Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Instalați
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească vs. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (în româna moldovenească cu alfabet chirilic: Република Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ, în sau МССР; abreviată RSS Moldovenească sau RSSM) a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în 1991, exceptând perioada 3 septembrie 1941 – 4 septembrie 1944, când a fost Guvernământul Basarabiei în cadrul României. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Similarități între Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste au 30 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Bulgaria, Chiabur, Chișinău, Colonizările forțate în Uniunea Sovietică, Comunitatea Statelor Independente, Germania Nazistă, Glasnost, Gulag, Imperiul Rus, Iosif Vissarionovici Stalin, Leonid Brejnev, Limba rusă, Mihail Gorbaciov, Moscova, Nikita Sergheevici Hrușciov, NKVD, Pactul Ribbentrop-Molotov, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Perestroika, Republica Sovietică Socialistă Kazahă, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, Republicile Uniunii Sovietice, Revoluția din Octombrie, Revoluția Rusă din 1917, Rublă sovietică, Siberia, Transferuri de populație în Uniunea Sovietică, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Al Doilea Război Mondial și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Bulgaria

Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.

Bulgaria și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Bulgaria și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Chiabur

Chiabur este un termen prin care, în perioada comunistă, era desemnat un țăran bogat care aparține burgheziei satelor, posedă mai mult pământ decât poate lucra singur, dispune de importante mijloace de producție și folosește muncă salariată.

Chiabur și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Chiabur și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Chișinău

Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova.

Chișinău și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Chișinău și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Colonizările forțate în Uniunea Sovietică

Colonizările (strămutările) forțate în Uniunea Sovietică au avut mai multe forme.

Colonizările forțate în Uniunea Sovietică și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Colonizările forțate în Uniunea Sovietică și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Comunitatea Statelor Independente

Comunitatea Statelor Independente (abreviat CSI; în rusă Содружество НезависимыхГосударств; СНГ → Sodrujestvo Nezavisimîh Gosudarstv) este o organizație regională formată din 8 din cele 15 foste republici federale ale Uniunii Sovietice, excepțiile fiind cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania, precum și 3 țări care au părăsit organizația: Georgia (→2009), Ucraina (→2018) și Republica Moldova (→2023).

Comunitatea Statelor Independente și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Comunitatea Statelor Independente și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Germania Nazistă

Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).

Germania Nazistă și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Germania Nazistă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Glasnost

Mihail Gorbaciov Glasnost (în, în traducere literală Deschiderea) a fost un concept de transparență (socială) introdus de secretarul general Mihail Gorbaciov în cea de-a doua jumătate a anilor 1980 în instituțiile guvernamentale și în viața civilă din Uniunea Sovietică.

Glasnost și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Glasnost și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Gulag

(din rusă ГУЛаг: Главное управление исправительно-трудовыхлагерей, transliterat „Glavnoe upravlenie ispravitelno-trudovîh lagherei”, „Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată”) a fost o ramură a poliției interne și serviciilor de securitate sovietice care controla sistemul penal al lagărelor de muncă forțată și a închisorilor și lagărelor de detenție și de tranzit asociate.

Gulag și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Gulag și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Imperiul Rus și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Iosif Vissarionovici Stalin și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Iosif Vissarionovici Stalin și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Leonid Brejnev

Leonid Ilici Brejnev (rusă: Леонид Ильич Брежнев, n. 19 decembrie 1906 - d. 10 noiembrie 1982) a fost conducătorul efectiv al Uniunii Sovietice din 1964 până în 1982, în calitate de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și în perioadele 1960 - 1964 și 1977 - 1982, președinte al Prezidiului Sovietului Suprem (șef al statului).

Leonid Brejnev și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Leonid Brejnev și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Limba rusă

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.

Limba rusă și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Limba rusă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Mihail Gorbaciov

(în limba rusă: Михаи́л Серге́евич Горбачёв) a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991.

Mihail Gorbaciov și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Mihail Gorbaciov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Moscova și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Moscova și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Nikita Sergheevici Hrușciov

Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.

Nikita Sergheevici Hrușciov și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Nikita Sergheevici Hrușciov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

NKVD

Narodnîi komissariat vnutrennih del (NKVD) (în limba rusă: НКВД, Наро́дный комиссариа́т вну́треннихдел; Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a fost Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice.

NKVD și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · NKVD și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Pactul Ribbentrop-Molotov

Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.

Pactul Ribbentrop-Molotov și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Pactul Ribbentrop-Molotov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Perestroika

Perestroika (însemnând restructurare, reconstrucție) a fost elementul central al politicii adoptate de Mihail Gorbaciov în vederea reformării economiei și societății sovietice.

Perestroika și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Perestroika și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Kazahă

Republica Sovietică Socialistă Kazahă (în era una dintre republicile constituente ale Uniunii Sovietice, a doua ca suprafață din Uniune, situată în Asia Centrală. Capitala este Alma-Ata, (în zilele noastre Almatî). Numele țării este dat de populația majoritară kazahă – nomazi turcici, care au pus bazele unui puternic hanat în regiune, mai înainte de perioada de dominație țaristă și sovietică. Primul cosmodrom sovietic, (în zilele noastre închiriat de Federația Rusă, cunoscut sub numele de Cosmodromul Baikonur) este situat la Tyuratam, tot aici aflându-se și fostul oraș-închis Leninsk, unde se aflau locuințele specialiștilor de la cosmodrom.

Republica Sovietică Socialistă Kazahă și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Republica Sovietică Socialistă Kazahă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (în româna moldovenească cu alfabet chirilic: Република Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ, în sau МССР; abreviată RSS Moldovenească sau RSSM) a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în 1991, exceptând perioada 3 septembrie 1941 – 4 septembrie 1944, când a fost Guvernământul Basarabiei în cadrul României.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească · Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Republicile Uniunii Sovietice

Evoluția republicilor sovietice, din 1922 până în 1958. În ultimele decenii de existență, Uniunea Sovietică era formată din 15 Republici Sovietice Socialiste (RSS), denumite de cele mai multe ori simplu, Republici Sovietice.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Republicile Uniunii Sovietice · Republicile Uniunii Sovietice și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Revoluția din Octombrie

Evenimentul istoric cunoscut ca Revoluția din Octombrie sau Revoluția bolșevică, din 25 octombrie 1917 (stil vechi), care a devenit 7 noiembrie (stil nou), a fost lovitura de stat prin care bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul lui Kerenski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Revoluția din Octombrie · Revoluția din Octombrie și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Revoluția Rusă din 1917

Revoluția rusă a fost o serie de evenimente care au condus în februarie 1917 la răsturnarea spontană a regimului țarist din Rusia, și apoi, în luna octombrie a aceluiași an, la preluarea puterii de către bolșevici și instalarea unui regim leninist („comunist”).

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Revoluția Rusă din 1917 · Revoluția Rusă din 1917 și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Rublă sovietică

Rubla, plural ruble (în limba rusă: рубль, plural рубли́) a fost numele valutei naționale în Uniunea Sovietică.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Rublă sovietică · Rublă sovietică și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Siberia

Siberia (ca regiune istorică în roșu deschis și închis) și Subiectele federale ale Rusiei (doar roșu închis) Siberia (rusă: Сиби́рь, Sibir, probabil din limba mongolă, „ținutul liniștit”, sau din limba tătară — seberü „a broda”) este o zonă vastă a Rusiei și a nordului Kazahstanului, fiind compusă din toată Asia de Nord.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Siberia · Siberia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Transferuri de populație în Uniunea Sovietică

Transferurile de populație în Uniunea Sovietică pot fi clasificate în următoarele categorii generale.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Transferuri de populație în Uniunea Sovietică · Transferuri de populație în Uniunea Sovietică și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească are 180 de relații, în timp ce Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste are 238. Așa cum au în comun 30, indicele Jaccard este 7.18% = 30 / (180 + 238).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »