Comunicare

301 relaţii: Abstracții științifice, Adevăr, Afirmație goală, Ahmed Dede münegi-gimbașî, Al-Farabi, Al-Ghazali, Al-Kindi, Alan Turing, Albert de Saxa, Alexander Bain, Alexandru Surdu, Alfabet (informatică), Alfred Ayer, Alfred Jarry, Algebră booleană, Alice Botez, Ambiguitate (lingvistică), Anacolut, Anii 1910 în informatică, Anton Dumitriu, Antonim, Anvari, Apelul la autoritate, Apelul la emoție, Apelul la forță, Apelul la frică, Apelul la măgulire, Apelul la milă, Apelul la noutate, Apelul la probabilitate, Apelul la ranchiună, Apelul la ridicol, Apelul la tradiție, Aplicație, Argument, Argument circular, Argument din eroare logică, Argumentum ad populum, Aritate, Arta abstractă, Arte liberale, Athanase Joja, Auguste Comte, Augustin de Hipona, Automat finit, Înregistrările akashice, Balade și idile, Bernard Bolzano, Bertrand Russell, Bias, ..., Biblia hazlie, Bisexualitate, Bistabil, Boethius, Boolean (tip de date), Cassiodorus, Charles Peirce, Clasificare, Clasificare UNESCO, Combinatorică, Complement, Complement de agent, Compoziția ilogică, Conector (lingvistică), Conector logic, Conjuncție, Constantin Mătasă, Constructivismul (filosofia educației), Contraexemplu, Convenționalism, Coordonare (gramatică), Coran, Creștinism, Dacă și numai dacă, Dada, Dan Bădărău, Definiție, Definiție ostensivă, Determinant (gramatică), Diagramă Euler, Diagramă Venn, Dialectica Iluminismului, Dialectică, Dicționarul scepticului, Disjuncție logică, Diviziunea ilogică, Dovadă (logică), Dovadă prin exemplu, Echivalență logică, Echivocare, Efectul Dunning-Kruger, Element chimic, Element predicativ suplimentar, Elementele, Epoca de aur a islamului, Ernst Zermelo, Eroare logică, Eroare logică formală, Erori formale de logică, Estetica japoneză, Evul Mediu Timpuriu, Expletiv, Extensionalitate, Știință, Failibilism, Fakhr al-Din al-Razi, Falsa analogie, Falsa dilemă, Fanatism, Filosofia antică greco-romană, Filosofia germană, Filosofie, Filosofie analitică, Filosofie medievală, Filosofie modernă, Filozofia științei, Forță, Gabriel Săndoiu, Gödel, Escher, Bach, Geminos din Rhodos, Generalizarea pripită, Geometrie, Georg Henrik von Wright, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, George Bogle (diplomat), George Boole, Gerhard Gentzen, Geshe Rabten Rinpoche, Gheorghe A. M. Ciobanu, Gheorghe Asachi, Glosar de algebră, Glosar de calculatoare și internet, Glosar de fizica particulelor elementare, Glosar de lingvistică, Glosar de psihologie, Glosar de termeni filozofici, Gottfried Wilhelm von Leibniz, Gottlob Frege, Graham Priest, Henry Dudeney, Ibn al-Nafis, Idealism german, Identitate, Inferență, Informatică, Informetrie, Inteligență artificială, Interval unitate, Inversiune, Ioan Biriș, Ion Petrovici, Ipoteză, Istoria științei în România, Istoria geometriei, Istoria logicii, Istoria mecanicii clasice, Istorie contrafactuală, Jainism, James Clerk Maxwell, Jean Piaget, Joc problemă, John Langshaw Austin, John Stuart Mill, John Venn, Joseph Gergonne, Joseph Priestley, Jucărie educațională, Jucătorii non-A, Karl Popper, Kurt Gödel, Lazzaro Spallanzani, Lege (dezambiguizare), Lemă, Leon Birnbaum, Lewis Carroll, Lexicul limbii franceze, Limbaj formal, Lista jocurilor video pentru Game Boy, Lista teoriilor caracterizate ca pseudoștiință, Listă cronologică de filozofi occidentali, Listă de filozofi ruși, Listă de locuțiuni în limba latină, Listă de oameni din statul Maryland, Listă de romancieri, Literatura portugheză, Literatura Renașterii, Logica tradițională, Logică formală, Logică fuzzy, Logos, Louis Couturat, Luciano Floridi, Lucrare de licență, Ludwig Wittgenstein, Luitzen Egbertus Jan Brouwer, Lumea non-A, Matematică, Matematică recreativă, Meister Eckhart, Meronimie și holonimie, Metalimbaj, Mihai Eminescu, Mihai Vâlsan, Mircea Dumitru, Mircea Eliade, Moise Maimonide, Moritz Wilhelm Drobisch, Mutarea ștachetei, Mutual exclusiv, Nae Ionescu, Nasir al-Din al-Tusi, Necesitate, Negație (gramatică), Nicolaus I Bernoulli, Noțiune, Noțiune primitivă, Non-A, Notație postfixată, Notație prefixată, Noul Organon, Număr Schröder–Hiparh, Nume predicativ, Obiectivism (dezambiguizare), Om, Om de paie, Organon, Oskar Becker (filozof), Papa Ioan al XXI-lea, Papa Silvestru al II-lea, Paradoxul crocodilului, Paradoxul lui Russell, Parametru, Parte de propoziție, Parte de vorbire, Pálné Veres, Petre Andrei, Petru Maior, Piotr Kamler, Pledoaria specială, Pleonasm, Polisemie, Problema demarcației, Pronume, Psihanaliză, Psiholingvistică, Psihologia dezvoltării, Radu cel Frumos, Raționalizare (psihologie), Raționament deductiv, Raționament inductiv, Raționament logic, Rațiune, Raportul dintre subiect și predicat, Raymond Smullyan, Realism (filozofie), Reificare (eroare logică), René Descartes, Saul Kripke, Schizofrenie, Scolastică, Semantică, Semiotică logică, Sfârșitul non-A, Sinecdocă, Sinonim, Sintaxa limbii franceze, Sistem binar, Sistem multi-agent, Sistem senar, Specie (dezambiguizare), STEM, Stoicism, Structuralism, Subiecte de grupa a 5-a la Bacalaureatul Internațional, Tautologie, Tehnici de laborator, Teodor Oniga, Teoria argumentării, Teoria cunoașterii (Bacalaureat Internațional), Teoria relativității, Teoria sistemelor, Teorie cauzală a referinței, Text, Thomas Bayes, Thomas Morus, Tinerețe, Titu Maiorescu, Toma de Aquino, Transferul sarcinii dovezii, Tudorel Dima, Ulisse Aldrovandi, Universalii lingvistice, Valoare de adevăr, Varlaam Calabrezul, Vorbire, Walter Murdoch, Wanda Szmielew, Wilhelm Steinitz, Willard Van Orman Quine, William de Ockham, 1954 în informatică. Extinde indicele (251 Mai Mult) » « Shrink index

Abstracții științifice

Abstracțiile științifice reprezintă o denumire generică pentru noțiunile și categoriile care alcătuiesc sistemele diverselor științe.

Nou!!: Logică și Abstracții științifice · Vezi mai mult »

Adevăr

Adevărul este o proprietate a unei propoziții declarative sau șir de propoziții al cărui sau al căror conținut poate fi verificat și confirmat prin observație, prin experiență, sau prin demonstrație logică, matematică sau numai discursiv argumentantă.

Nou!!: Logică și Adevăr · Vezi mai mult »

Afirmație goală

Afirmația goală este o eroare logică formală în care premisa unui argument este asumată ca fiind adevărată doar pentru simplul fapt că ea afirmă ca fiind adevărată.

Nou!!: Logică și Afirmație goală · Vezi mai mult »

Ahmed Dede münegi-gimbașî

Ahmed Dede Müneccimbașı a fost un astronom și astrolog turc.

Nou!!: Logică și Ahmed Dede münegi-gimbașî · Vezi mai mult »

Al-Farabi

'''Al-Farabi''' pe o bancnotă din Kazahstan Abū Nasr Muhammad ibn al-Farakh al-Fārābi (în turcă, Farabi) sau Abū Nasr al-Fārābi (după alte surse cunoscut ca Muhammad ibn Muhammad ibn Tarkhan ibn Uzlagh al-Farabi (أبو نصر محمد بن محمد بن أوزلغ الفارابي) (n. c. 872 - d. între 14 decembrie 950 și 12 ianuarie 951) a fost savant turc de limbă arabă, unul dintre cei mai mari filozofi și oameni de știință ai lumii islamice. Domeniile în care s-a afirmat sunt diverse: matematică, filozofie, cosmologie, logică, muzică, psihologie, sociologie. S-a născut lângă Faraba (de unde îi vine și numele), într-o familie turcă aristocrată și a murit la Damasc.

Nou!!: Logică și Al-Farabi · Vezi mai mult »

Al-Ghazali

Al-Ghazali, Abu-Hamid bin Muhammad bin Muhammad bin Muhammad (Arabă: أبو حامد محمد بن محمد بن محمد بن أحمد الغزالي الشافعي n. 1058 - d. 1111), cunoscut în perioda medievală europeană sub numele Algazel, a fost un teolog, mistic și filosof musulman.

Nou!!: Logică și Al-Ghazali · Vezi mai mult »

Al-Kindi

'''Al-Kindi''' Abu Yusuf Yaqub ibn Ishaq al-Sabah Al-Kindi (801 - 873) (în arabă, أبو يوسف يعقوب ابن إسحاق الكندي) a fost filozof, matematician, medic, astrolog, astronom, în general om de știință arab.

Nou!!: Logică și Al-Kindi · Vezi mai mult »

Alan Turing

Alan Mathison Turing, OBE, FRS a fost un informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof și maratonist britanic.

Nou!!: Logică și Alan Turing · Vezi mai mult »

Albert de Saxa

Albert de Saxonia (în latină: Albertus de Saxonia, Albertus Parvus), cunoscut și ca Albert din Helmstadt sau Albert von Rickmersdorf, (n. 1316, Velpke – d. 8 iulie 1390, Helmstadt) a fost un filozof german, reprezentant al scolasticii medievale, cunoscut pentru contribuțiile din domeniul logicii și fizicii.

Nou!!: Logică și Albert de Saxa · Vezi mai mult »

Alexander Bain

Alexander Bain (n. 11 iunie 1818 – d. 18 septembrie 1903) a fost un filozof, logician, psiholog și pedagog scoțian pozitivist, reprezentant de seamă al asociaționismului.

Nou!!: Logică și Alexander Bain · Vezi mai mult »

Alexandru Surdu

Academicianul Alexandru Surdu la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, lângă tabloul de onoare Crucea Șaguniană - una dintre distincțiile Academicianului Alexandru Surdu Alexandru Surdu a fost un filosof român, profesor de filosofie, membru titular (din 1993) al Academiei Române.

Nou!!: Logică și Alexandru Surdu · Vezi mai mult »

Alfabet (informatică)

În teoria limbajelor formale și teoria informației un alfabet este o mulțime nevidă de simboluri / glife, considerate de obicei ca reprezentând litere, caractere sau cifre.

Nou!!: Logică și Alfabet (informatică) · Vezi mai mult »

Alfred Ayer

Sir Alfred Jules Ayer, cunoscut ca A. J. Ayer a fost un filosof britanic care a susținut pozitivismul logic, în acest sens a publicat și cărțile: Language, Truth and Logic (Limbaj, adevăr și logică) în 1936 și The Problem of Knowledge (Problema cunoașterii) în 1956.

Nou!!: Logică și Alfred Ayer · Vezi mai mult »

Alfred Jarry

Alfred Jarry a fost un scriitor francez.

Nou!!: Logică și Alfred Jarry · Vezi mai mult »

Algebră booleană

Algebra booleană, numită și logica booleană, este un subdomeniu al matematicii în care legile gândirii - obiectul de studiu al logicii clasice - sunt studiate cu ajutorul metodelor simbolice.

Nou!!: Logică și Algebră booleană · Vezi mai mult »

Alice Botez

Alice Botez (n. 22 septembrie 1914, Slatina – d. 27 octombrie 1985, București) a fost o prozatoare română.

Nou!!: Logică și Alice Botez · Vezi mai mult »

Ambiguitate (lingvistică)

În semantică, termenul ambiguitate denumește proprietatea eventuală a unor cuvinte, forme gramaticale, construcții sintactice (sintagme, propoziții sau fraze) de a avea două sau mai multe înțelesuri.

Nou!!: Logică și Ambiguitate (lingvistică) · Vezi mai mult »

Anacolut

Anacolutul (plural: anacoluturi sau anacolute) este o întrerupere în structura sintactică a unei fraze.

Nou!!: Logică și Anacolut · Vezi mai mult »

Anii 1910 în informatică

* Anii 1900 în informatică — Anii 1910 în informatică — Anii 1920 în informatică Anii 1910 în informatică au însemnat o serie de evenimente noi notabile.

Nou!!: Logică și Anii 1910 în informatică · Vezi mai mult »

Anton Dumitriu

Anton Dumitriu a fost un filosof, matematician și logician român de origine greacă.

Nou!!: Logică și Anton Dumitriu · Vezi mai mult »

Antonim

În semantică, termenul antonim (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 54–55.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 68.Dubois 2002, p. 40–41.Szathmári 2008, articolul Antonímia.. Antonimele au una sau mai multe trăsături comune de sens la care se adaugă trăsături opuse, ceea ce stabilește relația de antonimie. Uneori, trăsătura comună este exprimată de aceeași bază, iar opoziția este marcată de un afix la unul din membrii perechii, ex. hidratat vs. deshidratat, sau de afixe diferite la fiecare membru, ex. a îngropa vs. a dezgropa. Acestea sunt cazuri când antonimia este riguros exprimată lingvistic. Alteori, trăsătura comună este domeniul noțional la care se referă antonimele. De exemplu, în cazul adjectivelor cald vs. rece cu sensul lor propriu, acest domeniu este temperatura. Cuvintele polisemantice pot avea antonime diferite în funcție de sensul cu care sunt folosite, de exemplu густой gustoi „des” vs. редкий redki „rar”, și густой „dens” vs. жидкий jidki „lichid”. Deși rar, se întâlnesc și cuvinte care au sensuri antonimice, de exemplu a împrumuta care înseamnă „a da împrumut” și „a lua împrumut”. La fel sunt corespondentele rusesc și maghiar ale acestui verb, одолжить odoljit, respectiv kölcsönöz. Alt exemplu este louer „a închiria” care are sensurile „a da în chirie” și „a lua în chirie”, ca și corespondentul său românesc.

Nou!!: Logică și Antonim · Vezi mai mult »

Anvari

Awhad ad-Din 'Ali ibn Mohammad Khavarani (în persană: اوحد الدین علی ابن محد انوری‎), cunoscut în Europa sub numele latinizat de Anvari, a fost un poet persan.

Nou!!: Logică și Anvari · Vezi mai mult »

Apelul la autoritate

Un apel la autoritate este un tip de argument în logică ce constă în susținerea valorii de adevăr a unei propoziții declarative pe baza autorității, cunoștințelor și poziției persoanei care face aserțiunea.

Nou!!: Logică și Apelul la autoritate · Vezi mai mult »

Apelul la emoție

Apelul la emoție sau argumentum ad passiones este o eroare logică caracterizată de manipularea emoțiilor oponentului, cu scopul de a câștiga dezbaterea, în special în lipsa dovezilor factuale.

Nou!!: Logică și Apelul la emoție · Vezi mai mult »

Apelul la forță

Apelul la forță cunoscut și ca argumentum ad baculum (latină: "argument cu bățul"), este argumentul în care forța, coerciția, sau amenințarea cu forța este dată ca justificare pentru concluzie.

Nou!!: Logică și Apelul la forță · Vezi mai mult »

Apelul la frică

Un apel la frică (denumit și argumentum ad metam sau argumentum in terrorem) este o eroare de logică în care o persoană încearcă să-și susțină argumentul prin provocarea fricii oponentului și folosirea prejudecăților sau superstițiilor.

Nou!!: Logică și Apelul la frică · Vezi mai mult »

Apelul la măgulire

Apelul la măgulire este o eroare logică în care o persoană folosește măgulirea, lauda, complimentele excesive, în încercarea de a câștiga suportul celorlalți de partea ei.

Nou!!: Logică și Apelul la măgulire · Vezi mai mult »

Apelul la milă

Apelul la milă (cunoscut și sub denumirea de argumentum ad misericordiam) este o eroare logică în care cineva încearcă să câștige suport pentru argumentul sau idea sa, prin exploatarea sentimentelor de milă sau de vinovăție a oponenților.

Nou!!: Logică și Apelul la milă · Vezi mai mult »

Apelul la noutate

Apelul la noutate (denumit și argumentum ad novitatem) este o eroare logică în care cineva susține că o idee ori o propunere este corectă sau superioară, exclusiv pentru că este mai nouă sau modernă.

Nou!!: Logică și Apelul la noutate · Vezi mai mult »

Apelul la probabilitate

Apelul la probabilitate este o eroare logică adesea folosită împreună cu alte erori logice.

Nou!!: Logică și Apelul la probabilitate · Vezi mai mult »

Apelul la ranchiună

Apelul la ranchiună (denumit și argumentum ad odium) este o eroare logică și un caz specific de apel la emoție în care cineva încearcă să câștige susținere pentru un argument prin exploatarea resentimentelor, ranchiunei și disprețului față de partea opusă.

Nou!!: Logică și Apelul la ranchiună · Vezi mai mult »

Apelul la ridicol

Apelul la ridicol este o eroare logică, în care argumentul oponentului se prezintă într-un mod care îl face să pară ridicol, adesea până la a crea un om de paie din argumentul care se încearcă a refuta.

Nou!!: Logică și Apelul la ridicol · Vezi mai mult »

Apelul la tradiție

Apelul la tradiție, cunoscut și ca argumentum ad antiquitatem sau falsa inducție, este o eroare logică comună în care o teză e considerată corectă pentru că se corelează cu vreo trecută sau prezentă tradiție sau pentru că "dintotdeauna lucrurile au fost făcute intr-un anume mod".

Nou!!: Logică și Apelul la tradiție · Vezi mai mult »

Aplicație

funcțiile, cum ar fi asocierea formelor din X cu culorile din Y În matematică o aplicație este o noțiune adesea echivalată cu o funcție, dar poate avea și unele generalizări.

Nou!!: Logică și Aplicație · Vezi mai mult »

Argument

Un argument (din latină argumentum „mijloc de dovadă“) este o afirmație sau o serie de afirmații (premise), care este utilizată pentru a motiva o altă afirmație, de exemplu o concluzie (sau o teză).

Nou!!: Logică și Argument · Vezi mai mult »

Argument circular

Argumentul circular, cunoscut și ca circulus in probando, petitio principii sau cercul vicios, este o eroare de logică în care propoziția de demonstrat este deja afirmată implicit sau explicit în una din premise.

Nou!!: Logică și Argument circular · Vezi mai mult »

Argument din eroare logică

Argumentul din eroare logică cunoscut și sub denumirea de argumentum ad logicam este o eroare logică în care se presupune că din moment ce un argument conține o eroare logică, în mod necesar concluzia sa este falsă.

Nou!!: Logică și Argument din eroare logică · Vezi mai mult »

Argumentum ad populum

Un argumentum ad populum (latină: "apelul la lume") cunoscut și ca apelul la majoritate, în logică, este o eroare de argumentare care conclude că o propoziție este adevărată deoarece foarte multă lume crede că este adevărată; cu alte cuvinte "dacă mulți cred, atunci așa este".

Nou!!: Logică și Argumentum ad populum · Vezi mai mult »

Aritate

Aritatea este numărul termenilor componenți (argumente sau operanzi) ai unei funcții, operații sau relații în logică, matematică sau informatică.

Nou!!: Logică și Aritate · Vezi mai mult »

Arta abstractă

„''Compoziție în roșu, galben, albastru și negru''” de Piet Mondriaan Arta abstractă este denumirea pe care, începând cu cel de-al treilea deceniu al secolului al XX-lea, și-o revendică o serie de tendințe, de grupări, de creații - în general diverse, succedându-se nu fără o anumită atitudine polemică - care au la bază un protest împotriva academismului și naturalismului, îndepărtând din imaginea plastică elementele lumii vizibile, redate până atunci din așa zisă artă figurativă, și așezând în locul lor un sistem de semne, linii, pete, volumi, ce ar trebui să exprime, în formă pură, acțiunea raționalității și sensibilității umane dar si gândurile cele mai ascunse și unele detalii ale personalității acestora ce sunt adânc îngropate în suflet așteptând să fie scoase la iveală.

Nou!!: Logică și Arta abstractă · Vezi mai mult »

Arte liberale

Sintagma arte liberale denotă o programă care transmite cultură generală și ajută studentul să gândească rațional și critic, dezvoltându-i capacitățile intelectuale, spre deosebire de programele profesionale, vocaționale si tehnice, care pun mai degraba accentul pe specializare.

Nou!!: Logică și Arte liberale · Vezi mai mult »

Athanase Joja

Athanase Joja a fost un filosof și logician român, membru titular (1955) al Academiei Române.

Nou!!: Logică și Athanase Joja · Vezi mai mult »

Auguste Comte

Isidore Marie Auguste François Xavier Comte a fost un sociolog și filosof francez, fondatorul teoriei pozitivismului.

Nou!!: Logică și Auguste Comte · Vezi mai mult »

Augustin de Hipona

Augustin de Hipona, cunoscut ca Sfântul Augustin, (născut Aurelius Augustinus) a fost un filosof și teolog creștin, episcop în nordul Africii, unul din Părinții Bisericii din Antichitatea târzie, în pragul spre Evul Mediu timpuriu.

Nou!!: Logică și Augustin de Hipona · Vezi mai mult »

Automat finit

Fig.1 Automat finit Un automat finit (AF) sau o "mașină cu un număr finit de stări" este un model de comportament compus din stări, tranziții și acțiuni.

Nou!!: Logică și Automat finit · Vezi mai mult »

Înregistrările akashice

Înregistrările Akashice (în sanscrită ”akasha” înseamnă "cer", "spațiu" sau "eter") este un termen folosit de autorii esoteriști în teosofie (și antropozofie) pentru a descrie un compendium de cunoștințe mistice codificat în planurile existențiale non-fizice.

Nou!!: Logică și Înregistrările akashice · Vezi mai mult »

Balade și idile

Balade și idile este o un volum de poezii de George Coșbuc publicat în 1893.

Nou!!: Logică și Balade și idile · Vezi mai mult »

Bernard Bolzano

Bernhard Placidus Johann Nepomuk Bolzano (n. 5 octombrie 1781 la Praga - d. 18 decembrie 1848 la Praga) a fost un matematician, teolog catolic și filozof ceh de limbă germană.

Nou!!: Logică și Bernard Bolzano · Vezi mai mult »

Bertrand Russell

Bertrand Arthur William Russell a fost un logician, filosof, matematician, istoric, eseist și critic social britanicStanford Encyclopedia of Philosophy,, 1 May 2003 În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste lucruri.

Nou!!: Logică și Bertrand Russell · Vezi mai mult »

Bias

Biasurile sunt o categorie largă de noțiuni din logică însemnând, în general, o exagerare în favoarea sau împotriva unui lucru, a unei persoane sau a unui grup în comparație cu alt lucru, altă persoană sau alt grup, într-un mod considerat a fi incorect sau injust.

Nou!!: Logică și Bias · Vezi mai mult »

Biblia hazlie

Biblia hazlie (în) este o carte scrisă de Léo Taxil, publicată în Franța, la Paris, de către Librairie anti-cléricale, în 1882.

Nou!!: Logică și Biblia hazlie · Vezi mai mult »

Bisexualitate

stanga Bisexualitatea (bi, bi+, queer, pansexualitate, trisexualitate, multisexualitate, heteroflexibilitate, însă folosit și termenul de gay), impropriu incepând cu prefixul bi-, reprezintă atracția romantică, atracția sexuală sau comportamentul sexual atât către bărbați, femei și intersex Poate fi definită și ca atracție romantică sau sexuală către persoane de orice sex (femelă, mascul și intersex) care e cunoscut ca pansexualitate, trisexualitate sau multisexualitate; sau față de orice identitate de gen precum cisgen, transgen și non-binar care este cunoscută, printre altele, și sub taxonomia de pansexualitate. Bisexualitatea e mult mai comună decât credeau specialiștii secolului trecut.

Nou!!: Logică și Bisexualitate · Vezi mai mult »

Bistabil

În electronică, un bistabil (cum ar fi flip-flop-ul), este un circuit care are două stări stabileNicula, 2015, p. 170 și poate fi utilizat pentru a stoca informații de stare - un multivibrator bistabil.

Nou!!: Logică și Bistabil · Vezi mai mult »

Boethius

Boethius Anicius Manlius Torquatus Severinus Boethius a fost un învățat, filozof și om de stat din secolul al VI-lea, ultim reprezentant al culturii romane din antichitatea târzie, făcând trecerea către Scolastica Evului Mediu.

Nou!!: Logică și Boethius · Vezi mai mult »

Boolean (tip de date)

În informatică, tipul de date boolean sau tipul de date logice este unul dintre cele mai simple tipuri de date, având doar 2 posibile valori (adevărat și fals), se folosește pentru a reprezenta valori logice în algebra booleană.

Nou!!: Logică și Boolean (tip de date) · Vezi mai mult »

Cassiodorus

Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus Senator sau Casiodor (c. 485 – c. 585) a fost un om politic și scriitor roman.

Nou!!: Logică și Cassiodorus · Vezi mai mult »

Charles Peirce

'''Charles Sanders Peirce''' Charles Sanders Peirce (10 septembrie 1839 – 19 aprilie 1914) a fost filosof, matematician și logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism și, alături de William James, părintele semioticii moderne.

Nou!!: Logică și Charles Peirce · Vezi mai mult »

Clasificare

Clasificarea este operația și metoda logică prin care obiectele dintr-o mulțime dată sunt distribuite în submulțimi numite „clase” în funcție de asemănările și deosebirile dintre ele.

Nou!!: Logică și Clasificare · Vezi mai mult »

Clasificare UNESCO

Clasificarea UNESCO este un sistem dezvoltat de UNESCO pentru clasificarea lucrărilor din cercetare și a dizertațiilor.

Nou!!: Logică și Clasificare UNESCO · Vezi mai mult »

Combinatorică

Combinatorica este ramura matematicii care se ocupă cu studiul mulțimilor (de obicei finite) de obiecte și modalitățile de a asocia sau pune laolaltă elementele individuale ale unei mulțimi.

Nou!!: Logică și Combinatorică · Vezi mai mult »

Complement

Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.

Nou!!: Logică și Complement · Vezi mai mult »

Complement de agent

În sintaxa tradițională, complementul de agent este o parte secundară de propoziție care exprimă autorul real al unei acțiuni, fără să fie subiectul gramatical sau, din punct de vedere pragmatic, tema propoziției.

Nou!!: Logică și Complement de agent · Vezi mai mult »

Compoziția ilogică

Compoziția ilogică se comite atunci când se face asumpția că întregul are o proprietate doar pentru faptul că unele sau toate componentele sale au acea proprietate.

Nou!!: Logică și Compoziția ilogică · Vezi mai mult »

Conector (lingvistică)

În lingvistică, noțiunea de conector nu are o definiție general acceptată, și nici ceea ce se consideră că reprezintă nu este denumit de toți autorii cu acest termen.

Nou!!: Logică și Conector (lingvistică) · Vezi mai mult »

Conector logic

În logică, conectorii logici sunt simboluri sau cuvinte folosite pentru legarea a două sau mai multe predicate (afirmații) într-o manieră gramaticală validă, sau sunt operatori logici meniți să combine predicate (propoziții) în cadrul unei logici (inter)propoziționale.

Nou!!: Logică și Conector logic · Vezi mai mult »

Conjuncție

În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp. 127–128.

Nou!!: Logică și Conjuncție · Vezi mai mult »

Constantin Mătasă

Constantin Mătasă (n. 20 ianuarie 1878, Ceahlău, comuna Hangu, județul Neamț – d. 3 noiembrie 1971, Piatra-Neamț) a fost un istoric, preot și arheolog român.

Nou!!: Logică și Constantin Mătasă · Vezi mai mult »

Constructivismul (filosofia educației)

archive-date.

Nou!!: Logică și Constructivismul (filosofia educației) · Vezi mai mult »

Contraexemplu

În logică, și în special în aplicațiile sale de care se leagă însăși existența sa, matematica și filozofia, un contraexemplu este o excepție a unei legi generale propuse.

Nou!!: Logică și Contraexemplu · Vezi mai mult »

Convenționalism

Convenționalismul este credința, opinia, procedura, sau atitudinea care consideră drept adevărate acele uzanțe și obiceiuri, principii,  sau norme care guvernează comportamentul social sau personal, avându-se înțeles faptul că aceste uzanțe sunt bazate pe acorduri implicite sau explicite, mai degrabă ale unui grup social, decât uzanțe ale realității externe.

Nou!!: Logică și Convenționalism · Vezi mai mult »

Coordonare (gramatică)

În sintaxă, coordonarea este un raport logic, unul din cele care pot exista în propoziție și în frază.

Nou!!: Logică și Coordonare (gramatică) · Vezi mai mult »

Coran

Coranul Coranul Coranul (în engleză: Quaran) (pronunție românească: /koran/; în arabă: القرآن al-Qur'ān, însemnând „Citire”, „Recitare”, derivat de la verbul qara’a „a citi”, „a recita cu voce tare”) este cartea sacră a tuturor musulmanilor și cuprinde revelațiile făcute de Dumnezeu (arabă: ألله Allāh), prin intermediul îngerului Ğibrīl (Gavril, Gabriel), profetului Muhammad, direct în limba arabă.

Nou!!: Logică și Coran · Vezi mai mult »

Creștinism

Răspândirea actuală a creștinismului în lume. Bazilica Sfântul Petru din Roma, cea mai mare biserică din lume și unul dintre cele mai importante centre ale religiei creștine. Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alături de iudaism și islam.

Nou!!: Logică și Creștinism · Vezi mai mult »

Dacă și numai dacă

În logică și domeniile conexe, ca matematică și filosofie, dacă și numai dacă este o expresie care se referă la un conector logic între propoziții cognitive în funcție de două condiții, care trebuie să fie ambele adevărate sau false.

Nou!!: Logică și Dacă și numai dacă · Vezi mai mult »

Dada

Dada este un curent literar-artistic, apărut în Europa în anul 1916, cu centre timpurii în Zürich, Elveția, la Cabaret Voltaire (circa 1916) și New York City, New York Dada începând cu 1915-1916, după care mișcarea Dada a înflorit la Paris, după prima conflagrație mondială, la începutul anilor 1920.

Nou!!: Logică și Dada · Vezi mai mult »

Dan Bădărău

Dan Bădărău (n. 6 decembrie 1893, Iași – d. 2 iulie 1968, București) a fost un filozof român, membru corespondent al Academiei Române.

Nou!!: Logică și Dan Bădărău · Vezi mai mult »

Definiție

Definiția este operația logică prin care se stabilește conținutul unei noțiuni.

Nou!!: Logică și Definiție · Vezi mai mult »

Definiție ostensivă

Definiția ostensivă (din.

Nou!!: Logică și Definiție ostensivă · Vezi mai mult »

Determinant (gramatică)

În gramatică, conform unei definiții generale, un determinant este un termen subordonat altui termen, numit „determinat” sau „regent”, în cadrul unui raport sintactic.

Nou!!: Logică și Determinant (gramatică) · Vezi mai mult »

Diagramă Euler

miniatura O diagramă Euler este un mijloc schematic de reprezentare a unor mulțimi și a relațiilor dintre acestea.

Nou!!: Logică și Diagramă Euler · Vezi mai mult »

Diagramă Venn

Mulțimile A, B şi C reprezentate prin diagrame Venn Metoda diagramelor Venn reprezintă o modalitate de verificare a validității inferențelor (imediate și mediate) prin reprezentări grafice.

Nou!!: Logică și Diagramă Venn · Vezi mai mult »

Dialectica Iluminismului

Dialectica Iluminismului (titlu original în germană: Dialektik der Aufklärung) este o serie de eseuri filozofice scrise de filozofii germani Max Horkheimer și Theodor W. Adorno cu subtitlul Philosophische Fragmente.

Nou!!: Logică și Dialectica Iluminismului · Vezi mai mult »

Dialectică

Dialectica (greacă διαλεκτική (τέχνη), dialektiké (téchne), arta interlocuțiunii; are același sens cu latinescul (ars) dialectica: "(arta) conversației") este un concept filozofic.

Nou!!: Logică și Dialectică · Vezi mai mult »

Dicționarul scepticului

Dicționarul scepticului este o colecție de eseuri sceptice și de referințe scrise de Robert Todd Carroll, publicat pe site-ul său skepdic.com și într-o carte tipărită.

Nou!!: Logică și Dicționarul scepticului · Vezi mai mult »

Disjuncție logică

Poartă logică OR. În logică și matematică, disjuncția logică (scrisă or) este un operator logic care dă valoarea de adevărat dacă cel puțin unul dintre operanzi este adevărat.

Nou!!: Logică și Disjuncție logică · Vezi mai mult »

Diviziunea ilogică

Diviziunea ilogică sau eroara logică a descompunerii sau eroarea logică a decompoziției se comite atunci când se face asumpția că unele sau toate părțile întregului au o proprietate doar pentru simplul fapt că întregul are acea proprietate.

Nou!!: Logică și Diviziunea ilogică · Vezi mai mult »

Dovadă (logică)

O dovadă este derivarea corectă din punct de vedere logic a unei afirmații din alte afirmații sau argumente (adevărate).

Nou!!: Logică și Dovadă (logică) · Vezi mai mult »

Dovadă prin exemplu

O dovadă prin exemplu (sau generalizarea nefondată) este o eroare logică în care una sau mai multe exemple sunt date ca suport pentru o afirmație generală.

Nou!!: Logică și Dovadă prin exemplu · Vezi mai mult »

Echivalență logică

În logică și matematică, afirmațiile p și q sunt considerate echivalente din punct de vedere logic dacă sunt demonstrabile unele prin altele într-un set de axiome, sau să aibă aceeași valoare de adevăr în orice model.

Nou!!: Logică și Echivalență logică · Vezi mai mult »

Echivocare

Echivocarea este considerată eroare logică fie formală cât și informală.

Nou!!: Logică și Echivocare · Vezi mai mult »

Efectul Dunning-Kruger

Efectul Dunning-Kruger este o eroare de apreciere în care persoane incompetente apreciază eronat competența lor ca fiind mult mai mare decât în realitate.

Nou!!: Logică și Efectul Dunning-Kruger · Vezi mai mult »

Element chimic

Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.

Nou!!: Logică și Element chimic · Vezi mai mult »

Element predicativ suplimentar

În sintaxa tradițională a limbii române, termenul „element predicativ suplimentar” (EPS) denumește o parte secundară de propoziție considerată cu dublă subordonare, față de un verb sau față de o interjecție predicativă, pe de o parte, și față de un substantiv sau pronume cu diverse funcții, pe de altă parte.

Nou!!: Logică și Element predicativ suplimentar · Vezi mai mult »

Elementele

Cea mai veche traducere latină existentă a ''Elementelor'', tradusă din arabă, datată în sec. al XIII-lea.Bertrand Russell, ''A History of Western Philosophy'', p.212. Elementele reprezintă o celebră lucrare a lui Euclid, scrisă cam prin anul 300 î.Hr. și care a influențat întreaga evoluție a matematicii europene.

Nou!!: Logică și Elementele · Vezi mai mult »

Epoca de aur a islamului

Pompa de apă inventată de Al-Jazari Epoca de Aur a Islamului (în arabă: حضارة عربية إسلامية), cunoscută și ca Renașterea islamică reprezintă perioada cuprinsă între secolele al VII-lea și al XIII-lea, ajungând chiar până în secolul al XVI-lea, după unii autori.

Nou!!: Logică și Epoca de aur a islamului · Vezi mai mult »

Ernst Zermelo

Ernst Friedrich Ferdinand Zermelo a fost un matematician german, ale cărui contribuții au jucat un rol important în crearea fundamentelor logice ale matematicii, cu implicații în filosofie.

Nou!!: Logică și Ernst Zermelo · Vezi mai mult »

Eroare logică

O eroare logică este o componentă a argumentației care, fiind demonstrabil greșită în logica sau forma sa, face ca întreg argumentul să devină invalid.

Nou!!: Logică și Eroare logică · Vezi mai mult »

Eroare logică formală

În filozofie, o eroare logică formală este un tipar de gândire întotdeauna greșit.

Nou!!: Logică și Eroare logică formală · Vezi mai mult »

Erori formale de logică

O eroare formală este o eroare de logică legată de forma pe care o ia argumentul, fără a afecta conținutul acestuia.

Nou!!: Logică și Erori formale de logică · Vezi mai mult »

Estetica japoneză

În Japonia, estetica a fost recunoscută ca domeniu de studiu în sine doar odată cu introducerea altor științe din Occident, anume abia în perioada Meiji (1868-1912), dar o estetică japoneză a existat și înainte vreme, sub forma unor scrieri despre natura artei în domenii precum poezia, arta dramatică, pictura, caligrafia, muzica, ceremonia ceaiului, aranjarea florilor, grădinăritul peisagist etc.

Nou!!: Logică și Estetica japoneză · Vezi mai mult »

Evul Mediu Timpuriu

Soția lui Iustinian, Teodora, și curtea sa, într-un mozaic din secolul al VI-lea de la Basilica San Vitale din Ravenna. un manuscris din secolul al VIII-lea (Biblioteca Vaticanului, Reg. Lat. 316. foll. 131v/132r). Evul Mediu Timpuriu reprezintă o perioadă din istoria lumii de după căderea Imperiului Roman de Apus, ce se întinde pe aproximativ cinci secole, între 500 și 1000 d. Hr., perioadă urmată de Evul Mediu Mijlociu.

Nou!!: Logică și Evul Mediu Timpuriu · Vezi mai mult »

Expletiv

În gramatică, adjectivul „expletiv”, uneori folosit substantivat, se referă la un element de limbă (cel puțin în unele limbi, un cuvânt) care este lipsit de sens gramatical, fiind inutil din punct de vedere logic într-o anumită construcție sintactică, deși în altele are un asemenea sens.

Nou!!: Logică și Expletiv · Vezi mai mult »

Extensionalitate

În logică, extensionalitatea sau egalitatea extensională se referă la principiile care judecă obiectele după egalitate dacă au aceleași proprietăți externe.

Nou!!: Logică și Extensionalitate · Vezi mai mult »

Știință

Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.

Nou!!: Logică și Știință · Vezi mai mult »

Failibilism

Failibilismul se referă la doctrina filozofică potrivit căreia cunoașterea absolută este imposibilă; sau cel puțin că afirmațiile privind cunoașterea pot fi, în principiu, greșite.

Nou!!: Logică și Failibilism · Vezi mai mult »

Fakhr al-Din al-Razi

Abu Abdullah Muhammad ibn Umar ibn al-Husayn al-Taymi al-Bakri al-Tabaristani Fakhr al-Din al-Razi (în), cunoscut sub numele Fakhruddin Razi a fost un teolog și filosof sunnit care s-a născut în Iran în anul 1149 și a murit în Afganistan în anul 1210.

Nou!!: Logică și Fakhr al-Din al-Razi · Vezi mai mult »

Falsa analogie

Falsa analogie (uneori slaba analogie) este o eroare logică ce se aplică la argumentele inductive.

Nou!!: Logică și Falsa analogie · Vezi mai mult »

Falsa dilemă

Eroarea logică informală a falsei dileme - cunoscută și ca falsa alegere, falsa dihotomie, eroarea logică a terțului exclus, gândirea în alb și negru, bifurcație - implică situația în care două propoziții alternative sunt reținute ca fiind singurele opțiuni, când de fapt în realitate există alte opțiuni în plus, una sau mai multe, care nu au fost considerate.

Nou!!: Logică și Falsa dilemă · Vezi mai mult »

Fanatism

''Credulitate, superstiţie şi fanatism''.Gravură de William Hogarth Fanatism (din) este un termen prin care se caracterizează atașamentul necondiționat al unei persoane sau al unui grup la o idee, doctrină, opinie sau la un scop, animat de un zel orb, fără să se țină seamă de eventualele consecințe pentru sine sau pentru alții.

Nou!!: Logică și Fanatism · Vezi mai mult »

Filosofia antică greco-romană

Filozofia antico-greaca europeană își are leagănul în Grecia antică, de unde derivă și numele: "iubire" (philia) de "înțelepciune" (sophia).

Nou!!: Logică și Filosofia antică greco-romană · Vezi mai mult »

Filosofia germană

Arthur Schopenhauer, un filosof german Filosofia germană, considerată aici (1) filosofie în limba germană sau (2) filosofia concepută de catre filosofii germani, a fost extrem de diversă și centrală atât pentru tradițiile analitice, cât și pentru cele continentale din filosofie de secole, de la Gottfried Wilhelm Leibniz până la Immanuel Kant, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Arthur Schopenhauer, Karl Marx, Friedrich Nietzsche, Martin Heidegger și Ludwig Wittgenstein către filosofii contemporani.

Nou!!: Logică și Filosofia germană · Vezi mai mult »

Filosofie

Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.

Nou!!: Logică și Filosofie · Vezi mai mult »

Filosofie analitică

Termenul de Filosofie analitică cu componenta sa principală, Filosofia limbajului, se referă la suma curentelor filosofice din secolul al XX-lea, care au pornit de la ipoteza unei logici noi creată de Gottlob Frege și Bertrand Russel, având ca obiect principal limbajul natural și artificial, precum și relațiile acestuia cu realitățile non-verbale, care ar putea avea consecințe filosofice generale, contribuind la analiza conceptelor și la clarificarea ideilor.

Nou!!: Logică și Filosofie analitică · Vezi mai mult »

Filosofie medievală

Filosofia medievală este filosofia epocii cunoscută astăzi ca medievală sau Evul Mediu, perioada ce durează aproximativ de la căderea Imperiului Roman de Apus în secolul 5 până la Renașterea din secolul 16.

Nou!!: Logică și Filosofie medievală · Vezi mai mult »

Filosofie modernă

Filosofia modernă este o ramură a filosofiei ce își are originea în Europa occidentală a secolului 17, iar acum este comună întregii lumi.

Nou!!: Logică și Filosofie modernă · Vezi mai mult »

Filozofia științei

Filozofia științei este ramura filozofiei care studiază fundamentele filozofice, ipotezele și implicațiile științei, incluzând științele exacte (matematica și științele naturii, precum fizica, chimia, biologia), și științele sociale, precum psihologia, sociologia, științele politice, și economia.

Nou!!: Logică și Filozofia științei · Vezi mai mult »

Forță

gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).

Nou!!: Logică și Forță · Vezi mai mult »

Gabriel Săndoiu

Gabriel Săndoiu este profesor de logică și filosofie la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București și coordonatorul Centrului de Excelență în Filosofie care s-a înființat în anul 2001.

Nou!!: Logică și Gabriel Săndoiu · Vezi mai mult »

Gödel, Escher, Bach

Gödel, Escher, Bach: an Eternal Golden Braid (în Gödel, Escher, Bach: o eternă ghirlandă strălucitoare), adesea citată ca GEB, este o carte publicată de Douglas Hofstadter în anul 1979 și distinsă cu Premiul Pulitzer în 1980.

Nou!!: Logică și Gödel, Escher, Bach · Vezi mai mult »

Geminos din Rhodos

Geminos din Rhodos a fost un astronom și matematician din Grecia antică care a trăit prin secolul I î.Hr.

Nou!!: Logică și Geminos din Rhodos · Vezi mai mult »

Generalizarea pripită

Generalizarea pripită este o eroare logică, este o generalizare defectuoasă folosind o generalizare inductivă bazată pe dovezi insuficiente.

Nou!!: Logică și Generalizarea pripită · Vezi mai mult »

Geometrie

Geometria (din γεωμετρία; geo.

Nou!!: Logică și Geometrie · Vezi mai mult »

Georg Henrik von Wright

Georg Henrik von Wright (n. 14 iunie 1916 - d. 16 iunie 2003) a fost un filozof finlandez de etnie suedeză.

Nou!!: Logică și Georg Henrik von Wright · Vezi mai mult »

Georg Wilhelm Friedrich Hegel

Georg Wilhelm Friedrich Hegel (n.

Nou!!: Logică și Georg Wilhelm Friedrich Hegel · Vezi mai mult »

George Bogle (diplomat)

Portretul lui George Bogle de la sfârșitul adolescenței George Bogle a fost un diplomat și aventurier scoțian, cunoscut ca fiind prima persoană care a reușit să stabilească relații diplomatice cu Tibetul și a încercat să obțină recunoașterea ca ambasador de către împărații chinezi din dinastia Qing.

Nou!!: Logică și George Bogle (diplomat) · Vezi mai mult »

George Boole

George Boole (n. 2 noiembrie 1815 la Lincoln - d. 8 decembrie 1864 la Ballintemple, Cork) a fost matematician, logician și filozof britanic.

Nou!!: Logică și George Boole · Vezi mai mult »

Gerhard Gentzen

Gerhard Gentzen Gerhard Karl Erich Gentzen (n. 24 noiembrie 1909 - d. 4 august 1945) a fost un matematician și logician german.

Nou!!: Logică și Gerhard Gentzen · Vezi mai mult »

Geshe Rabten Rinpoche

Geshe Rabten Rinpoche (n. 1920, Dhargye - d. 1986) este considerat a fi unul dintre cei mai eminenți pionieri ai buddhismului tibetan în Europa și un Maestru de meditație deplin realizat.

Nou!!: Logică și Geshe Rabten Rinpoche · Vezi mai mult »

Gheorghe A. M. Ciobanu

Gheorghe A. M. Ciobanu (n. 25 martie 1925, Roman, Regatul României – d. 30 august 2020, Roman, România) a fost un profesor român, care și-a consacrat eforturile promovării activităților culturale.

Nou!!: Logică și Gheorghe A. M. Ciobanu · Vezi mai mult »

Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi a fost un poet, prozator și dramaturg român, care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina).

Nou!!: Logică și Gheorghe Asachi · Vezi mai mult »

Glosar de algebră

Prezentul glosar de algebră conține termeni din domeniul algebrei și a altor domenii fundamentale ale matematicii ca: aritmetică, teoria numerelor, teoria probabilităților, statistica și logica.

Nou!!: Logică și Glosar de algebră · Vezi mai mult »

Glosar de calculatoare și internet

Acest glosar conține termeni din domeniul internetului, calculatoarelor, telefoniei mobile și inteligenței artificiale.

Nou!!: Logică și Glosar de calculatoare și internet · Vezi mai mult »

Glosar de fizica particulelor elementare

Acest glosar conține termeni din fizica particulelor elementare, radioactivitate, mecanică cuantică.

Nou!!: Logică și Glosar de fizica particulelor elementare · Vezi mai mult »

Glosar de lingvistică

Acesta este un glosar de termeni utilizați în lingvistică.

Nou!!: Logică și Glosar de lingvistică · Vezi mai mult »

Glosar de psihologie

Acesta este un glosar de termeni utilizați în psihologie, psihiatrie, neurologie și logopedie.

Nou!!: Logică și Glosar de psihologie · Vezi mai mult »

Glosar de termeni filozofici

Acesta este un glosar de termeni din domeniul filozofiei și logicii.

Nou!!: Logică și Glosar de termeni filozofici · Vezi mai mult »

Gottfried Wilhelm von Leibniz

Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.

Nou!!: Logică și Gottfried Wilhelm von Leibniz · Vezi mai mult »

Gottlob Frege

Friedrich Ludwig Gottlob Frege (8 noiembrie 1848, Wismar, Mecklenburg-Schwerin – 26 iulie 1925, Bad Kleinen, Mecklenburg-Schwerin) a fost un matematician, filosof și logician german.

Nou!!: Logică și Gottlob Frege · Vezi mai mult »

Graham Priest

Graham Priest este filosof și logician englez.

Nou!!: Logică și Graham Priest · Vezi mai mult »

Henry Dudeney

Henry Ernest Dudeney (n. 10 aprilie 1857 - d. 23 aprilie 1930) a fost un matematician englez, cu contribuții deosebite în domeniul enigmisticii și jocurilor logice.

Nou!!: Logică și Henry Dudeney · Vezi mai mult »

Ibn al-Nafis

Ala al-Din Abu al-Hassan Ali ibn Abi-Hazm al-Qarshi al-Dimashqi (în arabă: علاء الدين أبو الحسن عليّ بن أبي حزمالقرشي الدمشقي) a fost unul dintre cei mai mari polimați musulmani.

Nou!!: Logică și Ibn al-Nafis · Vezi mai mult »

Idealism german

F.W.J. SchellingIdealismul german reprezintă era filosofiei germane cuprinsă între Immanuel Kant și scrierile târzii ale lui Hegel și Schelling.

Nou!!: Logică și Idealism german · Vezi mai mult »

Identitate

Termenul de identitate se poate referi la.

Nou!!: Logică și Identitate · Vezi mai mult »

Inferență

Inferența este un proces logic care derivă o concluzie dintr-o premisă, adică extrage o consecință necesară, o informație specifică, dintr-o descriere de stare dată.

Nou!!: Logică și Inferență · Vezi mai mult »

Informatică

Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a informației, în special a procesării cu ajutorul calculatoarelor.

Nou!!: Logică și Informatică · Vezi mai mult »

Informetrie

Informetria este știința utilizării metodelor matematice pentru a studia starea informațiilor, pentru a determina și analiza din punct de vedere cantitativ fenomenele acesteia, pentru a căuta drepturile sale.

Nou!!: Logică și Informetrie · Vezi mai mult »

Inteligență artificială

În informatică, inteligența artificială (IA) este inteligența mașinilor, spre deosebire de inteligența naturală de la oameni și animale.

Nou!!: Logică și Inteligență artificială · Vezi mai mult »

Interval unitate

axei numerelor În matematică intervalul unitate este intervalul închis, adică mulțimea numerelor reale care sunt mai mari sau egale cu și mai mici sau egale cu.

Nou!!: Logică și Interval unitate · Vezi mai mult »

Inversiune

În lingvistică, inversiunea sau anastrofa (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 260–261.Dragomirescu 2008, articolul.Iarțeva 1990, articolul „inversiune”.Dubois 2002, pp. 357–358.Bussmann 1998, p. 593.Crystal 2008, p. 254.. Topica obișnuită caracterizează propoziția izolată (neintegrată într-o frază sau într-un context mai larg), completă ca structură (având cel puțin predicat), enunțiativă (nu interogativă, nu imperativă) ca scop al comunicării și pozitivă (nu negativă), precum și sintagma, propoziția și fraza în care nu se reliefează nicio componentă, nu se exprimă afectivitate (de exemplu, propoziția nu este exclamativă) și nu se urmărește niciun scop stilisticWyler 2019,.. Inversiunea este unul din procedeele prin care vorbitorul schimbă una sau mai mult de una dintre aceste caracteristici, pentru a-și integra propoziția într-un context tematizând sau rematizând una din părțile ei, pentru a cere o informație, pentru a da un ordin, pentru a nega un fapt, pentru a reliefa ceea ce este important pentru el, pentru a exprima un sentiment, pentru a obține un efect stilistic etc. Prin una și aceeași inversiune se pot realiza mai multe din aceste scopuri. Reliefarea unei componente, exprimarea afectivității și urmărirea unui scop stilistic fac din inversiune un procedeu retoric, folosit mai ales de literați. În afară de aceste motive, poeții pot practica inversiunea și numai din necesitățile versificațieiSzathmári 2008, articolul Inverzió..

Nou!!: Logică și Inversiune · Vezi mai mult »

Ioan Biriș

Ioan Biriș este un filosof român, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara,.

Nou!!: Logică și Ioan Biriș · Vezi mai mult »

Ion Petrovici

Ion Petrovici (n. 2/14 iunie 1882, Tecuci – d. 17 februarie 1972, București) a fost un filozof român, eseist, memorialist, scriitor, orator și om politic, profesor la Universitatea din Iași, membru titular al Academiei Române, fost Ministru al Educației Naționale.

Nou!!: Logică și Ion Petrovici · Vezi mai mult »

Ipoteză

Ipoteza (gr. hypo „sub” și thesis „poziție”) este un model construit numai în limbaj natural sau și cu ajutorul limbajului matematic care încearcă să surprindă calitativ sau cantitativ desfășurarea unui eveniment, să prevadă existența unui obiect, proprietate sau proces, în realitate sau într-un spațiu conceptual fie el formal sau artistic.

Nou!!: Logică și Ipoteză · Vezi mai mult »

Istoria științei în România

Gânditorul de la Hamangia, simbol al începutului istoriei spiritualității românești Istoria științei în România urmărește evoluția diverselor discipline științifice în spațiul românesc, din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre.

Nou!!: Logică și Istoria științei în România · Vezi mai mult »

Istoria geometriei

O femeie predând geometria, ilustrație după un manuscris medieval de la începutul secolului al XIV-lea Istoria geometriei urmărește evoluția acestei științe care studiază relațiile spațiale din cele mai vechi timpuri, când oamenii au început să măsoare distanțele, ariile și volumele, ca apoi să se ajungă la geometria clasică, în care accentul era pus pe construcțiile cu rigla și compasul.

Nou!!: Logică și Istoria geometriei · Vezi mai mult »

Istoria logicii

Istoria logicii este prima treaptă a cunoașterii structurii ordonate a gândirii omenești constând în cercetarea și descripția cronologică a constructelor inteligenței oamenilor începând cu faza apariției conștiinței la om, continuând cu gândirea rațională în tot cursul existenței umanității până în prezent.

Nou!!: Logică și Istoria logicii · Vezi mai mult »

Istoria mecanicii clasice

Istoria mecanicii clasice, precum și a altor ramuri ale fizicii, este strâns legată de dezvoltarea culturii și civilizației a omenirii și constă din trei perioade principale: mecanica antică, mecanica medievală și mecanica (newtoniană) modernă, care include și mecanica analitică.

Nou!!: Logică și Istoria mecanicii clasice · Vezi mai mult »

Istorie contrafactuală

Istoria contrafactuală, uneori denumită istorie virtuală (a nu se confunda cu revizionismul istoric, ucronia sau cu istoria alternativă), este o formă a istoriografiei care încearcă a răspunde la întrebări de tipul „Ce s-ar fi întâmplat dacă?”, care sunt cunoscute sub numele general de contrafapte.

Nou!!: Logică și Istorie contrafactuală · Vezi mai mult »

Jainism

Statuia lui Gommateshvara din Shravanabelagola, Karnataka se înscrie în tradiția Digambara și este cel mai înalt monolit jainist din lume. Jainismul, sub denumirea tradițională Jain Dharma (जैन धर्म), este una din cele mai vechi religii și filozofii ale lumii, găsindu-și rădăcinile în India antică și preistorică.

Nou!!: Logică și Jainism · Vezi mai mult »

James Clerk Maxwell

James Clerk Maxwell a fost un om de știință scoțian, activ în domeniul fizicii matematice.

Nou!!: Logică și James Clerk Maxwell · Vezi mai mult »

Jean Piaget

Jean Piaget (pronunțat) a fost un psiholog, biolog, logician și filozof elvețian, cunoscut pentru contribuțiile sale din domeniul epistemologiei și psihologiei dezvoltării.

Nou!!: Logică și Jean Piaget · Vezi mai mult »

Joc problemă

Tangram Jocurile problemă (enigmă sau uneori puzzle) sunt jocuri ce pun la încercare logica, perspicacitatea, ingeniozitatea, perseverența și răbdarea celui ce încearcă să le rezolve.

Nou!!: Logică și Joc problemă · Vezi mai mult »

John Langshaw Austin

John Langshaw Austin (n. 28 martie 1911 – d. 8 februarie 1960) a fost un filosof al limbajului, ce a contribuit esențial la nașterea domeniului și a absolvit Balliol College, Oxford.

Nou!!: Logică și John Langshaw Austin · Vezi mai mult »

John Stuart Mill

John Stuart Mill (n. 20 mai 1806 – d. 8 mai 1873) a fost un filosof britanic al epocii victoriene, unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului XIX, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului.

Nou!!: Logică și John Stuart Mill · Vezi mai mult »

John Venn

John Venn a fost un logician și filozof englez.

Nou!!: Logică și John Venn · Vezi mai mult »

Joseph Gergonne

Joseph Diaz Gergonne (n. 19 iunie 1771 – d. 4 mai 1859) a fost un matematician și logician francez, cu contribuții deosebite în domeniul geometriei.

Nou!!: Logică și Joseph Gergonne · Vezi mai mult »

Joseph Priestley

Joseph Priestley, FRS a fost un teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări.

Nou!!: Logică și Joseph Priestley · Vezi mai mult »

Jucărie educațională

Jucărie de construcție - dezvoltă abilitățile manuale și creativeJucăriile educaționale sau educative sunt folosite ca mijloc de educație mai ales a copiilor de vârste mici, școlari și preșcolari, ajutându-i să-și dezvolte abilitățile intelectuale, creative, logice, lingvistice, emoționale și psihice.

Nou!!: Logică și Jucărie educațională · Vezi mai mult »

Jucătorii non-A

Jucătorii non-A (1956) (titlu original The Pawns of Null-A) este un roman science fiction scris de A. E. van Vogt.

Nou!!: Logică și Jucătorii non-A · Vezi mai mult »

Karl Popper

Sir Karl Raimund Popper a fost un filozof englez de origine austriacă, considerat unul din cei mai mari filozofi ai științei din secolul al XX-lea.

Nou!!: Logică și Karl Popper · Vezi mai mult »

Kurt Gödel

Kurt Gödel a fost un logician, matematician și filozof austriac care în 1940 a emigrat în SUA, unde a activat în continuare, fiind considerat matematician american.

Nou!!: Logică și Kurt Gödel · Vezi mai mult »

Lazzaro Spallanzani

Lazzaro Spallanzani (*12 ianuarie 1729, Scandiano/Reggio nell'Emilia - †12 februarie 1799, Pavia) a fost un om de știință italian, unul din întemeietorii Biologiei experimentale.

Nou!!: Logică și Lazzaro Spallanzani · Vezi mai mult »

Lege (dezambiguizare)

Fără descriere.

Nou!!: Logică și Lege (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Lemă

Lemă, cuvânt de origine greacă, semnifică astăzi, mai ales, un adevăr ce este în legătură cu o teoremă sau cu un corolar și care este, de regulă, un adevăr matematic sau științific de mai mică importanță sau de circulație relativ restrânsă.

Nou!!: Logică și Lemă · Vezi mai mult »

Leon Birnbaum

Leon Birnbaum a fost un matematician, inginer, logician și filozof evreu român.

Nou!!: Logică și Leon Birnbaum · Vezi mai mult »

Lewis Carroll

Lewis Carroll (pseudonimul lui Charles Lutwidge Dodgson) a fost un prozator, matematician, logician, cleric și fotograf englez.

Nou!!: Logică și Lewis Carroll · Vezi mai mult »

Lexicul limbii franceze

Lexicul limbii franceze se caracterizează în principal prin preponderența cuvintelor de origine latină, fie moștenite, fie împrumutate după constituirea limbii.

Nou!!: Logică și Lexicul limbii franceze · Vezi mai mult »

Limbaj formal

În matematică, logică, informatică și lingvistică un limbaj formal este o mulțime de cuvinte de lungime finită (șiruri de caractere) bazate pe un alfabet finit, și teoria științifică ce tratează aceste entități se numește teoria limbajelor formale.

Nou!!: Logică și Limbaj formal · Vezi mai mult »

Lista jocurilor video pentru Game Boy

Aceasta este o listă de jocuri pentru consola portabilă Game Boy, organizată în ordine alfabetică, după denumire.

Nou!!: Logică și Lista jocurilor video pentru Game Boy · Vezi mai mult »

Lista teoriilor caracterizate ca pseudoștiință

Aceasta este o listă de subiecte care au fost, la un moment dat în istoria lor, caracterizate ca fiind pseudoștiință de către cadre didactice universitare sau cercetători. Aceste caracterizări au fost făcute în contextul educării publicului cu privire la practici discutabile sau potențial frauduloase sau periculoase.

Nou!!: Logică și Lista teoriilor caracterizate ca pseudoștiință · Vezi mai mult »

Listă cronologică de filozofi occidentali

Această listă cuprinde filozofii din tradiția occidentală a filozofiei.

Nou!!: Logică și Listă cronologică de filozofi occidentali · Vezi mai mult »

Listă de filozofi ruși

Filozofia rusă include o varietate de mișcări filozofice.

Nou!!: Logică și Listă de filozofi ruși · Vezi mai mult »

Listă de locuțiuni în limba latină

Această listă cuprinde expresii în limba latină folosite adesea, ca atare sau prescurtate, în limba română și în alte limbi.

Nou!!: Logică și Listă de locuțiuni în limba latină · Vezi mai mult »

Listă de oameni din statul Maryland

Această pagină reprezintă o listă de persoane notabile care s-au născut în statul american Maryland.

Nou!!: Logică și Listă de oameni din statul Maryland · Vezi mai mult »

Listă de romancieri

Aceast articol cuprinde o listă de romancieri după naționalitate, în ordine alfabetică.

Nou!!: Logică și Listă de romancieri · Vezi mai mult »

Literatura portugheză

Literatura portugheză se referă la scrierile artistice de factură cultă (cu autor cunoscut) în limba portugheză și cuprinde numai scriitorii născuți în Portugalia.

Nou!!: Logică și Literatura portugheză · Vezi mai mult »

Literatura Renașterii

Erasmus din Rotterdam, umanistul cel mai de seamă al secolului al XVI-lea, pictat de Hans Holbein cel Tânăr (1525) Literatura Renașterii se referă la acea epocă din literatura europeană care a început în Italia în secolul al XV-lea.

Nou!!: Logică și Literatura Renașterii · Vezi mai mult »

Logica tradițională

Logica tradițională este logica practicată de filozofi și savanți în perioada de la constituirea logicii prin contribuția lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea, numită și logica predicatelor.

Nou!!: Logică și Logica tradițională · Vezi mai mult »

Logică formală

Logica formală conține, în principiu, câteva subdiviziuni esențiale.

Nou!!: Logică și Logică formală · Vezi mai mult »

Logică fuzzy

Logica fuzzy (în engleză „fuzzy”, pronunțat, înseamnă „vag”, „neclar”, „estompat”) este definită ca un „supraset al logicii convenționale boolene, logică ce a fost extinsă pentru a cuprinde adevărul parțial, valori ale adevărului cuprinse între „complet adevărat” și „complet fals”.

Nou!!: Logică și Logică fuzzy · Vezi mai mult »

Logos

Scrierea greacă a cuvântului ''logos'' Logosul (în greacă: λόγος, din λέγω, "lego", eu spun) este un termen folosit în filozofia antică pentru a denumi „ordinea” sau „rațiunea cosmică”, altfel spus, realitatea preexistentă a lucrurilor.

Nou!!: Logică și Logos · Vezi mai mult »

Louis Couturat

Louis Couturat a fost un logician, matematician, filozof și lingvist francez.

Nou!!: Logică și Louis Couturat · Vezi mai mult »

Luciano Floridi

Luciano Floridi este un filosof italian.

Nou!!: Logică și Luciano Floridi · Vezi mai mult »

Lucrare de licență

Lucrarea de licență constă într-un proiect amplu de cercetare, redactat de studenții fiecărei facultăți la finalizarea studiilor universitare.

Nou!!: Logică și Lucrare de licență · Vezi mai mult »

Ludwig Wittgenstein

Ludwig Josef Johann Wittgenstein a fost un filosof austriac, autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și a filosofiei limbajului.

Nou!!: Logică și Ludwig Wittgenstein · Vezi mai mult »

Luitzen Egbertus Jan Brouwer

Luitzen Egbertus Jan Brouwer a fost un matematician neerlandez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniile: topologie, teoria mulțimilor, teoria măsurii, analiză complexă, dar și pentru preocupările sale privind legătura dintre matematică și logică și contribuții aduse în cadrul filozofiei matematicii.

Nou!!: Logică și Luitzen Egbertus Jan Brouwer · Vezi mai mult »

Lumea non-A

Lumea non-A (1948) (titlu original The World of Null-A), scris de obicei Lumea Ā, este un roman science fiction scris de A. E. van Vogt.

Nou!!: Logică și Lumea non-A · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Nou!!: Logică și Matematică · Vezi mai mult »

Matematică recreativă

Careu sau pătrat magic Matematica recreativă include o multitudine de jocuri matematice și poate fi extinsă ca noțiune și pentru puzzle-urile și problemele de logică sau deducție.

Nou!!: Logică și Matematică recreativă · Vezi mai mult »

Meister Eckhart

Mester Eckhart Meister Eckhart (meșterul sau magistrul Eckhart) sau Eckhart von Hochheim (scris și Eckehart) (n. 1260, Hochheim (Turingia) sau Tambach – d. 1327, Avignon) a fost un teolog mistic german și călugăr dominican.

Nou!!: Logică și Meister Eckhart · Vezi mai mult »

Meronimie și holonimie

În lingvistică, perechea de termeni meronimie – holonimie denumește unul din tipurile de relații semantice, adică referitoare la sens, care pot exista între cuvinte.

Nou!!: Logică și Meronimie și holonimie · Vezi mai mult »

Metalimbaj

În logică și lingvistică un metalimbaj este un limbaj folosit în descrierea altui limbaj, numit limbaj-obiect.

Nou!!: Logică și Metalimbaj · Vezi mai mult »

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.

Nou!!: Logică și Mihai Eminescu · Vezi mai mult »

Mihai Vâlsan

Mihai Vâlsan a fost diplomat, translator și învățat sufi musulman român, membru al unei ramuri a confreriei Shadhiliyyah și discipol al lui René Guénon.

Nou!!: Logică și Mihai Vâlsan · Vezi mai mult »

Mircea Dumitru

Mircea Dumitru este un filosof român, profesor de logică la Facultatea de Filosofie și rector (2011-2019) al Universității din București.

Nou!!: Logică și Mircea Dumitru · Vezi mai mult »

Mircea Eliade

Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor de origine română la Universitatea din Chicago, din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor, autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată.

Nou!!: Logică și Mircea Eliade · Vezi mai mult »

Moise Maimonide

Moise Maimonide (n. 30 martie 1135, Córdoba - d. 13 decembrie 1204, Fustat, azi Cairo) a fost un filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt.

Nou!!: Logică și Moise Maimonide · Vezi mai mult »

Moritz Wilhelm Drobisch

Moritz Wilhelm Drobisch (n. 16 august 1802, Leipzig - d. 30 septembrie 1896, Leipzig) a fost un matematician, logician, psiholog, filozof și pedagog german.

Nou!!: Logică și Moritz Wilhelm Drobisch · Vezi mai mult »

Mutarea ștachetei

Mutarea ștachetei sau ridicarea ștachetei sau înălțarea ștachetei este o eroare logică informală în care cel care argumentează, odată ce i s-au prezentat evidențe contrare afirmației sale, redefinește afirmația sa fără să ia cunoștință de validitatea evidențelelor și a contra-argumentului.

Nou!!: Logică și Mutarea ștachetei · Vezi mai mult »

Mutual exclusiv

În logică, două sau mai multe afirmații sau posibilități sunt mutual exclusive dacă nu pot fi concomitent adevărate sau aplicate.

Nou!!: Logică și Mutual exclusiv · Vezi mai mult »

Nae Ionescu

Nae Ionescu (Nicolae C. Ionescu), a fost un filozof, logician, pedagog, teoretician antisemit și jurnalist român.

Nou!!: Logică și Nae Ionescu · Vezi mai mult »

Nasir al-Din al-Tusi

Khawaja Muḥammad ibn Muḥammad ibn Ḥasan Ṭūsī (în persană: محمد بن محمد بن الحسن طوسی, n. 18 februarie 1201 - d. 26 iunie 1274‎), cunoscut și ca Naṣīr al-Dīn al-Ṭūsī, a fost un savant persan cu multiple preocupări: astronomie, chimie, biologie, matematică, filozofie, fizică, medicină și teologie.

Nou!!: Logică și Nasir al-Din al-Tusi · Vezi mai mult »

Necesitate

Etimologic, termenul de necesitate provine din latină, necessitas, «ineluctabil», «nevoie imperativă»; «obligație imperativă», «necesitate logică».

Nou!!: Logică și Necesitate · Vezi mai mult »

Negație (gramatică)

În lingvistică, negația este o operație prin care se contrazice înțelesul total sau parțial al unei propozițiiCrystal 2008, p. 323.

Nou!!: Logică și Negație (gramatică) · Vezi mai mult »

Nicolaus I Bernoulli

Nicolaus (scris și Nicolas sau Nikolas) I Bernoulli (n. 21 octombrie 1687 – d. 29 noiembrie 1759) a fost un matematician elvețian.

Nou!!: Logică și Nicolaus I Bernoulli · Vezi mai mult »

Noțiune

Noțiunea este cea mai simplă formă logică existentă la nivel mental.

Nou!!: Logică și Noțiune · Vezi mai mult »

Noțiune primitivă

În matematică, logică, filosofie și sisteme formale o noțiune primitivă este o noțiune care nu este definit prin termeni definiți anterior.

Nou!!: Logică și Noțiune primitivă · Vezi mai mult »

Non-A

Non-A este o serie de trei romane SF scrise de A. E. van Vogt.

Nou!!: Logică și Non-A · Vezi mai mult »

Notație postfixată

Ordinea operanzilor și operatorului în notația postfixată Notația postfixată sau notația poloneză postfixată (în – RPN) este o notație pentru o operație matematică și logică în care operatorii sunt plasați după operanzi, cum ar fi semnul plus în expresia.

Nou!!: Logică și Notație postfixată · Vezi mai mult »

Notație prefixată

Ordinea operatorului și a operanzilor în notația prefixată Notația prefixată sau notația poloneză prefixată (în – NPN) este o notație pentru o operație matematică și logică în care operatorii sunt plasați înainte de operanzi, cum ar fi semnul plus în expresia.

Nou!!: Logică și Notație prefixată · Vezi mai mult »

Noul Organon

Ilustrația paginii de titlu ''Instauratio magna'' Noul Organon (titlul original complet Novum Organum Scientiarum - noul instrument al științelor) este o lucrare filosofică de Francis Bacon, scrisă în latină și publicată în 1620.

Nou!!: Logică și Noul Organon · Vezi mai mult »

Număr Schröder–Hiparh

Unsprezece subdiviziuni ale unui pentagon În combinatorică, numerele Schröder–Hiparh formează un șir de numere întregi care poate fi folosit pentru a enumera arborii planari cu un număr dat de noduri terminale (frunze), numărul de paranteze inserate într-o succesiune de caractere și numărul de moduri de împărțire a unui poligon convex în poligoane mai mici prin trasarea coardelor.

Nou!!: Logică și Număr Schröder–Hiparh · Vezi mai mult »

Nume predicativ

În gramaticile tradiționale ale limbii române, termenul „nume predicativ” denumește una din părțile componente ale predicatului nominal, cealaltă fiind un verb copulativ.

Nou!!: Logică și Nume predicativ · Vezi mai mult »

Obiectivism (dezambiguizare)

Obiectivismul se poate referi la,.

Nou!!: Logică și Obiectivism (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Om

Oamenii (Homo sapiens) sunt o specie de primate.

Nou!!: Logică și Om · Vezi mai mult »

Om de paie

Om de paie este o eroare logică informală bazată pe denaturarea opiniei oponentului.

Nou!!: Logică și Om de paie · Vezi mai mult »

Organon

Organon este numele lucrărilor de logică ale lui Aristotel.

Nou!!: Logică și Organon · Vezi mai mult »

Oskar Becker (filozof)

Oskar Becker (n. 5 septembrie 1889 la Leipzig – d. 13 noiembrie 1964 la Bonn) a fost un matematician, logician și filosof german.

Nou!!: Logică și Oskar Becker (filozof) · Vezi mai mult »

Papa Ioan al XXI-lea

Stema Papei Ioan al XXI-lea Papa Ioan al XXI-lea (în, în, în, în), născut Pedro Julião,, la Viterbo, Statul Papal), cunoscut sub numele de Pedro Hispano a fost al 185-lea papăLe Robert encyclopédique des noms propres, Dictionnaire illustré, p. 1165. al Bisericii Universale, între 1276-1277, fiind singurul papă din istorie, de origine portugheză. Medic, filosof, logician, fizician și matematician, Pedro Hispano a avut în vedere o nouă teorie fondată pe logică și pe gramatică.

Nou!!: Logică și Papa Ioan al XXI-lea · Vezi mai mult »

Papa Silvestru al II-lea

Silvestru al II-lea(), pe numele laic Gerbert d'Aurillac, (n. ca. 945, Belliac, Auvergne - d.12 mai 1003, Roma) a fost papă al Romei timp de patru ani, între 2 aprilie 999 și 12 mai 1003.

Nou!!: Logică și Papa Silvestru al II-lea · Vezi mai mult »

Paradoxul crocodilului

Paradoxul crocodilului este un paradox autoreferențial al aceleiași familii ca cel al mincinosului.

Nou!!: Logică și Paradoxul crocodilului · Vezi mai mult »

Paradoxul lui Russell

britanic. Paradoxul lui Russell sau paradoxul mulțimii tuturor mulțimilor este un paradox logic și se referă în special la teoria mulțimilor, la existența unei mulțimi a tuturor mulțimilor.

Nou!!: Logică și Paradoxul lui Russell · Vezi mai mult »

Parametru

Un parametru este o variabilă, care ajută la definirea unui anumit sistem (matematic).

Nou!!: Logică și Parametru · Vezi mai mult »

Parte de propoziție

În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.

Nou!!: Logică și Parte de propoziție · Vezi mai mult »

Parte de vorbire

În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Logică și Parte de vorbire · Vezi mai mult »

Pálné Veres

Pálné Veres (născută Hermin Beniczky) a fost o profesoară și feministă maghiară, cunoscută pentru promovarea drepturilor femeilor, pentru deschiderea primei școli secundare pentru femei din Ungaria și pentru fondarea Asociației Naționale Maghiare pentru Educația Femeilor.

Nou!!: Logică și Pálné Veres · Vezi mai mult »

Petre Andrei

Petre Andrei (n. 29 iunie 1891, Brăila – d. 4 octombrie 1940, Iași) a fost un savant, sociolog, filosof, profesor și om politic, membru post-mortem (1991) al Academiei Române.

Nou!!: Logică și Petre Andrei · Vezi mai mult »

Petru Maior

Bustul lui Petru Maior Petru Maior (n. circa 1756, Târgu Mureș — d. 14 februarie 1821, Buda) a fost un istoric, filolog și scriitor român transilvănean, protopop greco-catolic de Reghin, reprezentant de frunte al Școlii Ardelene.

Nou!!: Logică și Petru Maior · Vezi mai mult »

Piotr Kamler

Piotr Kamler (n. 1936, Varșovia, Polonia) este un regizor polonez de film de animație, la origine artist plastic.

Nou!!: Logică și Piotr Kamler · Vezi mai mult »

Pledoaria specială

Pledoaria specială este o falsă argumentare care apără o poziție ce introduce detalii favorabile sau exclude detalii nefavorabile afirmând că sunt necesare considerații adiționale, însă fără să facă o analiză critică potrivită asupra acestor considerații.

Nou!!: Logică și Pledoaria specială · Vezi mai mult »

Pleonasm

În retorică și în lingvistică, pleonasmul (în,, din greaca veche πλεονασμός pleonasmós), conform uneia din definițiile sale, este folosirea alăturată a doi sau mai mulți semnificanți pentru a exprima un singur semnificatBidu-Vrănceanu 1997, p. 365-366.

Nou!!: Logică și Pleonasm · Vezi mai mult »

Polisemie

În semantică, polisemia sau polisemantismul este, conform definiției celei mai frecvente, însușirea unui cuvânt de a avea mai multe sensuriCrystal 2008, pp. 373–374.

Nou!!: Logică și Polisemie · Vezi mai mult »

Problema demarcației

Problema demarcației în filosofia științei se referă la modul de a distinge între știință și neștiință, inclusiv între știință, pseudoștiință și alte produse ale activității umane, cum ar fi arta și literatura, și credințele.

Nou!!: Logică și Problema demarcației · Vezi mai mult »

Pronume

În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.

Nou!!: Logică și Pronume · Vezi mai mult »

Psihanaliză

Psihanaliza înglobează o serie de concepții dezvoltate de Sigmund Freud privind explicarea fenomenelor psihice, bazate în primul rând pe cercetarea proceselor desfășurate în și a relațiilor sale cu conștientul, din care rezultă procedee terapeutice aplicate în cazul tulburărilor psihopatologice.

Nou!!: Logică și Psihanaliză · Vezi mai mult »

Psiholingvistică

Psiholingvistica sau psihologia limbajului este o știință care se ocupă cu studiul factorilor psihologici și neurobiologici care permit omului să folosească, înțeleagă și să producă o anumită limbă.

Nou!!: Logică și Psiholingvistică · Vezi mai mult »

Psihologia dezvoltării

Psihologia dezvoltării este disciplina din cadrul psihologiei care investighează modificările privind comportamentul care survin în viața individului, de la naștere până la moarte.

Nou!!: Logică și Psihologia dezvoltării · Vezi mai mult »

Radu cel Frumos

Radu cel Frumos (cca. 1437/1439 – ianuarie 1475) a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475).

Nou!!: Logică și Radu cel Frumos · Vezi mai mult »

Raționalizare (psihologie)

Raționalizarea în psihologie și logică este un mecanism de apărare în care comportamentele sau sentimentele controversate sunt justificate și explicate într-un mod aparent rațional sau logic pentru a evita adevărata explicație și apoi în mod conștient fiind considerate tolerabile - sau chiar admirabile și superioare - prin mijloace plauzibile.

Nou!!: Logică și Raționalizare (psihologie) · Vezi mai mult »

Raționament deductiv

Raționamentul deductiv este o operație a gândirii ordonate prin care se obține o judecată nouă numită concluzie din două judecăți anterioare dintre care prima este denumită premisă, iar a doua termen mediu pe baza raporturilor logice dintre ele.

Nou!!: Logică și Raționament deductiv · Vezi mai mult »

Raționament inductiv

Raționamentul este un sistem dinamic de cel puțin trei judecăți între care există o relație necesară ce determină apariția unei noi judecăți pe baza celor precedente.

Nou!!: Logică și Raționament inductiv · Vezi mai mult »

Raționament logic

Raționamentul ca act inferențial care extrage o concluzie dată dintr-un set de premise nu poate fi decât logic sub aspect formal, în sensul utilizării procedurilor de analizare a premizelor și extragere a concluziei prin silogism.

Nou!!: Logică și Raționament logic · Vezi mai mult »

Rațiune

Rațiunea ca și concept filosofic înseamnă capacitatea spiritului uman de a înțelege relații universale și sensul lor și de a acționa conform acestora, inclusiv privitor la propria situație în viață.

Nou!!: Logică și Rațiune · Vezi mai mult »

Raportul dintre subiect și predicat

În sintaxă există mai multe viziuni despre raportul dintre subiect și predicat din punct de vedere ierarhic.

Nou!!: Logică și Raportul dintre subiect și predicat · Vezi mai mult »

Raymond Smullyan

Raymond Merrill Smullyan a fost un matematician, magician, pianist, logician, taoist și filozof american.

Nou!!: Logică și Raymond Smullyan · Vezi mai mult »

Realism (filozofie)

Noțiunea de Realism se referă la un mare număr de curente în filozofie, care au ca element comun covingerea că fenomenele există independent de conștiința oamenilor, acționează asupra oamenilor și pot fi denumite prin cuvinte.

Nou!!: Logică și Realism (filozofie) · Vezi mai mult »

Reificare (eroare logică)

Reificarea: faptul de a transforma ceva ce este dinamic, procesual (ființe, relații, deveniri etc.) într-un lucru, un obiect, în ceva static de ordinul simplei reprezentări mentale; a obiectualiza.

Nou!!: Logică și Reificare (eroare logică) · Vezi mai mult »

René Descartes

René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.

Nou!!: Logică și René Descartes · Vezi mai mult »

Saul Kripke

Saul Aaron Kripke a fost un filosof și logician american.

Nou!!: Logică și Saul Kripke · Vezi mai mult »

Schizofrenie

Schizofrenia (schizein.

Nou!!: Logică și Schizofrenie · Vezi mai mult »

Scolastică

secolul al XIV-lea în viziunea artistului Laurentius de Voltolina. Scolastică este o noțiune derivată din latină, schola însemnând școală, care desemnează acea tendință din filosofie și teologie care, începând din perioada târzie a Evului Mediu, a încercat să explice și să facă înțelese fenomenele supranaturale ale revelației creștine cu ajutorul rațiunii umane și, mai ales, al filosofiei lui Aristotel.

Nou!!: Logică și Scolastică · Vezi mai mult »

Semantică

Semantica (din limba greacă: σημαντικός, semantikós.

Nou!!: Logică și Semantică · Vezi mai mult »

Semiotică logică

Semiotica logică este o disciplină a metalogicii.

Nou!!: Logică și Semiotică logică · Vezi mai mult »

Sfârșitul non-A

Sfârșitul non-A (1984) (titlu original Null-A Three), scris de obicei Ā Three, este un roman science fiction scris de A. E. van Vogt.

Nou!!: Logică și Sfârșitul non-A · Vezi mai mult »

Sinecdocă

În retorică și în semantică, sinecdoca (din synecdoque Bidu-Vrănceanu 1997, p. 454.. Altfel formulat, este numirea unui denotat cu un termen care în mod obișnuit are un sens fie mai larg, fie mai restrâns decât numele obișnuit al acelui denotatBussmann 1998, p. 1163.BDL, articolul.. Unii autori consideră sinecdoca o formă particulară de metonimie. Au în comun înlocuirea denumirii obișnuite cu alta, pe baza relației logice de contiguitate (apropiere) dintre ele. În sinecdocă, relația este și de tip cantitativ, ceea ce nu este cazul la unele tipuri de metonimie, de pildă când se numește un conținut cu conținătorul său, ex. A băut câteva pahare. Ca metonimia în general, și sinecdoca este răspândită atât în vorbirea obișnuită, cât și în opere literare.

Nou!!: Logică și Sinecdocă · Vezi mai mult »

Sinonim

În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.

Nou!!: Logică și Sinonim · Vezi mai mult »

Sintaxa limbii franceze

Acest articol prezintă succint sintaxa limbii franceze, punând accentul pe specificitățile structurii propoziției și frazei franceze în raport cu cea din limba română.

Nou!!: Logică și Sintaxa limbii franceze · Vezi mai mult »

Sistem binar

Un sistem binar este, în general vorbind, un sistem bazat pe 2 elemente, posibilități, aspecte, părți, etape ș.a. Acest articol descrie numai sistemul de numerație binar, care folosește drept bază numărul 2.

Nou!!: Logică și Sistem binar · Vezi mai mult »

Sistem multi-agent

Sistemul multi-agent este format dintr-un număr de agenți software inteligenți de același tip sau diferit specializați care acționează separat spre rezolvarea în colectiv a unei probleme, interacționând prin schimb de mesaje Agenții individuali angajați într-un sistem multiagent au diferite țeluri sau motivații.

Nou!!: Logică și Sistem multi-agent · Vezi mai mult »

Sistem senar

Sistemul senar este un sistem de numerație pozițional, având baza 6.

Nou!!: Logică și Sistem senar · Vezi mai mult »

Specie (dezambiguizare)

Noțiunea de specie se folosește în mai multe științe cu sensuri diferite.

Nou!!: Logică și Specie (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

STEM

STEM este acronim pentru Science, Technology, Engineering and Mathematics (în limba engleză), care, tradus, devine Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică, fiind un termen multi-disciplinar, larg folosit, în țările de limbă engleză, pentru a grupa aceste discipline academice.

Nou!!: Logică și STEM · Vezi mai mult »

Stoicism

Stoicismul este o școală filosofică fondată în Atena de Zenon din Citium (Kition) în jurul anului 300 î.Hr., în perioada elenistică a istoriei antice.

Nou!!: Logică și Stoicism · Vezi mai mult »

Structuralism

Structuralismul este o orientare teoretică și metodologică interdisciplinară care studiază structura, funcțiile și sistemele de relații ce caracterizează obiectele și procesele în științele contemporane, punând în prim plan totalitatea în raport cu individul și sincronicitatea faptelor în raport cu evoluția.

Nou!!: Logică și Structuralism · Vezi mai mult »

Subiecte de grupa a 5-a la Bacalaureatul Internațional

Subiectele din Grupa a 5-a: Matematică al Programului de Diplomă IB cuprind patru cursuri diferite de matematică.

Nou!!: Logică și Subiecte de grupa a 5-a la Bacalaureatul Internațional · Vezi mai mult »

Tautologie

În retorică și în lingvistică, tautologia (Dragomirescu 1995, articolul.Bidu-Vrănceanu 1997, p. 500.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Tihonov 2014, p. 340.Bussmann 1998, p. 911.. După unii autori, tautologia se întâlnește nu numai ca repetarea unui cuvânt drept aceeași parte de vorbire, ci și a unui radical cu morfeme care formează cuvinte părți de vorbire diferite. Două asemenea cuvinte formează o construcție numită figură etimologicăSzathmári 2008, articolul Tautológia.. Noțiunea de tautologie este înrudită cu cea de pleonasm. Au în comun exprimarea repetată a aceluiași denotat, și unii autori le tratează ca sinonime. De exemplu, după Grevisse și Goosse, pleonasmul „este numit și tautologie într-un sens apropiat”. Constantinescu-Dobridor 1998 vede în tautologii „un fel de pleonasme acceptate”. Alții însă, precum Dragomirescu 1995, consideră că tautologia nu trebuie confundată cu pleonasmul, care este, în opinia lor, nu repetarea unui cuvânt, ci adăugarea unui sinonim al unui cuvânt, a unui cuvânt având sensul inclus în altul, sau a unei perifraze a altuia, ex. „Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte”Constantinescu-Dobridor, articolul., „Cobori în jos, luceafăr blând, / Alunecând pe-o rază” (Mihai Eminescu)Bidu-Vrănceanu 1997, p. 366-367.. Autori care tratează separat tautologia și pleonasmul, includ totuși cazuri de repetare a unui cuvânt sau a unui radical printre pleonasme. În acest articol, tautologia este tratată conform definiției de la început. Ea poate fi privită din mai multe puncte de vedere: logic, pragmatic, stilistic și gramatical.

Nou!!: Logică și Tautologie · Vezi mai mult »

Tehnici de laborator

Tehnicile de laborator sunt procedee folosite în biologie, științe naturale, fizică, chimie în realizarea experimentelor de laborator conform cu metode, principii științifice din matematică (logică, statistică, informatică), fizică, chimie, biologie, psihologie.

Nou!!: Logică și Tehnici de laborator · Vezi mai mult »

Teodor Oniga

Teodor Oniga (n. 2 februarie 1917, Iapa, Maramureș) este un inginer român emigrat din România în 1946 și stabilit în Brazilia în anul 1951.

Nou!!: Logică și Teodor Oniga · Vezi mai mult »

Teoria argumentării

Teoria argumentării trebuie distinsă de logică.

Nou!!: Logică și Teoria argumentării · Vezi mai mult »

Teoria cunoașterii (Bacalaureat Internațional)

Teoria cunoașterii (prescurtat TOK — Theory of knowledge) este un curs obligatoriu din Programul Diplomei de Bacalaureat Internațional.

Nou!!: Logică și Teoria cunoașterii (Bacalaureat Internațional) · Vezi mai mult »

Teoria relativității

Teoria relativității reprezintă în fizica modernă un ansamblu a două teorii formulate de Albert Einstein: relativitatea restrânsă și relativitatea generală.

Nou!!: Logică și Teoria relativității · Vezi mai mult »

Teoria sistemelor

Teoria sistemelor, un concept din domeniul filozofiei, este un model epistemologic interdisciplinar în care sistemele sunt utilizate pentru a descrie și a explica fenomene cu grad variabil de complexitate.

Nou!!: Logică și Teoria sistemelor · Vezi mai mult »

Teorie cauzală a referinței

O teorie cauzală a referinței descrie modul în care termenii dobândesc referenți specifici (în special termeni logici, nume proprii și termeni naturali) bazat pe dovezi.

Nou!!: Logică și Teorie cauzală a referinței · Vezi mai mult »

Text

Un text este un șir de simboluri sau caractere dintr-un sistem de scriere organizate în propoziții ale unei limbi naturale și care are drept scop transmiterea de informații.

Nou!!: Logică și Text · Vezi mai mult »

Thomas Bayes

Thomas Bayes (pronunțat) (c. 1702 – 17 aprilie 1761) a fost un matematician englez și preot prezbiterian, cunoscut pentru un caz special al teoremei care-i poartă numele din teoria probabilităților.

Nou!!: Logică și Thomas Bayes · Vezi mai mult »

Thomas Morus

Thomas Morus, în, a fost un avocat, scriitor și om de stat englez, personalitate reprezentativă a umanismului din Europa.

Nou!!: Logică și Thomas Morus · Vezi mai mult »

Tinerețe

Tânără din Italia Tinerețea este perioada din viața omului între copilărie și maturitate.

Nou!!: Logică și Tinerețe · Vezi mai mult »

Titu Maiorescu

Titu Liviu Maiorescu a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estet, filosof, pedagog, politician și scriitor român, mason, cel de-al 23-lea prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX.

Nou!!: Logică și Titu Maiorescu · Vezi mai mult »

Toma de Aquino

Toma de Aquino (n. circa 1225, Aquino, Regatul Siciliei – d. 7 martie 1274, Mănăstirea Fossanova, Statul Papal, azi comuna Priverno, Italia) a fost un călugăr dominican, teolog, filosof, doctor al Bisericii.

Nou!!: Logică și Toma de Aquino · Vezi mai mult »

Transferul sarcinii dovezii

În filozofie sarcina dovezii se referă la ce măsură sau ce nivel de rigurozitate este necesar să se stabilească, demonstreze sau dovedească pentru ca ceva să fie acceptat ca fiind adevărat sau rezonabil de crezut.

Nou!!: Logică și Transferul sarcinii dovezii · Vezi mai mult »

Tudorel Dima

Tudorel Dima a fost un filosof și logician român, membru titular al Academiei Române din anul 2011.

Nou!!: Logică și Tudorel Dima · Vezi mai mult »

Ulisse Aldrovandi

Ulisse Aldrovandi Ulisse Aldrovandi (Ulysses Aldrovandus) (n. 11 septembrie 1522 - d. 4 mai 1605) a fost medic italian și naturalist, reprezentant al Renașterii, unul din întemeietorii zoologiei moderne.

Nou!!: Logică și Ulisse Aldrovandi · Vezi mai mult »

Universalii lingvistice

În lingvistică, universaliile sunt categorii, proprietăți, relații, tendințe considerate comune tuturor limbilor, deși acestea sunt foarte diferite în numeroase privințeBidu-Vrănceanu 1997, p. 528–530.

Nou!!: Logică și Universalii lingvistice · Vezi mai mult »

Valoare de adevăr

În logică și matematică o valoare de adevăr, uneori numită și valoare logică, este o valoare care indică relația dintre o propoziție și adevăr.

Nou!!: Logică și Valoare de adevăr · Vezi mai mult »

Varlaam Calabrezul

Varlaam Calabrezul, cunoscut și ca Varlaam din Calabria, a fost un călugăr italo-grec din secolul al XIV-lea, care l-a provocat pe Grigore Palamas în disputa asupra isihasmului.

Nou!!: Logică și Varlaam Calabrezul · Vezi mai mult »

Vorbire

Vorbirea este o formă vocalizată de comunicare umană.

Nou!!: Logică și Vorbire · Vezi mai mult »

Walter Murdoch

Sir Walter Logie Forbes Murdoch, KCMG (n. 17 septembrie 1874 d. 30 iulie 1970) a fost un cunoscut om de cultură, profesor universitar și eseist australian, faimos pentru inteligența, umorul și umanismul său.

Nou!!: Logică și Walter Murdoch · Vezi mai mult »

Wanda Szmielew

Wanda Montlak Szmielew a fost o matematiciană și logiciană poloneză (de origine evreiască) cunoscută pentru munca sa în domeniul grupurilor abeliene.

Nou!!: Logică și Wanda Szmielew · Vezi mai mult »

Wilhelm Steinitz

Wilhelm (mai târziu William) Steinitz (n. 17 mai 1836, Praga; d. 12 august 1900, New York) a fost un jucător de șah evreu austriac și primul campion mondial oficial al acestui joc (1886-1894).

Nou!!: Logică și Wilhelm Steinitz · Vezi mai mult »

Willard Van Orman Quine

Willard Van Orman Quine (25 iunie 1908 – 25 decembrie 2000), frecvent întâlnit sub forma W.V. Quine sau W.V.O. Quine (dar cunoscut de prietenii apropiați drept „Van”) a fost unul din cei mai influenți filozofi și logicieni americani ai secolului XX.

Nou!!: Logică și Willard Van Orman Quine · Vezi mai mult »

William de Ockham

William de Ockham, în Gulielmus Occamus, a fost un filosof, moralist și scriitor politic englez de formație franciscană, considerat printre cei mai influenți gânditori din secolul al XIV-lea.

Nou!!: Logică și William de Ockham · Vezi mai mult »

1954 în informatică

* 1953 în informatică — 1954 în informatică — 1955 în informatică 1954 în informatică a însemnat o serie de evenimente noi notabile.

Nou!!: Logică și 1954 în informatică · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Logic, Logica, Logician.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Toate informațiile au fost extrase din Wikipedia, și este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire şi distribuire în condiţii identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate

De ieșirePrimite