Războiul Ruso-Turc (1806–1812) și Țara Românească

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Războiul Ruso-Turc (1806–1812) și Țara Românească

Războiul Ruso-Turc (1806–1812) vs. Țara Românească

Războiul ruso-turc din 1806–1812 a fost un conflict armat din lunga serie de războaie dintre Imperiile Rus și Otoman. Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Alexandru I al Rusiei

Alexandru I Pavlovici Romanov (rusă: Александр I Павлович) (n. 23 decembrie 1777 – d. 1 decembrie 1825), a fost țarul Rusiei între 23 martie 1801 – 1 decembrie 1825, regele Poloniei între 1815 – 1825, precum și Mare Duce al Finlandei.

Alexandru I al Rusiei și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Alexandru I al Rusiei și Țara Românească · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

București și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · București și Țara Românească · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Dunărea și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Dunărea și Țara Românească · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Franța și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Franța și Țara Românească · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Imperiul Otoman și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Imperiul Otoman și Țara Românească · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Imperiul Rus și Țara Românească · Vezi mai mult »

Lista domnilor Țării Românești

Aceasta este o listă a domnilor Țării Românești, de la prima mențiune a unui regim politic medieval situat între Carpații Meridionali și fluviul Dunărea, până la unirea cu Moldova în 1859, care a dus la crearea României.

Lista domnilor Țării Românești și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Lista domnilor Țării Românești și Țara Românească · Vezi mai mult »

Marea Neagră

Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).

Marea Neagră și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Marea Neagră și Țara Românească · Vezi mai mult »

Moldova

Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.

Moldova și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Moldova și Țara Românească · Vezi mai mult »

Monarhia Habsburgică

Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.

Monarhia Habsburgică și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Monarhia Habsburgică și Țara Românească · Vezi mai mult »

Muntenia

Muntenia este o regiune istorică din sudul României, parte componentă a Țării Românești.

Muntenia și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Muntenia și Țara Românească · Vezi mai mult »

Napoleon I

Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.

Napoleon I și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Napoleon I și Țara Românească · Vezi mai mult »

Principatele Dunărene

Giovanni Antonio Rizzi Zannoni. Principatele Dunărene a fost denumirea convențională dată principatelor Moldova și Țara Românească, care apăruseră pe harta politică a Europei la începutul secolului al XIV-lea.

Principatele Dunărene și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Principatele Dunărene și Țara Românească · Vezi mai mult »

Ruse

Ruse (în bulgară Русе), Rusciuc în română, Oroszcsík în maghiară (în trecut în, „Giurgiu Mare”), este un oraș în nordul Bulgariei, la Dunăre.

Ruse și Războiul Ruso-Turc (1806–1812) · Ruse și Țara Românească · Vezi mai mult »

Silistra

Silistra sau Dârstor este un oraș port la Dunăre, în nord-estul Bulgariei.

Războiul Ruso-Turc (1806–1812) și Silistra · Silistra și Țara Românească · Vezi mai mult »