acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Tratatul de la Kuciuk-Kainargi și Țara Românească
Tratatul de la Kuciuk-Kainargi și Țara Românească au 16 lucruri în comun (în Uniunpedie): Brăila, Bugeac, Cetatea Albă, Cetatea Chilia, Constantinopol, Epoca fanariotă, Țara Românească, Hârșova, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Marea Neagră, Monarhia Habsburgică, Nistru, Principatele Dunărene, Principatul Moldovei, Tratatul de la Belgrad.
Brăila
Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Brăila și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Brăila și Țara Românească ·
Bugeac
Toponimia oficială a Bugeacului sub administrația românească: după Anatol Eremia, puține denumiri moldovene istorice au fost oficializate, majoritatea fiind turcice, rusești sau germane, așa cum intraseră în nomenclatura imperiului Rus. Bugeacul (în ucraineană, rusă și, în turcă și, în) este parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.
Bugeac și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Bugeac și Țara Românească ·
Cetatea Albă
Cetatea Albă (în, în) este un oraș în raionul omonim din regiunea istorică Bugeac, în Ucraina de astăzi (regiunea Odesa).
Cetatea Albă și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Cetatea Albă și Țara Românească ·
Cetatea Chilia
Cetatea Chilia este o cetate în sudul Bugeacului pe malul stâng al Dunării, actualmente în regiunea Odesa, Ucraina.
Cetatea Chilia și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Cetatea Chilia și Țara Românească ·
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Constantinopol și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Constantinopol și Țara Românească ·
Epoca fanariotă
O imagine a extravaganțelor atribuite fanarioților din Muntenia: Nicolae Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi cu coarnele poleite cu aur Fanarioții sau grecii fanarioți (în limba greacă: Φαναριώτες) erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanar"Phanariote", Encyclopedia Britannica 2006 (Φανάρι).
Epoca fanariotă și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Epoca fanariotă și Țara Românească ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Tratatul de la Kuciuk-Kainargi și Țara Românească · Țara Românească și Țara Românească ·
Hârșova
Hârșova (în turcă Hırsova, în rusă Гирсово, în bulgară Хърсово (Hârsovo)) este un oraș în județul Constanța, Dobrogea, România, format din localitățile componente Hârșova (reședința) și Vadu Oii.
Hârșova și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Hârșova și Țara Românească ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Imperiul Otoman și Țara Românească ·
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Imperiul Rus și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Imperiul Rus și Țara Românească ·
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Marea Neagră și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Marea Neagră și Țara Românească ·
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Monarhia Habsburgică și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Monarhia Habsburgică și Țara Românească ·
Nistru
Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.
Nistru și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Nistru și Țara Românească ·
Principatele Dunărene
Giovanni Antonio Rizzi Zannoni. Principatele Dunărene a fost denumirea convențională dată principatelor Moldova și Țara Românească, care apăruseră pe harta politică a Europei la începutul secolului al XIV-lea.
Principatele Dunărene și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Principatele Dunărene și Țara Românească ·
Principatul Moldovei
Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.
Principatul Moldovei și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Principatul Moldovei și Țara Românească ·
Tratatul de la Belgrad
Tratatul de la Belgrad a fost un tratat de pace semnat la 18 septembrie 1739, în Belgrad (Serbia), între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic.
Tratatul de la Belgrad și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Tratatul de la Belgrad și Țara Românească ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Tratatul de la Kuciuk-Kainargi și Țara Românească
- Ceea ce au în comun cu Tratatul de la Kuciuk-Kainargi și Țara Românească
- Similarități între Tratatul de la Kuciuk-Kainargi și Țara Românească
Comparație între Tratatul de la Kuciuk-Kainargi și Țara Românească
Tratatul de la Kuciuk-Kainargi are 53 de relații, în timp ce Țara Românească are 288. Așa cum au în comun 16, indicele Jaccard este 4.69% = 16 / (53 + 288).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Tratatul de la Kuciuk-Kainargi și Țara Românească. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
