acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între România și Ștefan cel Mare
România și Ștefan cel Mare au 28 lucruri în comun (în Uniunpedie): Alexandru cel Bun, Bacău, Biserica Ortodoxă Română, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Țara Românească, Europa, Ștefan cel Mare, Iași, Imperiul Otoman, Ioan de Hunedoara, Mănăstirea Putna, Munții Carpați, Muzeul Național de Istorie a României, Nicolae Iorga, Nistru, Paris, Petru Rareș, Principatul Moldovei, Râul Prut, Renașterea, Suceava, Tătari, Transilvania, Vlad Țepeș, 15 octombrie.
Alexandru cel Bun
Alexandru cel Bun a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432.
Alexandru cel Bun și România · Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare ·
Bacău
Bacău (în, supranumit și „orașul lui Bacovia”) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Bacău și România · Bacău și Ștefan cel Mare ·
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.
Biserica Ortodoxă Română și România · Biserica Ortodoxă Română și Ștefan cel Mare ·
Brașov
Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.
Brașov și România · Brașov și Ștefan cel Mare ·
Brăila
Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Brăila și România · Brăila și Ștefan cel Mare ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
București și România · București și Ștefan cel Mare ·
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, (în, în, în) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România.
Cluj-Napoca și România · Cluj-Napoca și Ștefan cel Mare ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
România și Țara Românească · Ștefan cel Mare și Țara Românească ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Europa și România · Europa și Ștefan cel Mare ·
Ștefan cel Mare
Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.
România și Ștefan cel Mare · Ștefan cel Mare și Ștefan cel Mare ·
Iași
Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Iași și România · Iași și Ștefan cel Mare ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și România · Imperiul Otoman și Ștefan cel Mare ·
Ioan de Hunedoara
Ioan de Hunedoara (sârbă Janko Sibinjanin, slovacă Ján Huňadi) cunoscut și ca Iancu de Hunedoara (alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin, n. ca. 1407 – d. 11 august 1456) a fost ban al Severinului între 1438-1441, voievod al Transilvaniei între 1441-1446, guvernator și regent al Ungariei între 1446-1453 și căpitan general al regatului între 1453-1456, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin.
Ioan de Hunedoara și România · Ioan de Hunedoara și Ștefan cel Mare ·
Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este un lăcaș monahal creștin ortodox, important centru cultural, religios și artistic.
Mănăstirea Putna și România · Mănăstirea Putna și Ștefan cel Mare ·
Munții Carpați
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Munții Carpați și România · Munții Carpați și Ștefan cel Mare ·
Muzeul Național de Istorie a României
Muzeul Național de Istorie a României este cel mai important muzeu al statului român.
Muzeul Național de Istorie a României și România · Muzeul Național de Istorie a României și Ștefan cel Mare ·
Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
Nicolae Iorga și România · Nicolae Iorga și Ștefan cel Mare ·
Nistru
Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.
Nistru și România · Nistru și Ștefan cel Mare ·
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Paris și România · Paris și Ștefan cel Mare ·
Petru Rareș
Sigiliul lui Petru Rareș (1533) Petru Rareș (n. 1483 – d. 3 septembrie 1546, Suceava) a fost domn al Moldovei de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546.
Petru Rareș și România · Petru Rareș și Ștefan cel Mare ·
Principatul Moldovei
Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.
Principatul Moldovei și România · Principatul Moldovei și Ștefan cel Mare ·
Râul Prut
Prutul (în) este un râu având lungimea de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est.
Râul Prut și România · Râul Prut și Ștefan cel Mare ·
Renașterea
Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.
Renașterea și România · Renașterea și Ștefan cel Mare ·
Suceava
Suceava (în, în germana veche sau medievală: Sedschopff) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România.
România și Suceava · Suceava și Ștefan cel Mare ·
Tătari
Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.
România și Tătari · Tătari și Ștefan cel Mare ·
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
România și Transilvania · Transilvania și Ștefan cel Mare ·
Vlad Țepeș
Vlad Țepeș, denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.
România și Vlad Țepeș · Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare ·
15 octombrie
---- 15 octombrie este a 288-a zi a calendarului gregorian și a 289-a zi în anii bisecți.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a România și Ștefan cel Mare
- Ceea ce au în comun cu România și Ștefan cel Mare
- Similarități între România și Ștefan cel Mare
Comparație între România și Ștefan cel Mare
România are 1055 de relații, în timp ce Ștefan cel Mare are 343. Așa cum au în comun 28, indicele Jaccard este 2.00% = 28 / (1055 + 343).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre România și Ștefan cel Mare. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
