acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între România și România Mare
România și România Mare au 37 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Balcanic, Armata Roșie, Banat, Basarabia, Bucovina, București, Bulgaria, Cadrilater, Carol al II-lea al României, Cluj-Napoca, Constituția României, Constituția României din 1938, Crișana, Deceniu, Dictatul de la Viena, Europa de Est, Ferdinand I al României, Germania Nazistă, Insula Șerpilor, Ion Antonescu, Istoria României, Marea Unire, Mișcarea Legionară, Mihai I al României, Naționalism, Pactul Ribbentrop-Molotov, Participarea României la Al Doilea Război Mondial, Partidul Comunist Român, Primul Război Mondial, Regatul României, ..., România Mare, Serbia, Transilvania, Tratatele de pace de la Paris (1947), Tratatul de la Versailles, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, 23 august. Extinde indicele (7 Mai Mult) »
Al Doilea Război Balcanic
Cel de-al doilea război balcanic (în - Războiul între aliați) a avut loc în 1913 între Bulgaria pe de o parte și în principal Grecia și Serbia pe cealaltă.
Al Doilea Război Balcanic și România · Al Doilea Război Balcanic și România Mare ·
Armata Roșie
Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.
Armata Roșie și România · Armata Roșie și România Mare ·
Banat
Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.
Banat și România · Banat și România Mare ·
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Basarabia și România · Basarabia și România Mare ·
Bucovina
Bucovina (în.
Bucovina și România · Bucovina și România Mare ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și România · București și România Mare ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și România · Bulgaria și România Mare ·
Cadrilater
Legea de alipire a Cadrilaterului la România, 1913 Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine.
Cadrilater și România · Cadrilater și România Mare ·
Carol al II-lea al României
Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.
Carol al II-lea al României și România · Carol al II-lea al României și România Mare ·
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, (în, în, în) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România.
Cluj-Napoca și România · Cluj-Napoca și România Mare ·
Constituția României
Constituția României este legea fundamentală a statului român.
Constituția României și România · Constituția României și România Mare ·
Constituția României din 1938
Constituția din 1938 a fost actul normativ fundamental al României, în vigoare pe timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea.
Constituția României din 1938 și România · Constituția României din 1938 și România Mare ·
Crișana
Crișana din România Frontiera româno-maghiară Teritoriul Crișanei în România și Ungaria Crișana (magh. Körösvidék) este o regiune istorică situată pe teritoriile României și Ungariei, având ca limite naturale râul Tisa la vest, râul Mureș la sud, Munții Apuseni în est și râul Someș în nord.
Crișana și România · Crișana și România Mare ·
Deceniu
Prin deceniu (latină decem.
Deceniu și România · Deceniu și România Mare ·
Dictatul de la Viena
Dictatul de la Viena și alte achiziții teritoriale ale Ungariei (1938-1941) Dictatul de la Viena (cunoscut și ca Al doilea arbitraj de la Viena) a fost un act internațional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste.
Dictatul de la Viena și România · Dictatul de la Viena și România Mare ·
Europa de Est
Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.
Europa de Est și România · Europa de Est și România Mare ·
Ferdinand I al României
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Ferdinand I al României și România · Ferdinand I al României și România Mare ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Germania Nazistă și România · Germania Nazistă și România Mare ·
Insula Șerpilor
Insula Șerpilor (în Острів Зміїний, în Остров Змеиный, în gr. veche Λευκός, în gr. Φίδονισι, în Yilan Adası) este o insulă din Marea Neagră, clasificată drept „stâncă” în sensul Convenției de la Montego Bay privind Dreptul Mării datorită lipsei de surse proprii de apă potabilă, situată la 45 de km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura.
Insula Șerpilor și România · Insula Șerpilor și România Mare ·
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Ion Antonescu și România · Ion Antonescu și România Mare ·
Istoria României
Prin istoria României se înțelege, în mod convențional, istoria regiunii geografice românești precum și a popoarelor care au locuit-o și care, pe lângă diferențele culturale și transformările politice, au dotat-o cu o identitate specifică care, în timp, a dus la recunoașterea României drept subiect istoric de sine stătător.
Istoria României și România · Istoria României și România Mare ·
Marea Unire
Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România.
Marea Unire și România · Marea Unire și România Mare ·
Mișcarea Legionară
Mișcarea Legionară, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier și apoi Totul pentru Țară, a fost un partid înființat în România interbelică, la 24 iunie 1927, de Corneliu Zelea Codreanu – în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, Alexandru C. Cuza – ca o organizație paramilitară teroristă de orientare naționalist-fascistă, cu un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit, anticapitalist și antimasonic, organizată, finanțată și dirijată cu sprijinul organizației naziste SS.
Mișcarea Legionară și România · Mișcarea Legionară și România Mare ·
Mihai I al României
Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Mihai I al României și România · Mihai I al României și România Mare ·
Naționalism
Naționalismul este o ideologie care creează și susține o națiune ca un concept de identificare comună pentru un grup de oameni.
Naționalism și România · Naționalism și România Mare ·
Pactul Ribbentrop-Molotov
Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.
Pactul Ribbentrop-Molotov și România · Pactul Ribbentrop-Molotov și România Mare ·
Participarea României la Al Doilea Război Mondial
După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an, în decursul căreia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului și forțelor poloneze spre Egiptul sub mandat britanic, dar a cedat importante teritorii aliaților de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria și Bulgaria, odată cu venirea la putere a lui Ion Antonescu, România s-a aliat oficial cu Puterile Axei în octombrie 1940 și - sub pretextul de a recupera teritoriile amputate - intră în iunie 1941 în război de partea acestora împotriva URSS, care va duce armata română până în stepa din nordul Caucazului și înapoi.
Participarea României la Al Doilea Război Mondial și România · Participarea României la Al Doilea Război Mondial și România Mare ·
Partidul Comunist Român
Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).
Partidul Comunist Român și România · Partidul Comunist Român și România Mare ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Primul Război Mondial și România · Primul Război Mondial și România Mare ·
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
Regatul României și România · Regatul României și România Mare ·
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
România și România Mare · România Mare și România Mare ·
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
România și Serbia · România Mare și Serbia ·
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
România și Transilvania · România Mare și Transilvania ·
Tratatele de pace de la Paris (1947)
Conferința de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie 1946) a fost urmată de Tratatele de Pace de la Paris semnat pe 10 februarie, 1947 dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-al doilea război mondial.
România și Tratatele de pace de la Paris (1947) · România Mare și Tratatele de pace de la Paris (1947) ·
Tratatul de la Versailles
Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace creat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate la Conferința de Pace de la Paris din 1919, ce a dus la încheierea oficială a Primului Război Mondial între forțele Aliaților (Franța, Anglia, SUA, Italia, Japonia, Polonia, România, Serbia, Cehoslovacia) și cele ale Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria).
România și Tratatul de la Versailles · România Mare și Tratatul de la Versailles ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · România Mare și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
23 august
---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a România și România Mare
- Ceea ce au în comun cu România și România Mare
- Similarități între România și România Mare
Comparație între România și România Mare
România are 1055 de relații, în timp ce România Mare are 79. Așa cum au în comun 37, indicele Jaccard este 3.26% = 37 / (1055 + 79).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre România și România Mare. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
