Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Războiul de Independență al României

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Războiul de Independență al României

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) vs. Războiul de Independență al României

Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 și-a avut originea într-o răspândire a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominația otomană. 280x280px Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel. Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur. În perioada aprilie - august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.

Alexandru al II-lea al Rusiei

Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (rusă: Александр II Николаевич), fiul lui Nicolae I al Rusiei, a fost Țarul (Împăratul) Rusiei de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881.

Alexandru al II-lea al Rusiei și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Alexandru al II-lea al Rusiei și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Alexandru Cernat

Monumentul dedicat Generalului Cernat, dezvelit în București în anul 1894, este creația sculptorului Ion Georgescu. Bustul cu o înălțime de 0,9 m este turnat în bronz, și îl înfățișează pe general în uniformă militară. Pe latura din față a piedestalului se află o placă din bronz bogat ornată cu elemente simbolice, constând din vulturi, arme și frunze de laur. Monumentul se află în curtea clădirii de pe strada Știrbei Vodă nr. 75, unde a funcționat Comandamentul Armei Geniului, în prezent sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).http://statuidinbucuresti.blogspot.ro/2012/01/alexandru-cernat.html Statui și monumente în București: Alexandru Cernat Monument istoric, cod LMI B-III-m-B-20056 Alexandru Cernat a fost un politician și general român.

Alexandru Cernat și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Alexandru Cernat și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Asediul Plevnei

Dioramă ce ilustrează asediul Plevnei la Muzeul Militar Național Asediul Plevnei a fost una dintre principalele bătălii ale Războiului Ruso-Turc din 1877–1878.

Asediul Plevnei și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Asediul Plevnei și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Carol I al României

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.

Carol I al României și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Carol I al României și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Caucaz

Vedere a Caucazului din satelit Ţările Caucazului în antichitate: Armenia, Iberia, Colchida şi Albania Caucazul zilelor noastre Popoarele Caucazului 2009 Caucazul este o regiune între Marea Neagră și Marea Caspică, incluzând Munții Caucaz și câmpiile înconjurătoare.

Caucaz și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Caucaz și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Congresul de la Berlin

3.

Congresul de la Berlin și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Congresul de la Berlin și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Constanța

Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.

Constanța și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Constanța și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Constantinopol

Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.

Constantinopol și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Constantinopol și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Dobrogea

alt.

Dobrogea și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Dobrogea și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Dunărea și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Dunărea și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Imperiul Otoman și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Imperiul Otoman și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Imperiul Rus și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Marea Neagră

Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).

Marea Neagră și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Marea Neagră și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Marele duce Nicolai Nicolaevici (cel Tânăr) al Rusiei

Marele duce Nicolai Nicolaevici (cel Tânăr) Romanov (în limba rusă: Николай Николаевич Mладший (cel Tânăr)) (6/18 noiembrie 1856 - 5 ianuarie 1929) a fost un general rus din timpul primului război mondial.

Marele duce Nicolai Nicolaevici (cel Tânăr) al Rusiei și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Marele duce Nicolai Nicolaevici (cel Tânăr) al Rusiei și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Mihail Cristodulo Cerchez

Mormântul lui Mihail Cristodulo Cerchez de la Cimitirul Eternitatea din Iaşi. Mihail Cristodulo Cerchez (n. 8 iunie 1839, Bârlad — d. 12 iulie 1885, Iași) a fost un general român, care a condus trupele române în Războiul de Independență (1877) la Grivița, Bucov, Opanez, Smârdan, Plevna, Vidin.

Mihail Cristodulo Cerchez și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Mihail Cristodulo Cerchez și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Muntenegru

Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.

Muntenegru și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Muntenegru și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Opălcenți

Opălcenți (în) au fost unități militare formate din voluntari bulgari care au luat parte la Războiul Ruso-Turc din 1877–1878.

Opălcenți și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Opălcenți și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Osman Pașa

Osman Nuri Pașa (turcă otomană: عثمان نوری پاشا‎‎; n. 1832, Tokat, Imperiul Otoman - d. 5 aprilie 1900, Constantinopol/Istanbul, Imperiul Otoman) a fost un feldmareșal otoman (pașă).

Osman Pașa și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Osman Pașa și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Otto von Bismarck

Otto Eduard Leopold von Bismarck a fost un om de stat al Prusiei/Germaniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum și o figură dominantă în afacerile mondiale.

Otto von Bismarck și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Otto von Bismarck și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Peninsula Balcanică și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Peninsula Balcanică și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Plevna

Plevna (în) este un oraș în nordul Bulgariei, reședință a regiunii cu același nume.

Plevna și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Plevna și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești

Principatele Unite Moldova și Țara Românească, uzual Principatele Unite, au fost un stat format prin unirea dintre Principatele Dunărene Moldova și Țara Românească în perioada 1856–1862, printr-un proces al cărui moment definitoriu a fost constituirea în 1859 a uniunii personale prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Principatul Bulgariei

Principatul Bulgariei (în) a fost un stat creat ca urmare a hotărârilor Tratatului de la Berlin din 1878 ca vasal al Imperiului Otoman.

Principatul Bulgariei și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Principatul Bulgariei și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Războiul Crimeii

Războiul Crimeii a durat din 28 martie 1853 până în 1856 și a fost un conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman, pe de altă parte.

Războiul Crimeii și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Războiul Crimeii și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Ruse

Ruse (în bulgară Русе), Rusciuc în română, Oroszcsík în maghiară (în trecut în, „Giurgiu Mare”), este un oraș în nordul Bulgariei, la Dunăre.

Ruse și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Ruse și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Serbia

Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Serbia · Războiul de Independență al României și Serbia · Vezi mai mult »

Sofia

Sofia (în), la poalele muntelui Vitoșa, are o populație de (recensământ 2011) cu aglomerație urbană de 1.359.520 în 2011, și este capitala Bulgariei, stat în sud-estul Europei.

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Sofia · Războiul de Independență al României și Sofia · Vezi mai mult »

Tratatul de la Berlin (1878)

Participanţii la Congresul de la Berlin tablou. Tratatul de la Berlin (13 iunie –13 iulie 1878) a fost tratatul internațional care a pus capăt Războiului Ruso-Turc din anii 1877–1878.

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Tratatul de la Berlin (1878) · Războiul de Independență al României și Tratatul de la Berlin (1878) · Vezi mai mult »

Tratatul de la Paris (1856)

Dezbaterile Participanții tratatului de la Paris Tratatul de la Paris a fost semnat la 30 martie 1856 și a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte.

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Tratatul de la Paris (1856) · Războiul de Independență al României și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »

Tratatul de la San Stefano

Tratatul preliminar de la San Stefano a fost semnat de către Imperiul Rus și cel Otoman la 3 martie 1878, după încheierea războiului ruso-turc din 1877-1878.

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Tratatul de la San Stefano · Războiul de Independență al României și Tratatul de la San Stefano · Vezi mai mult »

Vidin

Vidin (cunoscut și sub vechiul nume românesc Diiu, în bulgară Видин Vidin) este un oraș pe malul sudic al Dunării, în nord-vestul Bulgariei.

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Vidin · Războiul de Independență al României și Vidin · Vezi mai mult »

Yeşilköy

italic (cunoscut până în 1926 sub numele de San Stefano din grecescul Ayos Stefanos, redat în turcă ca Ayastefanos, în) este o mahala a municipalității Bakırköy din Istanbul, Turcia.

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Yeşilköy · Războiul de Independență al României și Yeşilköy · Vezi mai mult »

Zimnicea

Zimnicea este un oraș în județul Teleorman, Muntenia, România.

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Zimnicea · Războiul de Independență al României și Zimnicea · Vezi mai mult »