuni istorice românești și Ungaria · România și Ungaria ·
Unirea Principatelor Române
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești Drapelul noului stat Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Regiuni istorice românești și Unirea Principatelor Române · România și Unirea Principatelor Române ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Regiuni istorice românești și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Regiuni istorice românești și România
- Ceea ce au în comun cu Regiuni istorice românești și România
- Similarități între Regiuni istorice românești și România
Comparație între Regiuni istorice românești și România
Regiuni istorice românești are 163 de relații, în timp ce România are 1055. Așa cum au în comun 43, indicele Jaccard este 3.53% = 43 / (163 + 1055).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Regiuni istorice românești și România. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: