Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Limbă aglutinantă

Index Limbă aglutinantă

În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă aglutinantă”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, pornind de la verbul latinesc agglutinare „a lipi laolaltă”, desemnează o limbă în care, pentru a exprima raporturile gramaticale, la rădăcina cuvintelor se adaugă afixe distincte.

54 relaţii: Adjectiv, Afix, Aglutinare (lingvistică), Alternanță fonetică, Analitism și sintetism (lingvistică), Împrumut (lingvistică), Caz (gramatică), Cazul acuzativ, Cazul dativ, Cazul instrumental, Cazul nominativ, Declinare, Desinență, Flexiune, Glosar de lingvistică, Japonia, Limba aimara, Limba coreeană, Limba elamită, Limba estonă, Limba greacă, Limba guarani, Limba iakută, Limba japoneză, Limba maghiară, Limba mapuche, Limba nahuatl, Limba sotho, Limba swahili, Limba tswana, Limba udmurtă, Limba võro, Limbă (comunicare), Limbă (dezambiguizare), Limbă flexionară, Limbi quechua, Limbi uralo-altaice, Mod (gramatică), Mongolia, Morfologie (lingvistică), Număr (gramatică), Parte de propoziție, Parte de vorbire, Predicat, Pronume, Pronume personal, Rădăcină și radical (lingvistică), Reforma lingvistică în Turcia, Subordonare (gramatică), Substantiv, ..., Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară, Tipologie lingvistică, Topică, Urartu. Extinde indicele (4 Mai Mult) »

Adjectiv

În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Adjectiv · Vezi mai mult »

Afix

În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Afix · Vezi mai mult »

Aglutinare (lingvistică)

În lingvistică, aglutinarea (de la verbul latinesc agglutinare „a lipi laolaltă”) este un procedeu de formare a cuvintelor prin lipirea strânsă a unei particule sau a unui afix la un cuvânt, ori a unui cuvânt la alt cuvânt.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Aglutinare (lingvistică) · Vezi mai mult »

Alternanță fonetică

În lingvistică, alternanța fonetică este un fenomen morfofonologic prin care radicalul unui cuvânt prezintă o variație în realizarea sa sonoră.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Alternanță fonetică · Vezi mai mult »

Analitism și sintetism (lingvistică)

În tipologia lingvistică, analitismul și sintetismul sunt trăsături ale limbilor luate în seamă în clasificarea lor în perspectiva numărului de morfeme care constituie un cuvânt.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Analitism și sintetism (lingvistică) · Vezi mai mult »

Împrumut (lingvistică)

În lingvistica comparativă, lingvistica istorică și sociolingvistică, termenul împrumut denumește preluarea unor elemente lingvistice de către un idiom (limbă, dialect) de la alt idiomCrystal 2008, p. 58.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Împrumut (lingvistică) · Vezi mai mult »

Caz (gramatică)

În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Caz (gramatică) · Vezi mai mult »

Cazul acuzativ

În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »

Cazul dativ

În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).

Nou!!: Limbă aglutinantă și Cazul dativ · Vezi mai mult »

Cazul instrumental

În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, instrumentalul este un caz.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Cazul instrumental · Vezi mai mult »

Cazul nominativ

În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Cazul nominativ · Vezi mai mult »

Declinare

În morfologie, declinarea este schimbarea formei părților de vorbire nominale (determinanți abstracți, substantiv, adjectiv, numeral și pronume) cu scopul de a exprima, în funcție de limbă, diferitele genuri, numere și cazuri.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Declinare · Vezi mai mult »

Desinență

În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Desinență · Vezi mai mult »

Flexiune

Flexiunea cuvântului „pisică” în limba spaniolă:'''gat-''' – radical;'''-o''' – sufix specific masculinului;'''-a''' – sufix specific femininului;'''-s''' – sufix de plural În gramatică, flexiunea (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 202–203.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 566.Crystal 2008, p. 243.Dubois 2002, p. 204.Eifring și Theil, 2005, cap. 2, p. 27–31.. Dincolo de această definiție generală, la diverși autori se găsesc viziuni diferite despre flexiune. După unii autori, flexiune este numai procedeul care schimbă forma cuvântului prin afixe care fac corp comun cu baza la care se adaugă. Alți autori consideră flexiune și folosirea unor cuvinte gramaticale nealipite la bază, precum articole, verbe auxiliare, prepoziții etc., în care văd afixe mobile. În această viziune ar exista o flexiune sintetică (prin afixe alipite la bază), o flexiune analitică (prin afixe mobile) și o flexiune mixtă, concomitent sintetică și analitică. Flexiunea se deosebește de altă operație care constă în adăugarea de afixe, anume derivarea, prin faptul că acesta este un procedeu de formare de cuvinte noi. În acest articol se tratează ca afixe gramaticale numai morfemele care intră în compoziția cuvântului, iar ca flexiune numai folosirea acestora.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Flexiune · Vezi mai mult »

Glosar de lingvistică

Acesta este un glosar de termeni utilizați în lingvistică.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Glosar de lingvistică · Vezi mai mult »

Japonia

Japonia (în,, sens literal: „originea soarelui”) este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de insule aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Japonia · Vezi mai mult »

Limba aimara

Aimara (Aymar aru) este o limbă amerindienă vorbită în America de Sud de 2.446.642 de oameni (în majoritate de către membri al poporului aimara) și este așadar una din cele mai vorbite limbi amerindiene din lume.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba aimara · Vezi mai mult »

Limba coreeană

Limba coreeană (한국어 sau 조선어) este limba oficială a Coreei de Sud și a Coreei de Nord, fiind vorbită de aproximativ 78 de milioane de vorbitori în toată lumea.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba coreeană · Vezi mai mult »

Limba elamită

Limba elamită este o limbă moartă care a fost vorbită de elamiții antici.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba elamită · Vezi mai mult »

Limba estonă

Estona (eesti keel /ˈeːsti ˈkeːl/ este limba oficială a Estoniei, vorbită nativ de aproximativ 1.1 millioane de persoane în Estonia și de câteva zeci de mii în comunitățile de imigranți. Limba estonă aparține ramurii balto-finice a familiei uralice. O caracteristică deosebită care a atras mult interes din partea lingviștilor este prezența a trei grade de lungime fonemică: scurtă, lungă și foarte lungă, astfel încât, și sunt distincte. În realitate, distincția nu este doar în lungimea fonemică, și mecanismul fonologic de la bază este încă neclar.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba estonă · Vezi mai mult »

Limba greacă

Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba greacă · Vezi mai mult »

Limba guarani

Guarani (Avañe'ẽ) este o limbă amerindienă vorbită în America de Sud de 4.926.984 de oameni și este așadar una din cele mai vorbite limbi amerindiene.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba guarani · Vezi mai mult »

Limba iakută

Limba iakută, cunoscută și ca saha (în iakută, саха тыла/saha tîla) este o limbă care aparține grupului de limbi turcice, din familia limbilor altaice.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba iakută · Vezi mai mult »

Limba japoneză

Japoneza sau nipona, este principala limbă vorbită și scrisă în Japonia.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba japoneză · Vezi mai mult »

Limba maghiară

Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba maghiară · Vezi mai mult »

Limba mapuche

Mapuche (Mapudungun) este o limbă amerindienă vorbită în America de Sud de 260.000 de oameni (în majoritate de către membri al poporului mapuche) și este așadar una din cele mai vorbite limbi amerindiene din lume.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba mapuche · Vezi mai mult »

Limba nahuatl

Grupul limbilor '''Nahuatl''' ca răspândire geografică în Mexic. Pagina 51 a cărții a IX-a din Codexul Florentino. Text este scris în limba nahuatl, dar în alfabetul latin. Limba nahuatl (AFI: 'naː.watɬ) este de fapt un grup de limbi și dialecte relaționate, aparținând ramurii aztece a limbilor uto-aztece, fiind limbă nativă în Mezoamerica și vorbită de aproximativ 1,5 milioane de Nahua, în Mexicul central.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba nahuatl · Vezi mai mult »

Limba sotho

Limba sotho, de asemenea cunoscută și ca sesotho sau sotho de sud este o limbă bantu vorbită în majoritate în Africa de Sud, unde este una dintre cele 11 limbi oficiale ale statului, dar și în Lesotho, unde este limba națională.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba sotho · Vezi mai mult »

Limba swahili

Limba swahili (Kiswahili) este o limbă aglutinantă vorbită adesea în Africa de Est de populația bantu.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba swahili · Vezi mai mult »

Limba tswana

Limba tswana, de asemenea cunoscută și ca setswana sau țuana este o limbă bantu vorbită în Africa de Sud și Botswana.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba tswana · Vezi mai mult »

Limba udmurtă

Limba udmurtă (удмурт кыл, udmurt kıl) ese o limbă uralică vorbită de nativii udmurți din republica constituentă rusească Udmurtia, unde, alături de limba rusă, are statut oficial.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba udmurtă · Vezi mai mult »

Limba võro

Limba võro (võro kiil) este o limbă fino-ugrică similară cu limba estonă și vorbită ca limbă regională în sudul Estoniei.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limba võro · Vezi mai mult »

Limbă (comunicare)

Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limbă (comunicare) · Vezi mai mult »

Limbă (dezambiguizare)

Termenul limbă se poate referi la.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limbă (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Limbă flexionară

În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă flexionară”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, desemnează o limbă în care cuvintele sunt dificil de segmentat în morfemele pe care le conținKálmán și Trón 2007, p. 84.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limbă flexionară · Vezi mai mult »

Limbi quechua

Quechua, în limba quechua, Qhichwa simi, sau Runa Simi, este o limbă nativ americană a Americii de Sud.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limbi quechua · Vezi mai mult »

Limbi uralo-altaice

Harta limbilor uralo-altaice Familia limbilor uralo-altaice reunește limbile uralice și limbile altaice.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Limbi uralo-altaice · Vezi mai mult »

Mod (gramatică)

În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Mod (gramatică) · Vezi mai mult »

Mongolia

miniatura miniatura Mongolia (în mongolă: Монгол Улс) este o țară din Asia Centrală, republică parlamentară, care se învecinează la nord cu Rusia, la sud și est cu Republica Populară Chineză, iar granița de vest se află la o mică distanță de Kazahstan.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Mongolia · Vezi mai mult »

Morfologie (lingvistică)

În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Morfologie (lingvistică) · Vezi mai mult »

Număr (gramatică)

În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »

Parte de propoziție

În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Parte de propoziție · Vezi mai mult »

Parte de vorbire

În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Parte de vorbire · Vezi mai mult »

Predicat

În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Predicat · Vezi mai mult »

Pronume

În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Pronume · Vezi mai mult »

Pronume personal

În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Pronume personal · Vezi mai mult »

Rădăcină și radical (lingvistică)

În lingvistică, termenii „rădăcină” și „radical” sunt asociați.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Rădăcină și radical (lingvistică) · Vezi mai mult »

Reforma lingvistică în Turcia

Mustafa Kemal Atatürk învățându-i pe turci noul alfabet latin. Semnătura lui Atatürk, cu noua grafie (latină). Reforma lingvistică în Turcia (dil devrimi) a fost o campanie inițiată de către Mustafa Kemal Atatürk în 1928, având ca scop purificarea limbii turce otomane de influențele sale arabe și persane, și înlocuirea alfabetului arab cu alfabetul latin.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Reforma lingvistică în Turcia · Vezi mai mult »

Subordonare (gramatică)

În gramatică, subordonarea este unul dintre raporturile sintactice.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Subordonare (gramatică) · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Substantiv · Vezi mai mult »

Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară

Acest articol tratează părțile de vorbire nominale ale limbii maghiare, în afara pronumelor.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară · Vezi mai mult »

Tipologie lingvistică

Tipologia lingvistică este o ramură a lingvisticii și un mod de clasificare a limbilor, care se ocupă cu încadrarea lor în grupuri caracterizate de anumite trăsături structurale comune prin care se deosebesc de alte grupuri de limbiBidu-Vrănceanu 1997, p. 513–514.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Tipologie lingvistică · Vezi mai mult »

Topică

În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.

Nou!!: Limbă aglutinantă și Topică · Vezi mai mult »

Urartu

Urartu a fost un regat din Epoca Fierului, cunoscut și cu varianta modernă a endonimului său, Regatul Vanului, constituit în jurul lacului Van din Podișul Armeniei (Anatolia de Est din prezent).

Nou!!: Limbă aglutinantă și Urartu · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Limbi aglutinante.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »