Comunicare

259 relaţii: -ești, -ov, -ova, -uți, A, Acoperiș, Acronim, Adjectiv, Adjectiv nehotărât, Adjectiv posesiv, Adjectiv pronominal, Adstrat, Adverb, Adverbul în limba maghiară, Aglutinare (lingvistică), Alomorf, Alternanță fonetică, Ana, Anaforă (lingvistică), Analitism și sintetism (lingvistică), Analogie (lingvistică), Annweiler am Trifels, Antecedent (lingvistică), Antonim, Apocopă, Argou, Arhaism, Armonie vocalică, Articol (gramatică), Aseitate, Asimilație (lingvistică), Aspect și mod de acțiune, Atribut, Augmentativ, Aventura bandei pătate, Împrumut (lingvistică), Basist, Bâtcari, Vrancea, Băncuță (monedă), Calc (lingvistică), Cataforă, Caz (gramatică), Cazul acuzativ, Cazul dativ, Cazul genitiv, Cazul instrumental, Cazul vocativ, Ceangăi, Cetonă, Chicinetă, ..., Compasiune, Complement circumstanțial, Complement circumstanțial instrumental, Complement circumstanțial sociativ, Complement de agent, Complement indirect, Compunere (lingvistică), Comuna Săndulești, Cluj, Concordanța timpurilor, Condițional, Conexiuni între limba română și limba bulgară, Conjunctiv, Conversiune (lingvistică), Corupție politică, Cultura Austriei, Cuvânt, Cuvintele funcționale în limba maghiară, Davă, Declinare, Deixis, Denumiri sistematice pentru elemente chimice, Derivare (lingvistică), Derivare regresivă, Desinență, Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză, Determinant (gramatică), Dialect, Dialectele limbii maghiare, Diateză (gramatică), Dieselpunk, Diminutiv, Discurs (lingvistică), Dublet (lingvistică), Elipsă (lingvistică), Emerit (pensionar), Endocrinologie, Enunț (lingvistică), Epenteză, Epiteză, Țăran, Etimologia denumirilor românești ale păsărilor, Etimologie populară, Ștefan (onorific), Familie lexicală, Fandom, Fantasmagorie, Farmacopee, Flexiune, Fonologia limbii maghiare, Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze, Formare de cuvinte, Forme verbale temporale în limba română, Geir Haarde, Gen gramatical, Gerunziu, Glosar de lingvistică, Grad de comparație, Graiul muntenesc, Gramaticalizare, Grup coroană, Haplologie, Hipocoristic, Hygrophorus latitabundus, Imperativ, Imperfect, Indicativ, Inel, Infinitiv, Inocybe geophylla, Insectoid, Intonație, Inversiune, Islamofobie, Istoria limbii esperanto, Istoria limbii franceze, Istoria limbii maghiare, Karînovasî, Lexem, Lexic, Lexicalizare, Lexicul limbii franceze, Lexicul limbii maghiare, Limba aromână, Limba azeră, Limba croată, Limba dacă, Limba etruscă, Limba guarani, Limba inuit, Limba japoneză, Limba maghiară, Limba meglenoromână, Limba muntenegreană, Limba nahuatl, Limba protoromână, Limba sabeeană, Limba sârbă, Limba sotho, Limba suedeză, Limba tswana, Limba ucraineană, Limba udmurtă, Limbă aglutinantă, Limbă flexionară, Limbă izolantă, Limbă sintetică, Limbă vehiculară, Limbi germanice, Limbi quechua, Limbi romanice orientale, Lingua franca nova, Lista Swadesh a limbii maghiare, Listă de fobii, Listă Swadesh, Mai mult ca perfect, Memorie de scurtă durată, Metanol, Metateză, Mișcarea Rastafari, Mihail Kogălniceanu, Mod (gramatică), Morfem, Morfofonologie, Morfologie (lingvistică), Negație (gramatică), Neologism, Neutrin, Nimy, Nomenclatura IUPAC a compușilor organici, Număr (gramatică), Nume predicativ, Nume proprii japoneze, Numeral, Oblastie, Omonimie, Operație unară, Ordin (biologie), Ortografia limbii franceze, Ortografie, Pagus, Paradigmă (lingvistică), Paragraf (lingvistică), Parte de vorbire, Participiu, Pârgărești, Bacău, Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Pereche minimală, Perfect (gramatică), Perifrază (lingvistică), Persoană (gramatică), Pleonasm, Polisemie, Postpoziție, Prefecturile Japoniei, Prezent (gramatică), Proces (lingvistică), Pronume, Pronume de întărire, Pronume negativ, Pronume personal, Pronume posesiv, Pronume reflexiv, Pronumele în limba maghiară, Propoziția în limba maghiară, Propoziție circumstanțială condițională, Proteină, Prozodie, Rădăcină și radical (lingvistică), Reduplicare, Regionalism (lingvistică), Rotacism, Rupie din Golf, Schimbare lingvistică, Scrierea japoneză, Siglă, Silabă, Sinonim, Societate comercială, Subiect (gramatică), Substantiv, Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară, Sunet de legătură, Tadjikistan, Tema (dezambiguizare), Temă (lingvistică), Temă și remă, Teorema lui Pompeiu, Teorema lui van Aubel, Thelephora palmata, Timp (gramatică), Tipologie lingvistică, Topică, Toponimie, Tranzitivitate (gramatică), Trecut (gramatică), Ucronie, Untermensch, Unua Libro, Varietățile regionale ale limbii franceze, Venezuela, Venusieni, Verb copulativ, Verbul în limba franceză, Verbul în limba maghiară, Verighetă, Vestibul, Vexilologie, Viitor (gramatică), Vocabularul limbii române. Extinde indicele (209 Mai Mult) » « Shrink index

-ești

-ești (cu varianta -ăști) este un sufix românesc folosit adesea în toponime.

Nou!!: Afix și -ești · Vezi mai mult »

-ov

-ov este un sufix slav folosit adesea în toponime.

Nou!!: Afix și -ov · Vezi mai mult »

-ova

-ova este un sufix întâlnit foarte des în toponimie.

Nou!!: Afix și -ova · Vezi mai mult »

-uți

-uți este un sufix românesc de origine slavă.

Nou!!: Afix și -uți · Vezi mai mult »

A

Litera '''''A''''' (majusculă și minusculă) scrisă cu fontul „School Script Dashed”. Majuscula '''''A''''' Minuscula '''''a''''' A este prima literă a alfabetului latin și a celorlalte alfabete derivate din acesta; de altfel este prima literă în alfabetul fenician și aproape în toate alfabetele derivate din acesta.

Nou!!: Afix și A · Vezi mai mult »

Acoperiș

Un acoperiș este partea care acoperă o clădire sau o structură, fiind în același timp partea superioară a acesteia.

Nou!!: Afix și Acoperiș · Vezi mai mult »

Acronim

În lingvistică, un acronim este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se segmente inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexical.

Nou!!: Afix și Acronim · Vezi mai mult »

Adjectiv

În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.

Nou!!: Afix și Adjectiv · Vezi mai mult »

Adjectiv nehotărât

În gramatică, adjectivul nehotărât este o specie de adjectiv pronominal corespunzător pronumelui nehotărât, dar nu tuturor pronumelor le corespunde un adjectiv, și nici tuturor adjectivelor un pronume.

Nou!!: Afix și Adjectiv nehotărât · Vezi mai mult »

Adjectiv posesiv

Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite cu un cuvânt obiect posedat) exprimate de acel substantiv.

Nou!!: Afix și Adjectiv posesiv · Vezi mai mult »

Adjectiv pronominal

În gramatica tradițională, prin termenul adjectiv pronominal se înțelege un determinant căruia îi corespunde de regulă un pronume.

Nou!!: Afix și Adjectiv pronominal · Vezi mai mult »

Adstrat

Termenul adstrat (Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.) a fost introdus în lingvistică de cercetătorul italian Matteo Giulio Bartoli, și are cel puțin două accepții.

Nou!!: Afix și Adstrat · Vezi mai mult »

Adverb

În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.

Nou!!: Afix și Adverb · Vezi mai mult »

Adverbul în limba maghiară

Acest articol se limitează la partea din morfologia limbii maghiare care se ocupă de adverb, tratând clasificarea adverbelor, formarea de adverbe prin derivare și exprimarea gradelor lor de comparație.

Nou!!: Afix și Adverbul în limba maghiară · Vezi mai mult »

Aglutinare (lingvistică)

În lingvistică, aglutinarea (de la verbul latinesc agglutinare „a lipi laolaltă”) este un procedeu de formare a cuvintelor prin lipirea strânsă a unei particule sau a unui afix la un cuvânt, ori a unui cuvânt la alt cuvânt.

Nou!!: Afix și Aglutinare (lingvistică) · Vezi mai mult »

Alomorf

În lingvistică, termenul alomorf denumește o variantă a unui morfem, acesta fiind un element abstract, teoretic, valabil în domeniul limbii văzută ca abstracțiune în lingvistica structuralistă.

Nou!!: Afix și Alomorf · Vezi mai mult »

Alternanță fonetică

În lingvistică, alternanța fonetică este un fenomen morfofonologic prin care radicalul unui cuvânt prezintă o variație în realizarea sa sonoră.

Nou!!: Afix și Alternanță fonetică · Vezi mai mult »

Ana

Ana este un prenume feminin provenit din limba ebraică.Poate fi (mult mai rar) purtat ca nume de familie.

Nou!!: Afix și Ana · Vezi mai mult »

Anaforă (lingvistică)

Termenul anaforă (cf. anaphore, anaphora) provine din cuvântul din greaca veche ἀναφορά (anaforá), format din ἀνά (aná) „în sus” + φέρω (féro) „(eu) duc”.

Nou!!: Afix și Anaforă (lingvistică) · Vezi mai mult »

Analitism și sintetism (lingvistică)

În tipologia lingvistică, analitismul și sintetismul sunt trăsături ale limbilor luate în seamă în clasificarea lor în perspectiva numărului de morfeme care constituie un cuvânt.

Nou!!: Afix și Analitism și sintetism (lingvistică) · Vezi mai mult »

Analogie (lingvistică)

În lingvistică, analogia este o „asemănare parțială (de formă sau de conținut) a două elemente de limbă, care determină modificarea unuia dintre ele sub influența celuilalt”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Afix și Analogie (lingvistică) · Vezi mai mult »

Annweiler am Trifels

Annweiler am Trifels este un oraș în districtul Südliche Weinstraße, în Rheinland-Pfalz, Germania.

Nou!!: Afix și Annweiler am Trifels · Vezi mai mult »

Antecedent (lingvistică)

În lingvistică, un antecedent este o entitate lingvistică reprezentată în context de altă entitate, numită substitut sau element anaforic, care se găsește după antecedentBidu-Vrănceanu 1997, p. 43.

Nou!!: Afix și Antecedent (lingvistică) · Vezi mai mult »

Antonim

În semantică, termenul antonim (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 54–55.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 68.Dubois 2002, p. 40–41.Szathmári 2008, articolul Antonímia.. Antonimele au una sau mai multe trăsături comune de sens la care se adaugă trăsături opuse, ceea ce stabilește relația de antonimie. Uneori, trăsătura comună este exprimată de aceeași bază, iar opoziția este marcată de un afix la unul din membrii perechii, ex. hidratat vs. deshidratat, sau de afixe diferite la fiecare membru, ex. a îngropa vs. a dezgropa. Acestea sunt cazuri când antonimia este riguros exprimată lingvistic. Alteori, trăsătura comună este domeniul noțional la care se referă antonimele. De exemplu, în cazul adjectivelor cald vs. rece cu sensul lor propriu, acest domeniu este temperatura. Cuvintele polisemantice pot avea antonime diferite în funcție de sensul cu care sunt folosite, de exemplu густой gustoi „des” vs. редкий redki „rar”, și густой „dens” vs. жидкий jidki „lichid”. Deși rar, se întâlnesc și cuvinte care au sensuri antonimice, de exemplu a împrumuta care înseamnă „a da împrumut” și „a lua împrumut”. La fel sunt corespondentele rusesc și maghiar ale acestui verb, одолжить odoljit, respectiv kölcsönöz. Alt exemplu este louer „a închiria” care are sensurile „a da în chirie” și „a lua în chirie”, ca și corespondentul său românesc.

Nou!!: Afix și Antonim · Vezi mai mult »

Apocopă

În lingvistică, termenul apocopă (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 59–60.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 73.Dubois 2002, pp. 43–44.Crystal 2008, p. 30.Ladan 2005, articolul.Szathmári 2008, articolul Apokopé..

Nou!!: Afix și Apocopă · Vezi mai mult »

Argou

În sociolingvistică, termenul argou (Szabó 1997, p. 160.. Până atunci, acest limbaj a avut diverse denumiri, precum jobelin, narquin sau jargon, dintre care acesta din urmă era cel mai frecventDubois 2002, pp. 48–49.. În prezent termenul „argou” se folosește, în general, cu sensul de limbaj convențional folosit cu intenția de a nu fi înțeles de către persoanele din afara categoriei de vorbitori care îl folosește: delincvenți, pușcăriași, soldați, studenți, elevi etc.Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 63–64.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Șahtarovici 1990, articolul „argou”, Iarțeva 1990.Bussmann 1998, p. 85.Bokor 2007, pp. 188–189.Zsemlyei 2009, pp. 7–8.. Nu se poate vorbi despre un singur argou, ci despre mai multe, fiecare categorie de vorbitori având propriul său argou, deși există și elemente de argou comune mai multora. „Argou” la singular se poate folosi ca o abstracțiune ce reprezită diferitele argouri. Denumirea argot este folosită, în afară de franceză, în limbi care au împrumutat-o din aceasta, ca româna sau rusa. În alte limbi se folosesc cu același sens furbesco, cale, cant. Sfera argoului interferează cu sfera altui sociolect, jargonul. Unii lingviști folosesc termenul „argou”, iar alții termenul „jargon” cu aproximativ același sens, dat fiind că termenul „argou” a înlocuit termenul „jargon” pentru limbajul răufăcătorilor. Într-adevăr, jargonul se aseamănă cu argoul prin faptul că nici el nu este înțeles în afara unei categorii de inițiați. Unii lingviși deosebesc jargonul de argou, dar nu în același fel. Pentru unii, jargonul se deosebește de argou prin aceea că nu este secret în mod intenționat, ci eventual folosit cu scopul de a se demarca de categoriile de vorbitori din afara celor care îl folosesc. Varietăți de tip jargon sunt considerate a fi și ale unor categorii sociale superioare, ale unor categorii profesionale sau ocupaționale, precum și limbajele de specialitate ale diverselor științe și tehnici. Unii autori folosesc termenul „argou” și pentru jargon în sensul dat aici, afirmând că prin „argou” fără atribut se înțelege cel al răufăcătorilor, iar cu un atribut se poate referi la o profesiune sau o ocupație denumită de acel atributGrevisse și Goosse 2007, pp. 24–25., iar termenul „jargon” îl limitează la sensul peiorativ de limbaj de neînțeles. În fine, alți lingviști consideră că argoul este un tip de jargon prin faptul că este un limbaj limitat la o categorie de inițiațiA. Jászó 2007, p. 56.Kálmán și Trón 2007, p. 38.. Sfera argoului interferează și cu aceea a altui sociolect, delimitat în unele lingvistici, în primul rând cea engleză și cea americană, cu termenul „slang”, împrumutat și de lingvistica rusă sau de cea maghiară. Este un limbaj ce aparține registrului de limbă familiar, care preia numeroase elemente din argou, și prin care se demarchează mai ales tinerii orășeni de generațiile mai în vârstă decât ei. Unii lingviști pun semnul egalității între argou și slang. Alți lingviști consideră argoul un tip specific de slang, cel al delincvenților. Argourile interferează și cu varietăți teritoriale ale limbii. De exemplu, argourile din Franța sunt limitate la această țară, argoul elevilor sau cel la studenților din Belgia este diferit de cel al acelorași categorii din Franța. De asemenea, argourile din București sunt foarte diferite de cele din Chișinău, caracterizate prin multe împrumuturi din argourile rusești..

Nou!!: Afix și Argou · Vezi mai mult »

Arhaism

În lingvistică, termenul arhaism.

Nou!!: Afix și Arhaism · Vezi mai mult »

Armonie vocalică

În fonetică, armonia vocalică este un fenomen de asimilare care constă în tendința de uniformizare a vocalelor unui cuvânt prin dobândirea de către ele a unei anumite trăsături sau a unor anumite trăsături.

Nou!!: Afix și Armonie vocalică · Vezi mai mult »

Articol (gramatică)

fără articole În gramatica tradițională, articolul este o „parte de vorbire flexibilă cu rol de instrument gramatical, care însoțește în unele limbi substantivul și arată în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Afix și Articol (gramatică) · Vezi mai mult »

Aseitate

Aseitate (din latină „a” (cu sensul „de la”) și „se” („de sine”), plus sufixul) se referă la proprietatea prin care o ființă există de la sine.

Nou!!: Afix și Aseitate · Vezi mai mult »

Asimilație (lingvistică)

În fonetică, asimilația sau asimilarea este o schimbare fonetică foarte răspândită, prin care un sunet preia unele caracteristici articulatorii sau totalitatea acestora de la un sunet diferit, aflat în vecinătatea primului sau în apropierea acestuiaBidu-Vrănceanu 1997, pp. 71–72.

Nou!!: Afix și Asimilație (lingvistică) · Vezi mai mult »

Aspect și mod de acțiune

În lingvistică, aspectul și modul de acțiune, pentru cel din urmă termen fiind folosit și termenul german Aktionsart, indeferent de limba lucrării de specialitate, sunt categorii gramaticale ale verbului despre care nu există unitate de vederi în gramaticile diferitelor limbi și uneori nici printre lingviștii care se ocupă de aceeași limbă.

Nou!!: Afix și Aspect și mod de acțiune · Vezi mai mult »

Atribut

În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.

Nou!!: Afix și Atribut · Vezi mai mult »

Augmentativ

În semantică și în pragmatică, termenul augmentativ denumește un cuvânt format de la alt cuvânt, primul exprimând, în principiu, în funcție de partea de vorbire, dimensiunile mai mari (la substantive), gradul mai înalt de manifestare a caracteristicii (la adjective) sau intensitatea mai mare a acțiunii (la verbe) pe care le exprimă cuvântul bază.

Nou!!: Afix și Augmentativ · Vezi mai mult »

Aventura bandei pătate

Aventura bandei pătate (în) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a opta povestire din volumul Aventurile lui Sherlock Holmes.

Nou!!: Afix și Aventura bandei pătate · Vezi mai mult »

Împrumut (lingvistică)

În lingvistica comparativă, lingvistica istorică și sociolingvistică, termenul împrumut denumește preluarea unor elemente lingvistice de către un idiom (limbă, dialect) de la alt idiomCrystal 2008, p. 58.

Nou!!: Afix și Împrumut (lingvistică) · Vezi mai mult »

Basist

Un basist este un interpret muzical care cântă la un instrument specializat pe registrul grav (jos).

Nou!!: Afix și Basist · Vezi mai mult »

Bâtcari, Vrancea

Bâtcari este un sat în comuna Nistorești din județul Vrancea, Moldova, România.

Nou!!: Afix și Bâtcari, Vrancea · Vezi mai mult »

Băncuță (monedă)

Băncuța era.

Nou!!: Afix și Băncuță (monedă) · Vezi mai mult »

Calc (lingvistică)

În practica traducerii, cuvântul „calc” se referă la traducerea literală (cuvânt cu cuvânt) al cărei rezultat nu este totdeauna corect conform normelor varietății standard a limbii țintă.

Nou!!: Afix și Calc (lingvistică) · Vezi mai mult »

Cataforă

În lingvistică, termenul cu forma românească cataforă a fost format de către lingvistul german K. Bühler, din elementele grecești vechi κατά (katá) „în jos” și φέρω (féro) „(eu) duc”, rezultând cuvântul καταφορά (kataforá), prin analogie cu termenul ἀναφορά (anaforá) „anaforă”.

Nou!!: Afix și Cataforă · Vezi mai mult »

Caz (gramatică)

În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Afix și Caz (gramatică) · Vezi mai mult »

Cazul acuzativ

În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Afix și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »

Cazul dativ

În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).

Nou!!: Afix și Cazul dativ · Vezi mai mult »

Cazul genitiv

În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).

Nou!!: Afix și Cazul genitiv · Vezi mai mult »

Cazul instrumental

În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, instrumentalul este un caz.

Nou!!: Afix și Cazul instrumental · Vezi mai mult »

Cazul vocativ

În gramatica unor limbi flexionare, vocativul (din cuvântul latinesc vocativus, la rândul său din verbul vocare „a chema”) este cazul gramatical al adresării directe, caracterizat prin intonație specifică, marcată uneori în scris prin semnul exclamării, și prin pauze care izolează cuvântul sau grupul de cuvinte la acest caz, marcate în scris prin virgulă/virgule când este în cadrul unei propozițiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Afix și Cazul vocativ · Vezi mai mult »

Ceangăi

Ceangăii (în, în sau Tschangonen) sunt un grup etnografic maghiar format astăzi din trei populații cu localizări geografice diferite.

Nou!!: Afix și Ceangăi · Vezi mai mult »

Cetonă

Formula de structură generalizată a cetonelor; R1 și R2 reprezintă radicali organici și pot fi diferiți sau identici. Cetonele sunt compuși chimici ce conțin ca grupă funcțională o grupare carbonil (>C.

Nou!!: Afix și Cetonă · Vezi mai mult »

Chicinetă

O chicinetă într-un apartament mic din Quebec, Canada O chicinetă este o bucătărie cu dimensiuni foarte mici, și dotată numai cu aparatură esențială (aragaz, frigider, chiuvetă, fără suficient spațiu pentru o masă și scaune).

Nou!!: Afix și Chicinetă · Vezi mai mult »

Compasiune

Compasiunea este emoția simțită de cineva ca răspuns la suferința altuia motivând dorința de a ajuta.

Nou!!: Afix și Compasiune · Vezi mai mult »

Complement circumstanțial

În sintaxa tradițională, complementul circumstanțial (prescurtat CC) este o specie de complement format dintr-un ansamblu eterogen de subspecii definite în primul rând semanticBidu-Vrănceanu 1997, p. 101.

Nou!!: Afix și Complement circumstanțial · Vezi mai mult »

Complement circumstanțial instrumental

Complementul circumstanțial instrumental este o parte secundară de propoziție care face parte din categoria mai largă a complementelor și din cea mai restrânsă a complementelor circumstanțiale.

Nou!!: Afix și Complement circumstanțial instrumental · Vezi mai mult »

Complement circumstanțial sociativ

Complementul circumstanțial sociativ este o parte secundară de propoziție care face parte din categoria mai largă a complementelor și din cea mai restrânsă a complementelor circumstanțiale.

Nou!!: Afix și Complement circumstanțial sociativ · Vezi mai mult »

Complement de agent

În sintaxa tradițională, complementul de agent este o parte secundară de propoziție care exprimă autorul real al unei acțiuni, fără să fie subiectul gramatical sau, din punct de vedere pragmatic, tema propoziției.

Nou!!: Afix și Complement de agent · Vezi mai mult »

Complement indirect

În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.

Nou!!: Afix și Complement indirect · Vezi mai mult »

Compunere (lingvistică)

În lingvistică, termenul „compunere” denumește un procedeu intern de îmbogățire a lexicului, care constă în formarea de cuvinte noi din două sau mai multe cuvinte existente independent, dintr-un cuvânt și dintr-un element de cuvânt care nu există independent, sau din două asemenea elemente.

Nou!!: Afix și Compunere (lingvistică) · Vezi mai mult »

Comuna Săndulești, Cluj

Săndulești (până în 1974 Sândulești; numită colocvial și în prezent Sând, sau în, de către locuitorii ei) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Copăceni și Săndulești (reședința).

Nou!!: Afix și Comuna Săndulești, Cluj · Vezi mai mult »

Concordanța timpurilor

În sintaxă, termenii tradiționali concordanța timpurilor sau corespondența timpurilor se referă la regulile care determină la ce timpuri pot sta predicatele în frază, în condițiile raportului în care se află.

Nou!!: Afix și Concordanța timpurilor · Vezi mai mult »

Condițional

Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp. 207–208.

Nou!!: Afix și Condițional · Vezi mai mult »

Conexiuni între limba română și limba bulgară

Conexiunile între limba română și limba bulgară sunt punctele comune ale celor două limbi, prima neolatină, a doua slavă, în domeniul gramatical, sintaxic și lexical.

Nou!!: Afix și Conexiuni între limba română și limba bulgară · Vezi mai mult »

Conjunctiv

În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ.

Nou!!: Afix și Conjunctiv · Vezi mai mult »

Conversiune (lingvistică)

În lingvistică, termenul conversiune denumește un procedeu intern de îmbogățire a lexicului, prin care un cuvânt trece dintr-o clasă lexico-gramaticală în alta, adică devine altă parte de vorbireConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Afix și Conversiune (lingvistică) · Vezi mai mult »

Corupție politică

Corupția politică este folosirea puterii publice de către persoane din lumea politică (politicieni, partide politice, aleși, membrii ai guvernului) în scopul de a atrage avantaje ilegale.

Nou!!: Afix și Corupție politică · Vezi mai mult »

Cultura Austriei

Începuturile culturii de pe teritoriul de astăzi al Austriei pot fi identificate aproximativ în jurul anului 1.050 î.e.n. în rămășițele arheologice ale culturilor Hallstatt și La Tène.

Nou!!: Afix și Cultura Austriei · Vezi mai mult »

Cuvânt

În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.

Nou!!: Afix și Cuvânt · Vezi mai mult »

Cuvintele funcționale în limba maghiară

Acest articol se limitează la acea parte a morfologiei limbii maghiare care se ocupă cu cuvintele funcționale sau gramaticale, adică acele cuvinte al căror rol gramatical este preponderent față de rolul semantic, tratând clasificarea și funcțiile lor, precum și sufixele pe care le pot primi unele dintre ele.

Nou!!: Afix și Cuvintele funcționale în limba maghiară · Vezi mai mult »

Davă

thumb Davă (din, plural davae) este o denumire geto-dacă pentru un oraș sau o așezare de tip oppidan.

Nou!!: Afix și Davă · Vezi mai mult »

Declinare

În morfologie, declinarea este schimbarea formei părților de vorbire nominale (determinanți abstracți, substantiv, adjectiv, numeral și pronume) cu scopul de a exprima, în funcție de limbă, diferitele genuri, numere și cazuri.

Nou!!: Afix și Declinare · Vezi mai mult »

Deixis

În lingvistică, termenul deixis (din cuvântul grecesc vechi δεῖξις (deixis) „arătare”) a fost adoptat din logica formală.

Nou!!: Afix și Deixis · Vezi mai mult »

Denumiri sistematice pentru elemente chimice

O denumire sistematică pentru un element chimic este un nume temporar, împreună cu simbolul chimic asociat, care e atribuit elementelor recent sintetizate sau încă nesintetizate.

Nou!!: Afix și Denumiri sistematice pentru elemente chimice · Vezi mai mult »

Derivare (lingvistică)

În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.

Nou!!: Afix și Derivare (lingvistică) · Vezi mai mult »

Derivare regresivă

În lingvistică, termenul „derivare regresivă” denumește un procedeu intern de formare a cuvintelor pentru îmbogățirea lexicului, care constă în suprimarea unui afix lexical real sau a unei părți de cuvânt în mod greșit considerat afix lexicalConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Afix și Derivare regresivă · Vezi mai mult »

Desinență

În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.

Nou!!: Afix și Desinență · Vezi mai mult »

Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză

Acest articol prezintă succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul ca determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât).

Nou!!: Afix și Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză · Vezi mai mult »

Determinant (gramatică)

În gramatică, conform unei definiții generale, un determinant este un termen subordonat altui termen, numit „determinat” sau „regent”, în cadrul unui raport sintactic.

Nou!!: Afix și Determinant (gramatică) · Vezi mai mult »

Dialect

În lingvistică, termenul dialect (Iarțeva 1990, articolul „dialect”.Crystal 2008, pp. 142–143.. Acest înțeles dat termenului este propriu mai ales lingvisticii americaneBidu-Vrănceanu 1997, p. 162.. În alte lingvistici, cum sunt cea românească, cea franceză, cea germană sau cea maghiară, în mod curent, prin dialect se înțelege o varietate regională a limbiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 307.Dubois 2002, pp. 143–144.Kálmán și Trón 2007, p. 34–35.. Pentru celelalte tipuri de varietăți, autorii care limitează termenul la sensul regional folosesc termenul „sociolect”, relativ recent introdus de sociolingvistică. Se mai întâlnește și sintagma „dialect istoric” sau „dialect temporal”, folosită pentru o limbă într-o anumită perioadă a istoriei sale, ex. „engleza elisabetană”, engleza britanică a secolului al XVII-lea” etc.. În acest articol dialectul se tratează ca varietate regională.

Nou!!: Afix și Dialect · Vezi mai mult »

Dialectele limbii maghiare

Dialectele limbii maghiare sunt numeroase, dar limba maghiară este totuși unitară, adică înțelegerea mutuală este în general posibilă între vorbitorii dialectelor, chiar și atunci când nu vorbesc limba comună.

Nou!!: Afix și Dialectele limbii maghiare · Vezi mai mult »

Diateză (gramatică)

Diateza este o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia.

Nou!!: Afix și Diateză (gramatică) · Vezi mai mult »

Dieselpunk

Dieselpunk este un subgen similar steampunkului care combină estetica tehnologiei pe bază de motorină din perioada interbelică până în anii 1950 cu tehnologie retro-futuristă și sensibilități postmoderne.

Nou!!: Afix și Dieselpunk · Vezi mai mult »

Diminutiv

În semantică și în pragmatică, termenul diminutiv (cf. diminutif, deminutivus Bidu-Vrănceanu 1997, p. 170.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 315.Crystal 2008, p. 145.Dubois 2002, p. 148.. Diminutivul rămâne aceeași parte de vorbire ca și cuvântul bază. Părțile de vorbire în care se formează diminutive și ponderea lor în acestea depinde de limba dată. De exemplu, în limba română se formează de la substantive, adjective și, foarte rar, de la adverbe și pronume, dar în limbi precum BCMSBarić 1997, p. 225 (gramatică croată)., maghiaraSzende și Kassai 2007, p. 337. sau, în mai mică măsură, francezaGrevisse și Goosse 2007, p. 180., se formează și de la verbe. De asemenea, unele limbi sunt mai bogate în diminutive decât altele, de pildă româna și alte limbi romanice decât francezaGrevisse și Goosse 2007, p. 171–172.. Frecvența diminutivelor depinde și de varietatea de limbă. Ele sunt mai frecvente în registrele popular și familiar, sau în limbajul adulților folosit cu copiii mici, decât în alte varietăți.

Nou!!: Afix și Diminutiv · Vezi mai mult »

Discurs (lingvistică)

Termenul „discurs” își are originea în retorică, dar a fost adoptat și de lingvistică.

Nou!!: Afix și Discurs (lingvistică) · Vezi mai mult »

Dublet (lingvistică)

În lingvistică, termenul dublet denumește fiecare dintre formele unui același cuvânt care există concomitent într-o limbă dată, formând de cele mai multe ori o perecheConstantinescu-Dobridor, articolul.

Nou!!: Afix și Dublet (lingvistică) · Vezi mai mult »

Elipsă (lingvistică)

În lingvistică și în retorică, termenul elipsă (Grevisse și Goosse 2007, p. 226-228., dar în numeroase cazuri nu provoacă incorectitudine. Aceasta este definiția cea mai largă a elipsei, folosită în lingvistică. Din punctul de vedere al modului de înțelegere a ceea ce este omis prin elipsă, în lingvistică există de asemenea o interpretare în sens larg, considerându-se că este vorba de elipsă în următoarele cazuri.

Nou!!: Afix și Elipsă (lingvistică) · Vezi mai mult »

Emerit (pensionar)

Emerit sau emeritus este un adjectiv care desemnează un profesor universitar, cleric, magistrat, cadru de conducere căruia i s-a permis, după retragerea din funcție, să continue să păstreze în mod onorific titlul pe care l-a avut în ultima sa funcție.

Nou!!: Afix și Emerit (pensionar) · Vezi mai mult »

Endocrinologie

Endocrinologia (de la endocrin + sufixul ologie) este o ramură a biologiei și medicinii care se ocupă de sistemul endocrin, de bolile sale și de secrețiile sale specifice cunoscute sub numele de hormoni.

Nou!!: Afix și Endocrinologie · Vezi mai mult »

Enunț (lingvistică)

Termenul enunț se referă la o secvență a vorbirii despre care nu s-au formulat ipoteze în termeni de lingvistică teoretică, în opoziție cu noțiunea de propoziție, care este definită în teoriile gramaticaleCrystal 2008, pp. 505–506.

Nou!!: Afix și Enunț (lingvistică) · Vezi mai mult »

Epenteză

În lingvistică, termenul epenteză (cf. épenthèse, ἐπένθεσις epenthesis „adăugare înăuntru, intercalare” Bidu-Vrănceanu 1997, p. 186.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Iarțeva 1990, articolul „epenteză”.Bussmann 1998, p. 370.Dubois 2002, p. 183.Crystal 2008, p. 171.Szathmári 2008, articolul Epentézis.. În unele cazuri, epenteza a avut loc într-o anumită perioadă a istoriei limbii. În cazul evoluției cuvintelor, în limba actuală unele din acestea nu au variantă fără epenteză. Aceasta există și în limba actuală, ca fenomen morfofonologic care participă la adăugarea afixelor gramaticale și lexicale, la formarea cuvintelor compuse etc. Din punct de vedere lexicologic produce variante de cuvinte care coexistă.

Nou!!: Afix și Epenteză · Vezi mai mult »

Epiteză

În lingvistică și în retorică, epiteza (cf. épithèse Dragomirescu 1995, articolul.Bussmann 1998, p. 372.Dubois 2002, p. 184.Retorikai-stilisztikai lexikon, articolul.Tótfalusi 2008, articolul paragógé.Ladan 2005, articolul..

Nou!!: Afix și Epiteză · Vezi mai mult »

Țăran

Țăranca din Muscel, pictură de Nicolae Grigorescu ''Culegătoarele de spice'' pictură de Jean-François Millet Țăran (sau sătean) este o persoană care locuiește în mediul rural, având ca ocupație principală agricultura și creșterea animalelor.

Nou!!: Afix și Țăran · Vezi mai mult »

Etimologia denumirilor românești ale păsărilor

Fără descriere.

Nou!!: Afix și Etimologia denumirilor românești ale păsărilor · Vezi mai mult »

Etimologie populară

În lingvistică, etimologia populară este un fenomen prin care vorbitorul modifică un cuvânt sau un grup de cuvinte necunoscut pentru el (de obicei recent intrat în limbă), sub influența altui cuvânt sau grup de la care crede că provine, din cauza unei asemănări de formă, de sens sau a altei asocieri Bidu-Vrănceanu 1997, p. 191.

Nou!!: Afix și Etimologie populară · Vezi mai mult »

Ștefan (onorific)

Ștefan Nemanja Numele Ștefan (sârbo-croată: Stefan / Стефан, Stjepan / Стјепан, Stipan / Стипан și altele), mult timp popular în rândul monarhilor slavi de sud, a fost folosit ca un titlu onorific sau ca titlu regal de diverși conducători ai Serbiei și pretendenți la tronul sârb, în special de regii casei Nemanjić din Serbia medievală și de regii casei Kotromanić din Bosnia.

Nou!!: Afix și Ștefan (onorific) · Vezi mai mult »

Familie lexicală

În lexicologie, termenul familie lexicală sau familie de cuvinte desemnează un grup de cuvinte care constituie o sferă considerată mai mare sau mai mică în prinvința originii lor, în funcție de viziunea lingvistului care o stabilește.

Nou!!: Afix și Familie lexicală · Vezi mai mult »

Fandom

Un fandom (cuvânt creat din englezescul „fan” urmat de sufixul „”) se referă la un fenomen de subcultură creat de fani, adică orice în legătură cu zona de interes a unui grup de oameni care este organizat sau creat de aceiași oameni.

Nou!!: Afix și Fandom · Vezi mai mult »

Fantasmagorie

Fantasmagorie este un cuvânt compus, derivat din greaca veche, care desemnează o formă de teatru, cunoscut ca horror sau de groază, ulterior perimat și practic dispărut după apariția filmului de groază.

Nou!!: Afix și Fantasmagorie · Vezi mai mult »

Farmacopee

Primele pagini din ''Farmacopeea Chineză'' (prima ediție, publicată în anul 1930) Farmacopee este un manual utilizat în practica farmaceutică.

Nou!!: Afix și Farmacopee · Vezi mai mult »

Flexiune

Flexiunea cuvântului „pisică” în limba spaniolă:'''gat-''' – radical;'''-o''' – sufix specific masculinului;'''-a''' – sufix specific femininului;'''-s''' – sufix de plural În gramatică, flexiunea (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 202–203.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 566.Crystal 2008, p. 243.Dubois 2002, p. 204.Eifring și Theil, 2005, cap. 2, p. 27–31.. Dincolo de această definiție generală, la diverși autori se găsesc viziuni diferite despre flexiune. După unii autori, flexiune este numai procedeul care schimbă forma cuvântului prin afixe care fac corp comun cu baza la care se adaugă. Alți autori consideră flexiune și folosirea unor cuvinte gramaticale nealipite la bază, precum articole, verbe auxiliare, prepoziții etc., în care văd afixe mobile. În această viziune ar exista o flexiune sintetică (prin afixe alipite la bază), o flexiune analitică (prin afixe mobile) și o flexiune mixtă, concomitent sintetică și analitică. Flexiunea se deosebește de altă operație care constă în adăugarea de afixe, anume derivarea, prin faptul că acesta este un procedeu de formare de cuvinte noi. În acest articol se tratează ca afixe gramaticale numai morfemele care intră în compoziția cuvântului, iar ca flexiune numai folosirea acestora.

Nou!!: Afix și Flexiune · Vezi mai mult »

Fonologia limbii maghiare

Acest articol tratează sistemul fonemic al limbii maghiare standard, corespondența dintre scriere și pronunțare, schimbările fonetice redate în scris și cele neredate în scris care au loc la contactul dintre două consoane, precum și caracteristicile accentuării și ale intonației în limba maghiară.

Nou!!: Afix și Fonologia limbii maghiare · Vezi mai mult »

Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze

Acest articol tratează despre sistemul fonologic, fenomenele fonetice și prozodia limbii franceze standard.

Nou!!: Afix și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze · Vezi mai mult »

Formare de cuvinte

În lingvistică, sintagma „formare de cuvinte” denumește principalul mijloc intern de îmbogățire a lexicului limbii, un ansamblu de procedee de creare a unor unități lexicale noi, pe baza unui material lingvistic preexistent în aceastaBidu-Vrănceanu 1997, p. 207–208.

Nou!!: Afix și Formare de cuvinte · Vezi mai mult »

Forme verbale temporale în limba română

Limba română are mai puține forme verbale temporale decât franceza, de exemplu, dar este mult mai bogată în astfel de forme decât, bunăoară, maghiara.

Nou!!: Afix și Forme verbale temporale în limba română · Vezi mai mult »

Geir Haarde

Geir Hilmar Haarde (n. 8 aprilie 1951) este un politician islandez.

Nou!!: Afix și Geir Haarde · Vezi mai mult »

Gen gramatical

În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.

Nou!!: Afix și Gen gramatical · Vezi mai mult »

Gerunziu

În structura morfologică a unor limbi, gerunziul este o formă verbală nepersonală inclusă de tradiția unor gramatici, cum este cea română sau cea franceză, printre moduriBidu-Vrănceanu et al., p. 220.

Nou!!: Afix și Gerunziu · Vezi mai mult »

Glosar de lingvistică

Acesta este un glosar de termeni utilizați în lingvistică.

Nou!!: Afix și Glosar de lingvistică · Vezi mai mult »

Grad de comparație

În gramatică, gradul de comparație este o categorie gramaticală specifică adjectivului și adverbului.

Nou!!: Afix și Grad de comparație · Vezi mai mult »

Graiul muntenesc

Harta graiurilor dacoromâne Graiul muntenesc face parte din grupul graiurilor sudice ale dialectului dacoromân.

Nou!!: Afix și Graiul muntenesc · Vezi mai mult »

Gramaticalizare

Termenul gramaticalizare denumește, în evoluția de la o limbă la alta sau în istoria unei limbi deja formate, o schimbare lingvistică ce constă în transformarea unei entități lexico-semantice autonome, de cele mai multe ori un cuvânt cu sens lexical, în morfem gramaticalBidu-Vrănceanu 1997, p. 125.

Nou!!: Afix și Gramaticalizare · Vezi mai mult »

Grup coroană

În filogenetică, un grup coroană al unei colecții de specii constă în reprezentanții în viață ai colecției împreună cu strămoșii acestora până la ultimul strămoș comun precum și toți descendenții acelui strămoș.

Nou!!: Afix și Grup coroană · Vezi mai mult »

Haplologie

În lingvistică, haplologia (din ἁπλόος haploos „simplu” + λόγος logos „vorbire”) este o schimbare fonetică, un tip de disimilație, care constă în căderea unuia din sunetele sau grupurile de sunete succesive, identice sau asemănătoare, dintr-un cuvânt sau din cuvinte învecinateBidu-Vrănceanu 1997, p. 234.

Nou!!: Afix și Haplologie · Vezi mai mult »

Hipocoristic

În semantică și în pragmatică, termenul hipocoristic (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 238.Dubois 2002, p. 236.. Hipocoristicele sunt folosite în anumite varietăți de limbă: registrele popular și familiar, limbajul adulților folosit cu copiii și cel folosit de aceștiaGrevisse și Goosse 2007, p. 206.Crystal 2008, p. 313..

Nou!!: Afix și Hipocoristic · Vezi mai mult »

Hygrophorus latitabundus

Hygrophorus latitabundus (Max Britzelmayr, 1899) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Afix și Hygrophorus latitabundus · Vezi mai mult »

Imperativ

În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.

Nou!!: Afix și Imperativ · Vezi mai mult »

Imperfect

În gramatică, imperfectul este o formă verbală temporală de trecut existentă în unele limbi.

Nou!!: Afix și Imperfect · Vezi mai mult »

Indicativ

În gramatică, indicativul este un mod personal al verbului, care are drept valoare semantică specifică exprimarea unor acțiuni, întâmplări, stări etc.

Nou!!: Afix și Indicativ · Vezi mai mult »

Inel

Inel și verighetă pe degetul ''inelar'' stâng Un inel este un obiect decorativ purtat în jurul unui deget, de regulă ca bijuterie.

Nou!!: Afix și Inel · Vezi mai mult »

Infinitiv

În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.

Nou!!: Afix și Infinitiv · Vezi mai mult »

Inocybe geophylla

Inocybe geophylla (Pierre Bulliard, 1791 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Inocybaceae și de genul Inocybe, denumită în popor ciuperci cu lame de pământ, este, împreună cu celelalte specii din acest gen, o ciupercă otrăvitoare, provocând adesea intoxicații destul de grave.

Nou!!: Afix și Inocybe geophylla · Vezi mai mult »

Insectoid

Insectoid denotă orice creatură sau obiect care împărtășește un corp similar sau trăsături cu insectele terestre comune și arahnidele.

Nou!!: Afix și Insectoid · Vezi mai mult »

Intonație

În prozodie, termenul intonație are mai multe accepțiuni.

Nou!!: Afix și Intonație · Vezi mai mult »

Inversiune

În lingvistică, inversiunea sau anastrofa (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 260–261.Dragomirescu 2008, articolul.Iarțeva 1990, articolul „inversiune”.Dubois 2002, pp. 357–358.Bussmann 1998, p. 593.Crystal 2008, p. 254.. Topica obișnuită caracterizează propoziția izolată (neintegrată într-o frază sau într-un context mai larg), completă ca structură (având cel puțin predicat), enunțiativă (nu interogativă, nu imperativă) ca scop al comunicării și pozitivă (nu negativă), precum și sintagma, propoziția și fraza în care nu se reliefează nicio componentă, nu se exprimă afectivitate (de exemplu, propoziția nu este exclamativă) și nu se urmărește niciun scop stilisticWyler 2019,.. Inversiunea este unul din procedeele prin care vorbitorul schimbă una sau mai mult de una dintre aceste caracteristici, pentru a-și integra propoziția într-un context tematizând sau rematizând una din părțile ei, pentru a cere o informație, pentru a da un ordin, pentru a nega un fapt, pentru a reliefa ceea ce este important pentru el, pentru a exprima un sentiment, pentru a obține un efect stilistic etc. Prin una și aceeași inversiune se pot realiza mai multe din aceste scopuri. Reliefarea unei componente, exprimarea afectivității și urmărirea unui scop stilistic fac din inversiune un procedeu retoric, folosit mai ales de literați. În afară de aceste motive, poeții pot practica inversiunea și numai din necesitățile versificațieiSzathmári 2008, articolul Inverzió..

Nou!!: Afix și Inversiune · Vezi mai mult »

Islamofobie

Termenul de islamofobie este definit ca un fenomen de prejudecată împotriva musulmanilor, care se manifestă în general prin atitudini dezaprobatoare, violență, discriminare, sau aplicarea de stereotipuri, multe dintre ele întreținute (involuntar sau nu) de mass-media.

Nou!!: Afix și Islamofobie · Vezi mai mult »

Istoria limbii esperanto

Istoria limbii esperanto își are originea în anul 1887, când a fost publicată prima carte în această limbă.

Nou!!: Afix și Istoria limbii esperanto · Vezi mai mult »

Istoria limbii franceze

Istoria limbii franceze începe odată cu cucerirea Galiei de către romani, terminată în secolul I î.Hr. Limba latină populară este adoptată treptat de populația autohtonă, în cursul unei perioade de bilingvism care durează până în secolul al V-lea.

Nou!!: Afix și Istoria limbii franceze · Vezi mai mult »

Istoria limbii maghiare

Istoria limbii maghiare se împarte în următoarele perioade.

Nou!!: Afix și Istoria limbii maghiare · Vezi mai mult »

Karînovasî

Karînovasî este locul bătăliei în care Mircea cel Bătrân a învins o oștire de achingii în anul 1393.

Nou!!: Afix și Karînovasî · Vezi mai mult »

Lexem

Folosită în lexicologie, noțiunea de lexem nu are o definiție general acceptatăBokor 2007, p. 172.

Nou!!: Afix și Lexem · Vezi mai mult »

Lexic

Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.

Nou!!: Afix și Lexic · Vezi mai mult »

Lexicalizare

În lingvistică, termenul lexicalizare are mai multe sensuri.

Nou!!: Afix și Lexicalizare · Vezi mai mult »

Lexicul limbii franceze

Lexicul limbii franceze se caracterizează în principal prin preponderența cuvintelor de origine latină, fie moștenite, fie împrumutate după constituirea limbii.

Nou!!: Afix și Lexicul limbii franceze · Vezi mai mult »

Lexicul limbii maghiare

Lexicul limbii maghiare este format în proporție de 8% din cuvinte moștenite, 7% cuvinte împrumutate, 80% cuvinte formate pe teren propriu și 5% cuvinte de origine necunoscută.

Nou!!: Afix și Lexicul limbii maghiare · Vezi mai mult »

Limba aromână

Istroromână Limba aromână (în aromână: Limba armãneascã, limba armãnã), vorbită de aromâni, face parte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice răsăritene, alături de dacoromână, meglenoromână și istroromână.

Nou!!: Afix și Limba aromână · Vezi mai mult »

Limba azeră

Limba azeră sau limba azerbaidjană (Azəricə, Azərbaycan dili) face parte din limbile turcice și este limba oficială a Republicii Azerbaidjan.

Nou!!: Afix și Limba azeră · Vezi mai mult »

Limba croată

Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.

Nou!!: Afix și Limba croată · Vezi mai mult »

Limba dacă

Limba dacă a fost o limbă indo-europeană vorbită în antichitate de daci.

Nou!!: Afix și Limba dacă · Vezi mai mult »

Limba etruscă

Limba etruscă a fost o limbă vorbită și scrisă de etrusci în Italia, în vechea regiune Etruria (astăzi Toscana, Umbria de vest și Lazio de nord) și în părți din Lombardia, Veneto și Emilia-Romagna (unde etruscii au fost înlocuiți de gali).

Nou!!: Afix și Limba etruscă · Vezi mai mult »

Limba guarani

Guarani (Avañe'ẽ) este o limbă amerindienă vorbită în America de Sud de 4.926.984 de oameni și este așadar una din cele mai vorbite limbi amerindiene.

Nou!!: Afix și Limba guarani · Vezi mai mult »

Limba inuit

Limba inuit este o limbă amerindiană din familia eschimo-aleută, vorbită în Groenlanda, Canada, SUA (Alaska), Rusia (Siberia) de cca.

Nou!!: Afix și Limba inuit · Vezi mai mult »

Limba japoneză

Japoneza sau nipona, este principala limbă vorbită și scrisă în Japonia.

Nou!!: Afix și Limba japoneză · Vezi mai mult »

Limba maghiară

Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.

Nou!!: Afix și Limba maghiară · Vezi mai mult »

Limba meglenoromână

Limba meglenoromână Sat aromânesc Meglenoromâna este un idiom vorbit de o populație numită în mediul academic „meglenoromâni”.

Nou!!: Afix și Limba meglenoromână · Vezi mai mult »

Limba muntenegreană

Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.

Nou!!: Afix și Limba muntenegreană · Vezi mai mult »

Limba nahuatl

Grupul limbilor '''Nahuatl''' ca răspândire geografică în Mexic. Pagina 51 a cărții a IX-a din Codexul Florentino. Text este scris în limba nahuatl, dar în alfabetul latin. Limba nahuatl (AFI: 'naː.watɬ) este de fapt un grup de limbi și dialecte relaționate, aparținând ramurii aztece a limbilor uto-aztece, fiind limbă nativă în Mezoamerica și vorbită de aproximativ 1,5 milioane de Nahua, în Mexicul central.

Nou!!: Afix și Limba nahuatl · Vezi mai mult »

Limba protoromână

Limba protoromână (numită și: română comună, română primitivă, română primitivă comună, străromână, romano-balcanică sau tracoromanică) este considerată de lingviști o limbă unitară din care s-au desprins ulterior idiomurile considerate de unii lingviști limbi aparte: româna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna, iar de către alți cercetători – dialecte ale limbii române: dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân.

Nou!!: Afix și Limba protoromână · Vezi mai mult »

Limba sabeeană

Stelă votivă în alfabet sabeean din regiunea Ma'rib, 700 î.Hr., închinată zeului lunii Almakah Aksum și Arabia de sud pe la 230 d.Hr. Limba sabeeană, adesea denumită incorect himyarită, a fost o limbă veche sud-arabică, vorbită de către sabeeni în Yemen, de prin anul 1000 î.Hr.

Nou!!: Afix și Limba sabeeană · Vezi mai mult »

Limba sârbă

limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.

Nou!!: Afix și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limba sotho

Limba sotho, de asemenea cunoscută și ca sesotho sau sotho de sud este o limbă bantu vorbită în majoritate în Africa de Sud, unde este una dintre cele 11 limbi oficiale ale statului, dar și în Lesotho, unde este limba națională.

Nou!!: Afix și Limba sotho · Vezi mai mult »

Limba suedeză

Limba suedeză este o limbă din familia limbilor germanice de nord sau scandinave, vorbită în majoritate de către aproximativ 9 milioane de oameni în Suedia și alte zone din Finlanda, unde are același statut legal cu limba finlandeză.

Nou!!: Afix și Limba suedeză · Vezi mai mult »

Limba tswana

Limba tswana, de asemenea cunoscută și ca setswana sau țuana este o limbă bantu vorbită în Africa de Sud și Botswana.

Nou!!: Afix și Limba tswana · Vezi mai mult »

Limba ucraineană

Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.

Nou!!: Afix și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Limba udmurtă

Limba udmurtă (удмурт кыл, udmurt kıl) ese o limbă uralică vorbită de nativii udmurți din republica constituentă rusească Udmurtia, unde, alături de limba rusă, are statut oficial.

Nou!!: Afix și Limba udmurtă · Vezi mai mult »

Limbă aglutinantă

În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă aglutinantă”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, pornind de la verbul latinesc agglutinare „a lipi laolaltă”, desemnează o limbă în care, pentru a exprima raporturile gramaticale, la rădăcina cuvintelor se adaugă afixe distincte.

Nou!!: Afix și Limbă aglutinantă · Vezi mai mult »

Limbă flexionară

În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă flexionară”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, desemnează o limbă în care cuvintele sunt dificil de segmentat în morfemele pe care le conținKálmán și Trón 2007, p. 84.

Nou!!: Afix și Limbă flexionară · Vezi mai mult »

Limbă izolantă

În lingvistica comparativă, una din categoriile luate în seamă de tipologia morfologică a limbilor este cea a limbilor izolante sau amorfe, care prezintă cel mai înalt grad de analitism.

Nou!!: Afix și Limbă izolantă · Vezi mai mult »

Limbă sintetică

Prin limbă sintetică, în tipologia lingvistică, se înțelege o limbă care are un procentaj relativ ridicat de morfeme per numărul de cuvinte comparativ cu limbile care au acest procentaj scăzut și care sunt descrise ca fiind limbi analitice.

Nou!!: Afix și Limbă sintetică · Vezi mai mult »

Limbă vehiculară

În sociolingvistică, termenul limbă vehiculară denumește o limbă folosită de către vorbitori cu limbi materne diferite, pentru a comunica între ei.

Nou!!: Afix și Limbă vehiculară · Vezi mai mult »

Limbi germanice

Limbile germanice sunt o grupă de limbi indo-europene vorbite în nordul Europei și alte părți a lumii.

Nou!!: Afix și Limbi germanice · Vezi mai mult »

Limbi quechua

Quechua, în limba quechua, Qhichwa simi, sau Runa Simi, este o limbă nativ americană a Americii de Sud.

Nou!!: Afix și Limbi quechua · Vezi mai mult »

Limbi romanice orientale

istroromâna). Evoluția istorică a limbilor romanice de est după majoritatea autorilor. Limbile romanice orientale sau estice formează o grupă de limbi în cadrul subfamiliei limbilor romanice care, la rândul ei, face parte din familia limbilor indo-europene.

Nou!!: Afix și Limbi romanice orientale · Vezi mai mult »

Lingua franca nova

Steagul limbii sintetice Lingua Franca Nova este o limbă auxiliară, construită, creată în 1965 de Dr.

Nou!!: Afix și Lingua franca nova · Vezi mai mult »

Lista Swadesh a limbii maghiare

Lista Swadesh de 207 cuvinte în limbile română și maghiară.

Nou!!: Afix și Lista Swadesh a limbii maghiare · Vezi mai mult »

Listă de fobii

Aceasta este o listă de fobii cunoscute.

Nou!!: Afix și Listă de fobii · Vezi mai mult »

Listă Swadesh

Lista Swadesh este o serie de cuvinte stabilită de lingvistul american Morris Swadesh în anii 1940-1950, folosită în lingvistica istorică și comparativă.

Nou!!: Afix și Listă Swadesh · Vezi mai mult »

Mai mult ca perfect

În gramatică, mai mult ca perfectul este o formă verbală temporală de trecut existentă în unele limbi.

Nou!!: Afix și Mai mult ca perfect · Vezi mai mult »

Memorie de scurtă durată

Modelul memoriei după Atkinson şi Shiffrin Memoria de scurtă (MSD) se referă la o memorie cu o capacitate limitată care intermediază informația între memoria senzorială (MS) și memoria de lungă durată (MLD).

Nou!!: Afix și Memorie de scurtă durată · Vezi mai mult »

Metanol

Metanolul este un alcool care se sintetizează prin substituirea în molecula de metan a unui atom de hidrogen cu o grupare - OH (hidroxilică).

Nou!!: Afix și Metanol · Vezi mai mult »

Metateză

În lingvistică, termenul metateză (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 293.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Iarțeva 1990, articolul „metateză”.Bussmann 1998, p. 746.Dubois 2002, p. 302.Crystal 2008, p. 303.Barić 1997, pp. 613–614.Szathmári 2008, articolul Metatézis..

Nou!!: Afix și Metateză · Vezi mai mult »

Mișcarea Rastafari

Steagul Imperiului Etiopian, venerat de mișcarea Rastafari Haile Selassie (1892-1975) Mișcarea Rastafari (cunoscută și ca Rastafari sau mai simplu Rasta) este o mișcare religioasă nouă monoteistică, Abrahamică, ce îl recunoaște pe Haile Selassie I, fostul Împarat al Etiopiei ca fiind încarnarea lui Dumnezeu, denumit și Jah sau Jah Rastafari.

Nou!!: Afix și Mișcarea Rastafari · Vezi mai mult »

Mihail Kogălniceanu

Mihail Kogălniceanu a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit cel de-al treilea prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol.

Nou!!: Afix și Mihail Kogălniceanu · Vezi mai mult »

Mod (gramatică)

În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.

Nou!!: Afix și Mod (gramatică) · Vezi mai mult »

Morfem

În lingvistică, morfemul este cel mai mic element purtător de sens din limbă.

Nou!!: Afix și Morfem · Vezi mai mult »

Morfofonologie

În lingvistică, morfofonologia este o ramură al cărei domeniu este o zonă de interferență a morfologiei cu fonologia.

Nou!!: Afix și Morfofonologie · Vezi mai mult »

Morfologie (lingvistică)

În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.

Nou!!: Afix și Morfologie (lingvistică) · Vezi mai mult »

Negație (gramatică)

În lingvistică, negația este o operație prin care se contrazice înțelesul total sau parțial al unei propozițiiCrystal 2008, p. 323.

Nou!!: Afix și Negație (gramatică) · Vezi mai mult »

Neologism

În lingvistică, termenul neologism (Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 794.. În lingvistica franceză sunt autori care nu includ împrumuturile printre neologisme. Suma procedeelor interne și externe de îmbogățire a lexicului cu unități lexicale și sensuri noi este numit cu un termen introdus în lingvistica franceză „neologie”Bidu-Vrănceanu 1997, p. 321.. Termenul „neologism” este ambiguu, pe de o parte deoarece unitatea lexicală în cauză este nouă numai în raport cu un anumit moment din istoria limbii, care poate fi unul și din trecutul îndepărtat, pe de altă parte, prin faptul că utilizatorii limbii percep neologismul ca o unitate neintegrată în lexic. Astfel, unele intrate relativ recent în limbă nu sunt simțite ca atare dacă au intrat repede în folosința comună, pe când altele, relativ vechi, dar puțin folosite, sunt văzute ca neologismeGrevisse și Goosse 2007, p. 152–153..

Nou!!: Afix și Neologism · Vezi mai mult »

Neutrin

Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.

Nou!!: Afix și Neutrin · Vezi mai mult »

Nimy

Nimy (în valonă Nîmi) este o fostă comună belgiană situată în provincia Hainaut.

Nou!!: Afix și Nimy · Vezi mai mult »

Nomenclatura IUPAC a compușilor organici

În nomenclatura chimică, nomenclatura IUPAC a compușilor organici reprezintă modul sistematic de denumire al compușilor chimici organici în conformitate cu recomandările Uniunii Internaționale de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC).

Nou!!: Afix și Nomenclatura IUPAC a compușilor organici · Vezi mai mult »

Număr (gramatică)

În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.

Nou!!: Afix și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »

Nume predicativ

În gramaticile tradiționale ale limbii române, termenul „nume predicativ” denumește una din părțile componente ale predicatului nominal, cealaltă fiind un verb copulativ.

Nou!!: Afix și Nume predicativ · Vezi mai mult »

Nume proprii japoneze

Nume japonez scris vertical: '''Yamada''' (numele de familie) '''Tarō''' (numele mic) Numele proprii japoneze prezintă deseori o problemă deoarece practic toate semnele kanji folosite pentru nume au o multitudine de pronunții (pronunții „chinezești” on-yomi și pronunții „japoneze” kun-yomi).

Nou!!: Afix și Nume proprii japoneze · Vezi mai mult »

Numeral

În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.

Nou!!: Afix și Numeral · Vezi mai mult »

Oblastie

Oblastia (în limbile română: oblastie, cehă: oblast, slovacă: oblasť, rusă și ucraineană: о́бласть, belarusă: во́бласьць, bulgară: о́бласт) este o subdiviziune administrativă în unele țări.

Nou!!: Afix și Oblastie · Vezi mai mult »

Omonimie

În lingvistică, omonimia se referă la un grup de cuvinte care au aceeași ortografie și pronunție, dar au sensuri diferite.

Nou!!: Afix și Omonimie · Vezi mai mult »

Operație unară

În matematică o operație unară este o operație cu un singur operand, adică o singură mărime de intrare.

Nou!!: Afix și Operație unară · Vezi mai mult »

Ordin (biologie)

Ordinul reprezintă o treaptă majoră de clasificare taxonomică, inferioară supraordinului și superioară subordinului.

Nou!!: Afix și Ordin (biologie) · Vezi mai mult »

Ortografia limbii franceze

Ortografia limbii franceze se caracterizează în primul rând prin faptul că redă pronunțarea într-un mod mult mai puțin fidel decât cea a limbii române, de exemplu.

Nou!!: Afix și Ortografia limbii franceze · Vezi mai mult »

Ortografie

În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.

Nou!!: Afix și Ortografie · Vezi mai mult »

Pagus

Pagus (din, la plural: pagi G. Guțu, Dicționar latin - român) era o comună rurală sau un sat în Imperiul Roman.

Nou!!: Afix și Pagus · Vezi mai mult »

Paradigmă (lingvistică)

În lingvistica tradițională, o paradigmă este un ansamblu de forme pe care le ia un morfem lexical combinat cu afixele pe care le poate primi.

Nou!!: Afix și Paradigmă (lingvistică) · Vezi mai mult »

Paragraf (lingvistică)

Într-un sens general, paragraful este un pasaj dintr-un text scris despărțit de restul textului prin procedee grafice.

Nou!!: Afix și Paragraf (lingvistică) · Vezi mai mult »

Parte de vorbire

În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Afix și Parte de vorbire · Vezi mai mult »

Participiu

În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.

Nou!!: Afix și Participiu · Vezi mai mult »

Pârgărești, Bacău

Pârgărești (în) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România.

Nou!!: Afix și Pârgărești, Bacău · Vezi mai mult »

Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză

Acest articol prezintă succint părțile de vorbire neflexibile din limba franceză care au funcție gramaticală: adverbul (cu funcție sintactică), prepoziția și conjuncția (cuvinte gramaticale).

Nou!!: Afix și Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză · Vezi mai mult »

Pereche minimală

În fonologie, termenul pereche minimală desemnează două elemente aflate în opoziție din punct de vedere fonologic.

Nou!!: Afix și Pereche minimală · Vezi mai mult »

Perfect (gramatică)

În gramaticile unor limbi, termenul perfect (Dubois 2002, p. 345..

Nou!!: Afix și Perfect (gramatică) · Vezi mai mult »

Perifrază (lingvistică)

„Perifrază” este, la origine, un termen din retorică.

Nou!!: Afix și Perifrază (lingvistică) · Vezi mai mult »

Persoană (gramatică)

În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.

Nou!!: Afix și Persoană (gramatică) · Vezi mai mult »

Pleonasm

În retorică și în lingvistică, pleonasmul (în,, din greaca veche πλεονασμός pleonasmós), conform uneia din definițiile sale, este folosirea alăturată a doi sau mai mulți semnificanți pentru a exprima un singur semnificatBidu-Vrănceanu 1997, p. 365-366.

Nou!!: Afix și Pleonasm · Vezi mai mult »

Polisemie

În semantică, polisemia sau polisemantismul este, conform definiției celei mai frecvente, însușirea unui cuvânt de a avea mai multe sensuriCrystal 2008, pp. 373–374.

Nou!!: Afix și Polisemie · Vezi mai mult »

Postpoziție

În gramatică, postpoziția este un cuvânt gramatical (numit și funcțional) propriu unor limbi, care este plasat după un cuvânt parte de vorbire nominală (substantiv, pronume), pentru a forma cu acesta un complement pe care îl leagă de verbul său regent.

Nou!!: Afix și Postpoziție · Vezi mai mult »

Prefecturile Japoniei

Prefecturile Japoniei reprezintă grupul celor 47 de subdiviziunile naționale de prim ordin ale țării, având următoarele categorii distincte o zonă de tip "metropolis" (都 to), Tokyo; una de tip "circuit" (道 dō), Hokkaidō; două prefecturi urbane (府 fu), Osaka și Kyoto; precum și alte 43 de prefecturi "obișnuite" (県 ken).

Nou!!: Afix și Prefecturile Japoniei · Vezi mai mult »

Prezent (gramatică)

În gramatică, termenul „prezent” denumește în sens general o valoare temporală de bază, cea care exprimă caracterul actual al unei acțiuni, opunându-se altor două valori temporale fundamentale, trecutul și viitorul.

Nou!!: Afix și Prezent (gramatică) · Vezi mai mult »

Proces (lingvistică)

În lingvistică, noțiunea de proces ține de semantica verbului.

Nou!!: Afix și Proces (lingvistică) · Vezi mai mult »

Pronume

În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.

Nou!!: Afix și Pronume · Vezi mai mult »

Pronume de întărire

În gramatică, pronumele de întărire este un pronume care precizează prin insistență o persoană la care se referăAvram 1997, pp. 168–170.

Nou!!: Afix și Pronume de întărire · Vezi mai mult »

Pronume negativ

Pronumele negativ este un pronume care exprimă lipsa, excluderea, prezentarea unui lucru sau a unei ființe ca inexistent(ă), înlocuindu-i numeleAvram 1997, p. 192–193.

Nou!!: Afix și Pronume negativ · Vezi mai mult »

Pronume personal

În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.

Nou!!: Afix și Pronume personal · Vezi mai mult »

Pronume posesiv

În gramatică, pronumele posesiv este un pronume care implică o dublă referință pronominală: la o entitate numită obiect posedat și la una numită posesorConstantinescu-Dobridor 1998, articolul, partea ~ posesiv.

Nou!!: Afix și Pronume posesiv · Vezi mai mult »

Pronume reflexiv

În gramatică, pronumele reflexiv este un pronume care se referă la agentul unei acțiuni, acesta fiind de obicei subiectul unui verb, iar pronumele – complementul acestuiaAvram 1997, pp. 167–168.

Nou!!: Afix și Pronume reflexiv · Vezi mai mult »

Pronumele în limba maghiară

Acest articol se limitează la acea parte a morfologiei limbii maghiare care se ocupă de pronume, tratând clasificarea, formarea și utilizarea lor pronominală și adjectivală, precum și morfemele care exprimă categoriile gramaticale ce le caracterizează: persoana, numărul și cazul.

Nou!!: Afix și Pronumele în limba maghiară · Vezi mai mult »

Propoziția în limba maghiară

Acest articol se limitează la acea parte a sintaxei limbii maghiare care tratează, în viziunea gramaticii tradiționale, tipurile de propoziții, părțile de propoziție, chestiunile legate de acordul dintre acestea și topica în propoziție.

Nou!!: Afix și Propoziția în limba maghiară · Vezi mai mult »

Propoziție circumstanțială condițională

În sintaxă, propoziția circumstanțială condițională se definește în general ca propoziția subordonată care îndeplinește funcția de complement circumstanțial condițional al predicatului propoziției principale, exprimând condiția (ipoteza) de a cărei îndeplinire sau neîndeplinire depinde realizarea sau nerealizarea procesului din propoziția principalăAvram 1997, p. 447-448.

Nou!!: Afix și Propoziție circumstanțială condițională · Vezi mai mult »

Proteină

Structura insulinei. Hormon pancreatic secretat de celulele Langerhans, cu rol de reglare a nivelului glucozei în sânge. În stînga este redat monomerul insulinei, cela care se crede ca este activ biologic. Carbonul verde, hidrogenul alb, oxigenul roșu, iar azotul albastru. Partea dreaptă reprezintă hexamerul, forma de stocare. Unitatea monomerului este formată din lanțul A (albastru) și lanțul B cian. Galbenul reprezintă punțile disulfurice, iar sferele violet, ionii de zinc. Proteinele sunt compuși organici macromoleculari formați din lanțuri simple sau complexe polipeptidice, având ca unități resturi de aminoacizi.

Nou!!: Afix și Proteină · Vezi mai mult »

Prozodie

În lingvistică, termenul prozodie (cf. prosodie Bussmann 1998, p. 962.) denumește, în limba franceză și în cele care au preluat sensul dat termenului în aceasta (de exemplu româna), ramura foneticii și a fonologiei ce studiază așa-numitele unități suprasegmentale sau prozodice ale limbii.

Nou!!: Afix și Prozodie · Vezi mai mult »

Rădăcină și radical (lingvistică)

În lingvistică, termenii „rădăcină” și „radical” sunt asociați.

Nou!!: Afix și Rădăcină și radical (lingvistică) · Vezi mai mult »

Reduplicare

În lingvistică, reduplicarea este repetarea în formă identică sau puțin diferită a unui morfem legat sau a unui cuvânt autonom.

Nou!!: Afix și Reduplicare · Vezi mai mult »

Regionalism (lingvistică)

În lingvistică, termenul regionalism sau provincialism denumește un fapt de limbă caracteristic unei sau unor anumite varietăți regionale a(le) unei limbi (dialect, grai), deci limitat la o anumită regiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Afix și Regionalism (lingvistică) · Vezi mai mult »

Rotacism

Rotacismul sau rotacizarea, termen format de la numele ῥῶ „ro” al literei ρ din alfabetul grec, este o schimbare fonetică ce constă în transformarea unei consoane în.

Nou!!: Afix și Rotacism · Vezi mai mult »

Rupie din Golf

Bancnotă cu valoarea nominală de ''1 rupie din Golf'', similară cu bancnota cu valoare nominală de 1 rupie indiană, însă tipărită în culoare roz și având prefixul '''Z''' în seria numerică.

Nou!!: Afix și Rupie din Golf · Vezi mai mult »

Schimbare lingvistică

Sintagma schimbare lingvistică denumește modificarea continuă în timp a elementelor și structurilor din toate domeniile unei limbi.

Nou!!: Afix și Schimbare lingvistică · Vezi mai mult »

Scrierea japoneză

Exerciții de caligrafie japoneză Scrierea japoneză modernă constă din kanji, hiragana, katakana și rōmaji (alfabetul latin).

Nou!!: Afix și Scrierea japoneză · Vezi mai mult »

Siglă

Universității „Lucian Blaga” din Sibiu cuprinzând sigla de la numele instituției În lingvistică, o siglă este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se literele inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexicalBidu-Vrănceanu 1997, p. 449.

Nou!!: Afix și Siglă · Vezi mai mult »

Silabă

În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.

Nou!!: Afix și Silabă · Vezi mai mult »

Sinonim

În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.

Nou!!: Afix și Sinonim · Vezi mai mult »

Societate comercială

O societate comercială (abreviat S.C.) reprezintă o asociație de oameni de afaceri alcătuită pe baza unor investiții de capital, urmărindu-se obținerea unor beneficii comune.

Nou!!: Afix și Societate comercială · Vezi mai mult »

Subiect (gramatică)

În sintaxa tradițională, subiectul este acea „parte principală de propoziție despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Afix și Subiect (gramatică) · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Nou!!: Afix și Substantiv · Vezi mai mult »

Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară

Acest articol tratează părțile de vorbire nominale ale limbii maghiare, în afara pronumelor.

Nou!!: Afix și Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară · Vezi mai mult »

Sunet de legătură

În fonetică, în morfologie și în lexicologie, un sunet de legătură este un element de cuvânt care leagă între ele două morfemeBokor 2007, p. 264.

Nou!!: Afix și Sunet de legătură · Vezi mai mult »

Tadjikistan

Tadjikistan (vedere din satelit) Tadjikistan, Tagikistan, sau oficial Republica Tadjikistan (tadjică: Ҷумҳурии Тоҷикистон, Jumhurii Tojikiston, AFI) este o țară muntoasă, fără ieșire la mare, din Asia Centrală.

Nou!!: Afix și Tadjikistan · Vezi mai mult »

Tema (dezambiguizare)

Tema se poate referi la.

Nou!!: Afix și Tema (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Temă (lingvistică)

În lingvistică, tema este partea unui cuvânt formată din rădăcina sa, plus cel puțin încă un element, în afara unei eventuale desinențe.

Nou!!: Afix și Temă (lingvistică) · Vezi mai mult »

Temă și remă

În lingvistică, termenii temă și remă se referă la împărțirea propoziției în două segmente, după unii autori considerate din punct de vedere logicÉ.

Nou!!: Afix și Temă și remă · Vezi mai mult »

Teorema lui Pompeiu

Cazul când punctul P nu aparține cercului circumscris Cazul când punctul P aparține cercului circumscris În geometrie, teorema lui Pompeiu este următoarea afirmație: Fie triunghiul echilateral ABC, P un punct al planului ce nu aparține cercului circumscris triunghiului ABC.

Nou!!: Afix și Teorema lui Pompeiu · Vezi mai mult »

Teorema lui van Aubel

Există două teoreme van Aubel.

Nou!!: Afix și Teorema lui van Aubel · Vezi mai mult »

Thelephora palmata

Thelephora palmata (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries, 1821) din încrengătura Basidiomycota în familia Thelephoraceae și de genul Thelephora, este o ciupercă răspândită necomestibilă care coabitează, denumită în popor laba gâștei.

Nou!!: Afix și Thelephora palmata · Vezi mai mult »

Timp (gramatică)

În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.

Nou!!: Afix și Timp (gramatică) · Vezi mai mult »

Tipologie lingvistică

Tipologia lingvistică este o ramură a lingvisticii și un mod de clasificare a limbilor, care se ocupă cu încadrarea lor în grupuri caracterizate de anumite trăsături structurale comune prin care se deosebesc de alte grupuri de limbiBidu-Vrănceanu 1997, p. 513–514.

Nou!!: Afix și Tipologie lingvistică · Vezi mai mult »

Topică

În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.

Nou!!: Afix și Topică · Vezi mai mult »

Toponimie

În onomastică, ramură a lingvisticii, toponimia sau toponomastica este o subramură care studiază toponimele, adică numele proprii de locuri, având în vedere mai multe aspecte: originea, tipologia, sensul, structura lor etc.

Nou!!: Afix și Toponimie · Vezi mai mult »

Tranzitivitate (gramatică)

În gramatică, tranzitivitatea este concepută cu două accepții diferite.

Nou!!: Afix și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Trecut (gramatică)

În gramatică, termenul „trecut” denumește în sens general o valoare temporală de bază, prin care vorbitorul situează o acțiune, o întâmplare, o stare etc.

Nou!!: Afix și Trecut (gramatică) · Vezi mai mult »

Ucronie

Ucronia este o evocare imaginară a timpului istoric.

Nou!!: Afix și Ucronie · Vezi mai mult »

Untermensch

(subom, subuman, plural) a fost un termen nazist folosit pentru definirea „popoarelor inferioare” ne-ariene, în principal a „maselor din răsărit”, adică a evreilor, romilor și slavilor (polonezi, sârbi, ucraineni, iar mai apoi și ruși).

Nou!!: Afix și Untermensch · Vezi mai mult »

Unua Libro

Limba Internațională Esperanto (în, Limba Internațională), denumită în mod obișnuit Unua Libro (Prima carte), este o carte din 1887 a lui Ludovic Lazar Zamenhof, în care autorul a introdus pentru prima dată și a descris limba artificială esperanto.

Nou!!: Afix și Unua Libro · Vezi mai mult »

Varietățile regionale ale limbii franceze

Conform interpretării din secolul al XXI-lea, varietăți regionale ale limbii franceze sunt considerate ansamblurile de particularități cu care este folosită limba complet formată și însușită de toți vorbitorii din Francofonie, în diferitele teritorii din lume ale acesteia.

Nou!!: Afix și Varietățile regionale ale limbii franceze · Vezi mai mult »

Venezuela

Venezuela (denumire oficială: República Bolivariana de Venezuela) este o țară situată în nordul Americii de Sud, cuprinzând terminațiile nordice ale Munților Anzi (care depășesc 5000 m), câmpia fluviului Orinoco și Podișul Guyanelor (care ajunge la 3000 m), dispuse în ordine de la nord-vest spre sud-est.

Nou!!: Afix și Venezuela · Vezi mai mult »

Venusieni

În științifico-fantastic și ufologie, un venusian este un locuitor nativ al planetei Venus.

Nou!!: Afix și Venusieni · Vezi mai mult »

Verb copulativ

În sintaxa propoziției, un verb copulativ este un verb care, fiind la un mod personal, leagă subiectul de un cuvânt de natură nominală (substantiv, pronume, adjectiv, numeral), sau folosit cu valoare nominală (verb la participiu, la infinitiv sau la supin, adverb), având funcția de nume predicativ.

Nou!!: Afix și Verb copulativ · Vezi mai mult »

Verbul în limba franceză

Acest articol tratează sistemul verbului în limba franceză, prezentând conjugarea și principalele funcții sintactice ale formelor temporale folosite în limba vorbită contemporană.

Nou!!: Afix și Verbul în limba franceză · Vezi mai mult »

Verbul în limba maghiară

Acest articol se limitează la partea din morfologia limbii maghiare referitoare la verb, tratând în viziunea gramaticii tradiționale morfemele care exprimă diatezele, modurile, formele nominale și timpurile verbale, precum și valorile acestora.

Nou!!: Afix și Verbul în limba maghiară · Vezi mai mult »

Verighetă

Pereche de verighete Verigheta este un inel din platină, aur sau argint, simbol al legăturii dintre logodnici sau al uniunii contractate prin căsătoria a două persoane; verigheta este purtată, de obicei, pe degetul inelar stâng (sau drept), denumit de aceea așa în mai multe limbi.

Nou!!: Afix și Verighetă · Vezi mai mult »

Vestibul

Vestibul (în '''roșu'''), plan în 3D, al unei case Vestibul al Opéra Garnier Vestibul sau antreu este, în arhitectură, încăperea prin care se accede într-un edificiu, într-o casă, și care servește deseori de trecere pentru accesul în alte încăperi.

Nou!!: Afix și Vestibul · Vezi mai mult »

Vexilologie

Vexilologia (alternativ vexilogia) este o disciplină a istoriei care studiază steagurile din diferite epoci și țări.

Nou!!: Afix și Vexilologie · Vezi mai mult »

Viitor (gramatică)

În gramatică, termenul „viitor” denumește în sens general o valoare temporală de bază, prin care vorbitorul situează o acțiune, o întâmplare, o stare etc.

Nou!!: Afix și Viitor (gramatică) · Vezi mai mult »

Vocabularul limbii române

Vocabularul limbii române reflectă, pe lângă celelalte domenii ale limbii, caracterul romanic al acesteia, prin numărul de cuvinte moștenite din limba latină și prin predilecția pentru împrumuturi lexicale din celelalte limbi romanice.

Nou!!: Afix și Vocabularul limbii române · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Prefix, Sufix.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Toate informațiile au fost extrase din Wikipedia, și este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire şi distribuire în condiţii identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate

De ieșirePrimite