acces mai rapid decât browser-ul!
42 relaţii: Activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu, Algoritm, Augustin de Hipona, Conștiință, Doctor Manhattan, Școala de la Frankfurt, Fatalism, Feodor Dostoievski, Filosofie românească, Filozofia biologiei, Filozofia istoriei, Fizică, Georg Cantor, Glosar de termeni filozofici, Interpretarea Copenhaga, Interpretările mecanicii cuantice, Iraționalism, Istoria biologiei, Istoria mentalităților, Istoricism, Ius sangvinis, Ius soli, Jean le Rond D'Alembert, Joseph Priestley, Karl Popper, Libertate (filozofie), Mecanicism, Menahem Hameiri, Necesitate, Neuroetică, Paradoxul lui Newcomb, Peter Bieri, Pierre-Simon de Laplace, Predestinare, Principiile fundamentale ale credinței islamice, Principiul incertitudinii, Scrambler, Socialism științific, Teoria generațiilor Strauss–Howe, Teoria haosului, The World Jones Made, Viktor Glondys.
Activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu
Timpul, 20 aprilie 1878 Activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu s-a desfășurat, în principal, între anii 1877 și 1883, la cotidianul Timpul, organul oficial al Partidului Conservator, unde în 1880 și 1881 a fost redactor-șef.
Nou!!: Determinism și Activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu · Vezi mai mult »
Algoritm
În matematică și informatică un algoritm (cuvântul are ca origine numele matematicianului persan Al-Khwarizmi) este o metodă (procedură de calcul) în care se prezintă pașii sau operațiile elementare necesare pentru rezolvarea unei probleme sau categorii de probleme.
Nou!!: Determinism și Algoritm · Vezi mai mult »
Augustin de Hipona
Augustin de Hipona, cunoscut ca Sfântul Augustin, (născut Aurelius Augustinus) a fost un filosof și teolog creștin, episcop în nordul Africii, unul din Părinții Bisericii din Antichitatea târzie, în pragul spre Evul Mediu timpuriu.
Nou!!: Determinism și Augustin de Hipona · Vezi mai mult »
Conștiință
Conștiința (din latinescul conscientia) este un proces cognitiv care provoacă emoții și asociații raționale bazate pe filosofia morală a unui individ sau pe sistemul său de valori.
Nou!!: Determinism și Conștiință · Vezi mai mult »
Doctor Manhattan
Doctor Manhattan (Dr. Jonathan „Jon” Osterman) este un personaj DC Comics creat de scriitorul și artistul.
Nou!!: Determinism și Doctor Manhattan · Vezi mai mult »
Școala de la Frankfurt
Școala de la Frankfurt (Frankfurter Schule) este o școală de teorie și filozofie socială asociată în parte cu Institutul de Cercetări Sociale de la Universitatea Goethe din Frankfurt.
Nou!!: Determinism și Școala de la Frankfurt · Vezi mai mult »
Fatalism
Fatalismul se referă, în general, la una dintre următoarele idei.
Nou!!: Determinism și Fatalism · Vezi mai mult »
Feodor Dostoievski
Fiodor Dostoievski (în) a fost unul din cei mai importanți scriitori ruși, operele sale având un efect profund și de durată asupra literaturii, filozofiei, psihologiei și teologiei secolului al XX-lea.
Nou!!: Determinism și Feodor Dostoievski · Vezi mai mult »
Filosofie românească
Prin expresia filosofie românească se desemnează filosofia scrisă în România sau de români.
Nou!!: Determinism și Filosofie românească · Vezi mai mult »
Filozofia biologiei
Filosofia biologiei este o ramură din filosofia științei care se ocupă cu fundamentele și problemele conceptuale, metodologice și teoretice ale biologiei.
Nou!!: Determinism și Filozofia biologiei · Vezi mai mult »
Filozofia istoriei
Filozofia istoriei este un domeniu al filozofiei în care dezbaterile se axează asupra naturii și sensului istoriei.
Nou!!: Determinism și Filozofia istoriei · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Determinism și Fizică · Vezi mai mult »
Georg Cantor
Georg Ferdinand Ludwig Philipp Cantor (/ˈkæntɔr/) a fost un matematician german.
Nou!!: Determinism și Georg Cantor · Vezi mai mult »
Glosar de termeni filozofici
Acesta este un glosar de termeni din domeniul filozofiei și logicii.
Nou!!: Determinism și Glosar de termeni filozofici · Vezi mai mult »
Interpretarea Copenhaga
Interpretarea Copenhaga este o exprimare a înțelesurilor mecanicii cuantice care a fost în mare parte concepută din 1925 până în 1927 de către Niels Bohr și Werner Heisenberg și care rămâne una dintre cele mai acceptate interpretări ale mecanicii cuantice.
Nou!!: Determinism și Interpretarea Copenhaga · Vezi mai mult »
Interpretările mecanicii cuantice
O interpretare a mecanicii cuantice este o încercare de a explica modul în care teoria matematică a mecanicii cuantice "corespunde" realității.
Nou!!: Determinism și Interpretările mecanicii cuantice · Vezi mai mult »
Iraționalism
Iraționalismul este o doctrină care respinge cunoașterea realității pe calea rațiunii și susține primatul intuiției, instinctului și trăirii asupra cunoașterii științifice raționale.
Nou!!: Determinism și Iraționalism · Vezi mai mult »
Istoria biologiei
Zeiţa Artemis dezvăluind Natura, alegorie reprezentată pe volumul de versuri ''The Temple of nature'' a lui Erasmus Darwin Istoria biologiei urmărește evoluția studiului lumii vii din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre.
Nou!!: Determinism și Istoria biologiei · Vezi mai mult »
Istoria mentalităților
Cele mai recente perspective din domeniul discursului istoric (la nouvelle histoire - istoria nouă) se referă la promovarea unei imagini novatoare și globale asupra trecutului, având în vedere modul (sau mai degrabă modurile), manierele în care oamenii societăților trecute văd, percep și își imaginează cosmosul, lumea care-i înconjoară, cum se văd pe ei înșiși, cum îi văd pe ceilalți, precum și sistemele de valori în funcție de care își modelează atitudini, comportamente, reacții unii față de ceilalți și față de provocările mediului natural, social sau politic.
Nou!!: Determinism și Istoria mentalităților · Vezi mai mult »
Istoricism
Istoricismul este un termen din filosofie, termen introdus de Karl Popper pentru a descrie credința unor teoreticieni în necesități istorice predeterminate (Karl Marx).
Nou!!: Determinism și Istoricism · Vezi mai mult »
Ius sangvinis
Ius sangvinis (în trad. lat. „Jus sanguinis”, "dreptul sângelui", sau, cum se spunea inițial în limba română: dreptul strămoșesc, cu referire la originea etnică a cetățenilor) este unul din cele două sisteme de acordare a cetățeniei, alături de ius soli (în trad. "dreptul pământului", sau, cum se spunea inițial în limba română: dreptul pământean, cu referire la locul nașterii).
Nou!!: Determinism și Ius sangvinis · Vezi mai mult »
Ius soli
Ius soli (în trad. lat. „Jus soli”, "dreptul pământului", sau, cum se spunea inițial în limba română: dreptul pământean, cu referire la locul nașterii) este unul din cele două sisteme de acordare a cetățeniei, alături de ius sangvinis (în trad. "dreptul sângelui", sau, cum se spunea inițial în limba română: dreptul strămoșesc, cu referire la originea etnică a cetățenilor).
Nou!!: Determinism și Ius soli · Vezi mai mult »
Jean le Rond D'Alembert
Jean le Rond D’AlembertAutorii contemporani preferă grafia „D’Alembert”, întrucât particula nu denotă nici originea, nici vreun titlu de proprietate; de asemenea, D-ul nu se poate disocia, neexistând numele Alembert.
Nou!!: Determinism și Jean le Rond D'Alembert · Vezi mai mult »
Joseph Priestley
Joseph Priestley, FRS a fost un teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări.
Nou!!: Determinism și Joseph Priestley · Vezi mai mult »
Karl Popper
Sir Karl Raimund Popper a fost un filozof englez de origine austriacă, considerat unul din cei mai mari filozofi ai științei din secolul al XX-lea.
Nou!!: Determinism și Karl Popper · Vezi mai mult »
Libertate (filozofie)
Libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi rezumată prin sintagma „lipsa constrângerilor”.
Nou!!: Determinism și Libertate (filozofie) · Vezi mai mult »
Mecanicism
Mecanicismul este o concepție filozofică care descrie universul ca fiind asemănător cu un mecanism de mare anvergură, explicând fenomenele și procesele naturale exclusiv pe baza principiilor mecanicii.
Nou!!: Determinism și Mecanicism · Vezi mai mult »
Menahem Hameiri
Beit Habehira (Cartea alegerii), comentariul la Talmud al lui Menahem Hameiri, ediție din 1795 tipărită la Livorno Menahem Ben Shlomo Hameiri (în ebraică:מנחם בן שלמה המאירי, în provensală:Don Vidal Solomon de Perpignan, 1249- c.1310) a fost un rabin catalan-provensal, unul din cei mai străluciți exegeți evrei ai Talmudului și al Bibliei din Evul Mediu.
Nou!!: Determinism și Menahem Hameiri · Vezi mai mult »
Necesitate
Etimologic, termenul de necesitate provine din latină, necessitas, «ineluctabil», «nevoie imperativă»; «obligație imperativă», «necesitate logică».
Nou!!: Determinism și Necesitate · Vezi mai mult »
Neuroetică
Neuroetica (engl.: neuroethics) este o disciplină relativ nouă, la granița între neuroștiințe și filosofie.
Nou!!: Determinism și Neuroetică · Vezi mai mult »
Paradoxul lui Newcomb
În filozofie și matematică, paradoxul lui Newcomb sau problema lui Newcomb este un experiment mental care implică un joc între doi jucători, dintre care unul este capabil să prezică viitorul.
Nou!!: Determinism și Paradoxul lui Newcomb · Vezi mai mult »
Peter Bieri
Peter Bieri, cunoscut și sub pseudonimul Pascal Mercier, a fost un scriitor și filozof elvețian.
Nou!!: Determinism și Peter Bieri · Vezi mai mult »
Pierre-Simon de Laplace
Pierre-Simon, Marchiz de Laplace a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia Sistemul Solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare.
Nou!!: Determinism și Pierre-Simon de Laplace · Vezi mai mult »
Predestinare
Juan de la Abadía el Viejo. ''Sfântul Mihail cântărind sufletele''. Predestinarea, în teologie, este doctrina că toate evenimentele reprezintă voința lui Dumnezeu, cu referire, de obicei, la eventuala soartă a sufletului omenesc.
Nou!!: Determinism și Predestinare · Vezi mai mult »
Principiile fundamentale ale credinței islamice
Islamul este o religie al cărei set de credințe și practici rituale sunt atent explicate și urmate de credincioși.
Nou!!: Determinism și Principiile fundamentale ale credinței islamice · Vezi mai mult »
Principiul incertitudinii
În mecanica cuantică, chiar și rezultatul unei măsurători a unui sistem nu este determinist, ci este caracterizat printr-o distribuție de probabilitate, în care cu cât este mai mare deviația standard, cu atât mai multă „incertitudine” se va putea spune că respectiva caracteristică este pentru acel sistem.
Nou!!: Determinism și Principiul incertitudinii · Vezi mai mult »
Scrambler
În telecomunicații, un scrambler este un dispozitiv care transpune sau inversează semnalele sau codifică în alt mod un mesaj din partea expeditorului pentru a face mesajul neinteligibil la un receptor care nu este echipat cu un dispozitiv de descramblare corespunzător, stabilit anterior.
Nou!!: Determinism și Scrambler · Vezi mai mult »
Socialism științific
Socialismul științific este o formă a teoriei lui Karl Marx, simplificată și în anumite privințe modificată de către Friedrich Engels, după moartea autorului, dându-i acesteia un caracter mai determinist și făcând-o mai rigidă decât a intenționat Marx.
Nou!!: Determinism și Socialism științific · Vezi mai mult »
Teoria generațiilor Strauss–Howe
Teoria generației Strauss-Howe, denumită și Teoria celei de a Patra Cotituri, creată de autorii William Strauss și Neil Howe, descrie un ciclu teoretic al generațiilor din istoria Americii.
Nou!!: Determinism și Teoria generațiilor Strauss–Howe · Vezi mai mult »
Teoria haosului
Teoria haosului sau teoria sistemelor complexe este o ramură a matematicii și fizicii moderne care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, a acelor sisteme care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei).
Nou!!: Determinism și Teoria haosului · Vezi mai mult »
The World Jones Made
The World Jones Made (Lumea pe care a creat-o Jones) este un roman science fiction din 1956 al scriitorului american Philip K. Dick.
Nou!!: Determinism și The World Jones Made · Vezi mai mult »
Viktor Glondys
Viktor Glondys (n. 1882, Bielitz-Biala, Silezia, Austro-Ungaria – d. 28 octombrie 1949, Sibiu, Republica Populară Română) a fost un cleric luteran austriac, care a îndeplinit funcția de episcop al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România în două rânduri (1932-1941 și 1944-1945).
Nou!!: Determinism și Viktor Glondys · Vezi mai mult »
