Similarități între Revoluția Română din 1848 și Revoluția de la 1848 din Țara Românească
Revoluția Română din 1848 și Revoluția de la 1848 din Țara Românească au 35 lucruri în comun (în Uniunpedie): Alexandru Ioan Cuza, Ana Ipătescu, August Treboniu Laurian, Avram Iancu, Basarabia, Bătălia din Dealul Spirii, Christian Tell, Constantin Alexandru Rosetti, Constantin C. Giurescu, Craiova, Dumitru Brătianu, Țara Românească, Ștefan Golescu, Gheorghe Bibescu, Gheorghe Magheru, Imperiul Otoman, Ion C. Brătianu, Ion Heliade-Rădulescu, Lajos Kossuth, Maria Rosetti, Mihail Kogălniceanu, Moldova, Neofit al II-lea, Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, Nicolae Pleșoianu, Pavel Zăgănescu, Popa Șapcă, Proclamația de la Islaz, Regulamentul organic, ..., Revoluția de la 1848, Revoluția Maghiară din 1848, Români, Transilvania, Vasile Alecsandri. Extinde indicele (5 Mai Mult) »
Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.
Alexandru Ioan Cuza și Revoluția Română din 1848 · Alexandru Ioan Cuza și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Ana Ipătescu
Ana Ipătescu a fost o eroină a Revoluției de la 1848 din Țara Românească.
Ana Ipătescu și Revoluția Română din 1848 · Ana Ipătescu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
August Treboniu Laurian
August Treboniu Laurian, pe numele real Augustin Trifan, a fost un filolog, istoric, publicist și om politic, unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din Transilvania.
August Treboniu Laurian și Revoluția Română din 1848 · August Treboniu Laurian și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Avram Iancu
Avram Iancu a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania.
Avram Iancu și Revoluția Română din 1848 · Avram Iancu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Basarabia și Revoluția Română din 1848 · Basarabia și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Bătălia din Dealul Spirii
pompierilor din București cu Armata Turca a lui Kerim Pașa, in Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848 Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci lângă București) a fost ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Țării Românești (Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie și Compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu) și un corp de armată otoman.
Bătălia din Dealul Spirii și Revoluția Română din 1848 · Bătălia din Dealul Spirii și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Christian Tell
Christian Tell a fost un politician și general român.
Christian Tell și Revoluția Română din 1848 · Christian Tell și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Constantin Alexandru Rosetti
Constantin Alexandru Rosetti deseori numit C. A. Rosetti, a fost un om politic și publicist român, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească și puternic militant al luptei pentru Unirea Principatelor Române.
Constantin Alexandru Rosetti și Revoluția Română din 1848 · Constantin Alexandru Rosetti și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Constantin C. Giurescu
Profesorul C.C. Giurescu, ministrul F.R.N., în 1939 Profesorul C.C. Giurescu, ministrul FRN, prezidând ședința festivă a CAPIR (Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali din România) din noiembrie 1939. Decorarea prof. C.C. Giurescu de către Emil Bodnăraș (8 dec. 1971) Decorarea prof. C.C. Giurescu de către Emil Bodnăraș (8 dec. 1971) Constantin C. Giurescu (n. 13/26 octombrie 1901, Focșani – d. 13 noiembrie 1977) a fost un istoric român, membru al Academiei Române și profesor la Universitatea din București.
Constantin C. Giurescu și Revoluția Română din 1848 · Constantin C. Giurescu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Craiova
Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine.
Craiova și Revoluția Română din 1848 · Craiova și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Dumitru Brătianu
Dumitru (Dimitrie) C. Brătianu (n. 1818, Pitești – d. 8 iunie 1892, București), a fost un diplomat și om politic român, ministru în diverse guverne și cel de-al cincisprezecelea prim-ministru al României.
Dumitru Brătianu și Revoluția Română din 1848 · Dumitru Brătianu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Revoluția Română din 1848 și Țara Românească · Revoluția de la 1848 din Țara Românească și Țara Românească ·
Ștefan Golescu
Ștefan Golescu a fost un politician român, ministru în varii guverne și cel de-al optulea prim-ministru al României în perioada 1867-1868.
Revoluția Română din 1848 și Ștefan Golescu · Revoluția de la 1848 din Țara Românească și Ștefan Golescu ·
Gheorghe Bibescu
Gheorghe Bibescu (n. 26 aprilie 1804, Craiova – d. 1 iunie 1873, Paris) a fost domn în Țara Românească în perioada 1 ianuarie 1843 - 13/25 iunie 1848.
Gheorghe Bibescu și Revoluția Română din 1848 · Gheorghe Bibescu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Gheorghe Magheru
Gheorghe Magheru (n. 8 aprilie 1802, Bârzeiu de Gilort, județul Gorj – d. 23 martie 1880, București) a fost un comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), apoi comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați (din 1831), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească în anul 1848, apoi, temporar, comandant general al trupelor revoluționare din Țara Românească.
Gheorghe Magheru și Revoluția Română din 1848 · Gheorghe Magheru și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și Revoluția Română din 1848 · Imperiul Otoman și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Ion C. Brătianu
Ion C. Brătianu a fost un om politic român, ministru cu diferite portofolii în varii guverne, cel de-al paisprezecelea premier al României, fratele lui Dumitru C. Brătianu și tatăl lui Ion I.C. Brătianu.
Ion C. Brătianu și Revoluția Română din 1848 · Ion C. Brătianu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Heliade-Rădulescu a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul său cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un precursor al poeziei moderne.
Ion Heliade-Rădulescu și Revoluția Română din 1848 · Ion Heliade-Rădulescu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Lajos Kossuth
Lajos Kossuth (AFI:ˈlɒjoʃ ˈkoʃuːt) (n. 19 septembrie 1802, Monok, Ungaria – d. 20 martie 1894, Torino) a fost un revoluționar maghiar de origine germană și slovacă, guvernator de facto al Ungariei în timpul Revoluției de la 1848.
Lajos Kossuth și Revoluția Română din 1848 · Lajos Kossuth și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Maria Rosetti
Maria Rosetti (nume original: Mary Grant, n. 1819, Guernsey – d. 1893) a fost o activistă, jurnalistă și eseistă română de origine scoțiană.
Maria Rosetti și Revoluția Română din 1848 · Maria Rosetti și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Mihail Kogălniceanu
Mihail Kogălniceanu a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit cel de-al treilea prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol.
Mihail Kogălniceanu și Revoluția Română din 1848 · Mihail Kogălniceanu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Moldova și Revoluția Română din 1848 · Moldova și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Neofit al II-lea
Neofit al II-lea (n. 1 ianuarie 1787, București - d. 14 ianuarie 1850, București), Neofit Gianoglu pe numele de mirean, a fost mitropolit al Ungrovlahiei (1840-1849), remarcat mai ales prin participarea sa la Revoluția de la 1848.
Neofit al II-lea și Revoluția Română din 1848 · Neofit al II-lea și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Nicolae Bălcescu
Nicolae Bălcescu (n. 29 iunie 1819, București – d. 29 noiembrie 1852, Palermo) a fost un istoric, scriitor și revoluționar român.
Nicolae Bălcescu și Revoluția Română din 1848 · Nicolae Bălcescu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Nicolae Golescu
Nicolae Constantin Golescu (n. 1810, Câmpulung Muscel – d. 10 decembrie 1877, București) a fost un om politic și cel de-al nouălea prim-ministru al României în 1868.
Nicolae Golescu și Revoluția Română din 1848 · Nicolae Golescu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Nicolae Pleșoianu
Nicolae Pleșoianu (n. 1805, Craiova, Țara Românească – d. 1859, Hyères, Franța) a fost comandantul companiei a 5-a de la Islaz și Turnu în anul 1848 al Revoluției Române din Țara Românească.
Nicolae Pleșoianu și Revoluția Română din 1848 · Nicolae Pleșoianu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Pavel Zăgănescu
Pavel Zăgănescu a fost un căpitan de pompieri român, care a condus Compania de Pompieri români în bătălia din Dealul Spirii de la 13 septembrie 1848 împotriva trupelor otomane.
Pavel Zăgănescu și Revoluția Română din 1848 · Pavel Zăgănescu și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Popa Șapcă
Popa Șapcă a fost un preot, haiduc și revoluționar român.
Popa Șapcă și Revoluția Română din 1848 · Popa Șapcă și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Proclamația de la Islaz
'''Proclamația de la Islaz, din 1848''', scrisă în limba română, folosind alfabetul chrilic. Proclamația de la Islaz este programul adoptat la 9 iunie 1848 de mișcarea revoluționară din Țara Românească după citirea sa de către Ion Heliade Rădulescu.
Proclamația de la Islaz și Revoluția Română din 1848 · Proclamația de la Islaz și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Regulamentul organic
Regulamentul organic (în) a fost prima lege organică cvasiconstituțională în Principatele Dunărene, deci în Țara Românească și Moldova.
Regulamentul organic și Revoluția Română din 1848 · Regulamentul organic și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Revoluția de la 1848
Revoluția de la 1848 a fost o revoltă naționalistă a burgheziei europene desfășurată în anii 1848 - 1849, îndreptată împotriva ordinii încă supranaționale stabilite de Congresul de la Viena (1814 - 1815).
Revoluția Română din 1848 și Revoluția de la 1848 · Revoluția de la 1848 și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Revoluția Maghiară din 1848
Revoluția Maghiară din 1848 a fost un eveniment important al istoriei Ungariei din epoca modernă, considerat ca unul din fundamentele identității naționale a poporului maghiar. Prin reformele sociale adoptate, a fost punctul de pornire al transformărilor burghezo-democratice din societatea maghiară; prin luptele sale de autoapărare a devenit parte a mitologiei naționale. Revoluția Maghiară de la 1848 a fost parte organică a valului revoluționar din acel an, având legătură cu alte revoluții din Europa și revoluții din Imperiul Austriac, fiind singura dintre acestea care a evoluat spre direcția opoziției militare de succes. Importanța puterii revoluționare e demonstrată și prin faptul că ea nu a putut fi înăbușită decât prin intervenția militară a Rusiei. Practic, evenimentele revoluționare și războiul revoluționar din anii 1848-49 reprezintă unul din cele mai importante conflicte militare din istoria maghiară. Mulți din liderii și participanții săi, incluzându-i pe Lajos Kossuth, István Széchenyi, Sándor Petőfi, József Bem, fac parte din cele mai respectate personalități din Istoria Ungariei, și aniversarea izbucnirii revoluției, 15 martie, este una din cele trei sărbători naționale maghiare.
Revoluția Maghiară din 1848 și Revoluția Română din 1848 · Revoluția Maghiară din 1848 și Revoluția de la 1848 din Țara Românească ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Revoluția Română din 1848 și Români · Revoluția de la 1848 din Țara Românească și Români ·
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Revoluția Română din 1848 și Transilvania · Revoluția de la 1848 din Țara Românească și Transilvania ·
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Revoluția Română din 1848 și Vasile Alecsandri · Revoluția de la 1848 din Țara Românească și Vasile Alecsandri ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Revoluția Română din 1848 și Revoluția de la 1848 din Țara Românească
- Ceea ce au în comun cu Revoluția Română din 1848 și Revoluția de la 1848 din Țara Românească
- Similarități între Revoluția Română din 1848 și Revoluția de la 1848 din Țara Românească
Comparație între Revoluția Română din 1848 și Revoluția de la 1848 din Țara Românească
Revoluția Română din 1848 are 80 de relații, în timp ce Revoluția de la 1848 din Țara Românească are 149. Așa cum au în comun 35, indicele Jaccard este 15.28% = 35 / (80 + 149).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Revoluția Română din 1848 și Revoluția de la 1848 din Țara Românească. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: