acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Republica Populară Română și România
Republica Populară Română și România au 45 lucruri în comun (în Uniunpedie): Aliații din Al Doilea Război Mondial, Anii 1960, Armata Roșie, Banat, Basarabia, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Bucovina de Nord, București, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Cehoslovacia, Comunism, Delta Dunării, Dunărea, Europa de Est, Germani, Germania, Germania Nazistă, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Grecia, Industrie, Insula Șerpilor, Ion Antonescu, Leu românesc, Libertatea de exprimare, Limba română, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Maghiarii din România, Marea Neagră, Mihai I al României, ..., Nicolae Ceaușescu, Paris, Participarea României la Al Doilea Război Mondial, Partidul Comunist Român, Partidul Muncitoresc Român, Pitești, Republica Populară Română, Republica Socialistă România, România comunistă, Statele Unite ale Americii, Timișoara, Transilvania de Nord, Ungaria, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, 1 decembrie. Extinde indicele (15 Mai Mult) »
Aliații din Al Doilea Război Mondial
Liderii aliați la conferința de la Cairo: Chiang Kai-shek, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, 1943. întâlnirii de la Ialta din 1945. Aliații din al Doilea Război Mondial reprezintă grupul de țări care s-au opus Puterilor Axei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.
Aliații din Al Doilea Război Mondial și Republica Populară Română · Aliații din Al Doilea Război Mondial și România ·
Anii 1960
Anii 1960 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1960 și s-a încheiat la 31 decembrie 1969.
Anii 1960 și Republica Populară Română · Anii 1960 și România ·
Armata Roșie
Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.
Armata Roșie și Republica Populară Română · Armata Roșie și România ·
Banat
Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.
Banat și Republica Populară Română · Banat și România ·
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Basarabia și Republica Populară Română · Basarabia și România ·
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.
Biserica Ortodoxă Română și Republica Populară Română · Biserica Ortodoxă Română și România ·
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Bazilicii Sfântul Petru din Roma Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică este o biserică catolică, sui iuris, de rit bizantin.
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și Republica Populară Română · Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și România ·
Bucovina de Nord
Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.
Bucovina de Nord și Republica Populară Română · Bucovina de Nord și România ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și Republica Populară Română · București și România ·
Canalul Dunăre-Marea Neagră
Canalul Dunăre-Marea Neagră este un canal navigabil aflat în județul Constanța, România, ce leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre și porturile Constanța Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km.
Canalul Dunăre-Marea Neagră și Republica Populară Română · Canalul Dunăre-Marea Neagră și România ·
Cehoslovacia
Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.
Cehoslovacia și Republica Populară Română · Cehoslovacia și România ·
Comunism
Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.
Comunism și Republica Populară Română · Comunism și România ·
Delta Dunării
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării și Republica Populară Română · Delta Dunării și România ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Dunărea și Republica Populară Română · Dunărea și România ·
Europa de Est
Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.
Europa de Est și Republica Populară Română · Europa de Est și România ·
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Germani și Republica Populară Română · Germani și România ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Germania și Republica Populară Română · Germania și România ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Germania Nazistă și Republica Populară Română · Germania Nazistă și România ·
Gheorghe Gheorghiu-Dej
Gheorghe Gheorghiu-Dej (numele la naștere Gheorghe Gheorghiu) a fost liderul comunist al României din 1947 până la moartea sa și președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 19 martie 1965.
Gheorghe Gheorghiu-Dej și Republica Populară Română · Gheorghe Gheorghiu-Dej și România ·
Grecia
Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.
Grecia și Republica Populară Română · Grecia și România ·
Industrie
O industrie este o ramură a producției materiale și a economiei naționale, care cuprinde totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producția uneltelor de muncă, cu extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și cu prelucrarea ulterioară a produselor obținute.
Industrie și Republica Populară Română · Industrie și România ·
Insula Șerpilor
Insula Șerpilor (în Острів Зміїний, în Остров Змеиный, în gr. veche Λευκός, în gr. Φίδονισι, în Yilan Adası) este o insulă din Marea Neagră, clasificată drept „stâncă” în sensul Convenției de la Montego Bay privind Dreptul Mării datorită lipsei de surse proprii de apă potabilă, situată la 45 de km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura.
Insula Șerpilor și Republica Populară Română · Insula Șerpilor și România ·
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Ion Antonescu și Republica Populară Română · Ion Antonescu și România ·
Leu românesc
Leul românesc (plural: lei, codul ISO 4217: RON) este unitatea monetară a României.
Leu românesc și Republica Populară Română · Leu românesc și România ·
Libertatea de exprimare
Libertatea de exprimare este un principiu care susține libertatea unui om sau a unei comunități de a-și exprima opiniile și ideile fără frica unor represalii, cenzuri sau sancțiuni.
Libertatea de exprimare și Republica Populară Română · Libertatea de exprimare și România ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Limba română și Republica Populară Română · Limba română și România ·
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Lovitura de stat de la 23 august 1944 și Republica Populară Română · Lovitura de stat de la 23 august 1944 și România ·
Maghiarii din România
Maghiarii din România (2002) Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România.
Maghiarii din România și Republica Populară Română · Maghiarii din România și România ·
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Marea Neagră și Republica Populară Română · Marea Neagră și România ·
Mihai I al României
Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Mihai I al României și Republica Populară Română · Mihai I al României și România ·
Nicolae Ceaușescu
Nicolae Ceaușescu a fost un dictator român, secretar general al Partidului Comunist Român, șeful de stat al Republicii Socialiste România din 1967 până la căderea regimului comunist, survenită în 22 decembrie 1989.
Nicolae Ceaușescu și Republica Populară Română · Nicolae Ceaușescu și România ·
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Paris și Republica Populară Română · Paris și România ·
Participarea României la Al Doilea Război Mondial
După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an, în decursul căreia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului și forțelor poloneze spre Egiptul sub mandat britanic, dar a cedat importante teritorii aliaților de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria și Bulgaria, odată cu venirea la putere a lui Ion Antonescu, România s-a aliat oficial cu Puterile Axei în octombrie 1940 și - sub pretextul de a recupera teritoriile amputate - intră în iunie 1941 în război de partea acestora împotriva URSS, care va duce armata română până în stepa din nordul Caucazului și înapoi.
Participarea României la Al Doilea Război Mondial și Republica Populară Română · Participarea României la Al Doilea Război Mondial și România ·
Partidul Comunist Român
Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).
Partidul Comunist Român și Republica Populară Română · Partidul Comunist Român și România ·
Partidul Muncitoresc Român
Partidul Muncitoresc Român (ortografiat Partidul Muncitoresc Romîn pentru o perioadă limitată în intervalul de timp 1954–1964, abreviat PMR) este numele sub care a funcționat Partidul Comunist Român aproape două decenii, de la unificarea cu Partidul Social-Democrat, din anul 1948, până la dobândirea denumirii consacrate la data de 24 iulie 1965.
Partidul Muncitoresc Român și Republica Populară Română · Partidul Muncitoresc Român și România ·
Pitești
Pitești este municipiul de reședință al județului Argeș, Muntenia, România.
Pitești și Republica Populară Română · Pitești și România ·
Republica Populară Română
Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.
Republica Populară Română și Republica Populară Română · Republica Populară Română și România ·
Republica Socialistă România
Republica Socialistă România (RSR) a fost denumirea oficială purtată de statul român în a doua parte a perioadei comuniste (în perioada național-comunistă) a țării (1965-1989), după ce inițial se numise Republica Populară Română (în perioada stalinistă).
Republica Populară Română și Republica Socialistă România · Republica Socialistă România și România ·
România comunistă
România comunistă este denumirea perioadei de dictatură comunistă în România între anii 1947-1989, respectiv Republica Populară Română între 1947 și 1965 și Republica Socialistă România între 1965 și 1989.
Republica Populară Română și România comunistă · România și România comunistă ·
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Republica Populară Română și Statele Unite ale Americii · România și Statele Unite ale Americii ·
Timișoara
Timișoara (în Timisvaria; în Temesvár; în Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar; în Temišvar; în turcă Temeșvar) este municipiul de reședință al județului Timiș, Banat, România.
Republica Populară Română și Timișoara · România și Timișoara ·
Transilvania de Nord
România în 1940 cu Transilvania de Nord marcată cu galben Hartă germană cu frontierele din 1940: Transilvania de Nord este cedată Ungariei (verde) Transilvania de Nord sau Ardealul de Nord denumește teritoriul în suprafață de 43.492 km2 din Transilvania care în anul 1940 a fost cedat de Regatul României Ungariei fasciste, ca urmare a Dictatului de la Viena.
Republica Populară Română și Transilvania de Nord · România și Transilvania de Nord ·
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Republica Populară Română și Ungaria · România și Ungaria ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
1 decembrie
---- 1 decembrie este a 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți.
1 decembrie și Republica Populară Română · 1 decembrie și România ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Republica Populară Română și România
- Ceea ce au în comun cu Republica Populară Română și România
- Similarități între Republica Populară Română și România
Comparație între Republica Populară Română și România
Republica Populară Română are 150 de relații, în timp ce România are 1055. Așa cum au în comun 45, indicele Jaccard este 3.73% = 45 / (150 + 1055).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Republica Populară Română și România. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
