Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Masă solară

Index Masă solară

Masa solară sau masa Soarelui este mărime fizică, în același timp constantă astronomică.

106 relaţii: Alnilam, Alphard, Asteroseismologie, Astronomie, Beta Coronae Borealis, Blazar, Calea Lactee, Clasificarea spectrală Harvard, Coatlicue (stea), Constantă solară, Cvasi-stea, Delta Crateris, Detonarea carbonului, Diagrama Hertzsprung-Russell, Eta Carinae, Event Horizon Telescope, Galaxia Floarea-Soarelui, Galaxia Roată de Car, Galaxia Triunghiului, Galaxia Volburei, Gaură neagră, Gaură neagră stelară, Gaură neagră supermasivă, Gigantă albastră, Gliese 1061, Globulă Bok, Glosar de astronomie, Grupul Local, Grupul M81, Hipergigantă galbenă, IC 2944, Inelul Unicornului, Laniakea, Linia Henyey, Lista obiectelor artificiale care au părăsit sistemul solar, Luminozitate solară, M87*, Masă joviană, Masă terestră, Messier 101, Messier 110, Messier 32, Messier 81, Messier 87, Messier 92, Micul Nor al lui Magellan, Mintaka, Mira (stea), Mu Cephei, Nebuloasa Ochi de Pisică, ..., Nebuloasa Orion, Nebuloasă planetară, Nebuloasă solară, NGC 1399, NGC 3109, Omega Centauri, PH1b, Pitică albă, Pitică galbenă, Populație de stele, Praesepe, Proxima Centauri b, Ramura gigant asimptotică, Rază solară, Rigel, Roiul Fecioarei, Sagittarius A, Sagittarius A*, Saiph, SCR 1845-6357, Secvența principală, Sirius, Sistemul astronomic de unități, Sistemul metric, Sistemul solar, Spica, Stea, Stea albă din secvența principală, Stea hipergigantă, Stea neutronică, Stea supergigantă, Stea variabilă Mira, Stea Wolf–Rayet, Steaua lui Barnard, Steaua lui Teegarden, Supergigantă albastră, Supergigantă galbenă, Supernovă, Supernovă de tip Ia, Supernovă de tip II, Trapezul (roi deschis), Unitate solară, UY Scuti, Variabilă luminoasă albastră, Variabilă RR Lyrae, Vânt stelar, VV Cephei, WHL0137-LS, Zeta Puppis, Zeta Tauri, 2017 în știință, 2019 în știință, 2020 în știință, 2022 în știință, 2023 în știință, 4 Vesta. Extinde indicele (56 Mai Mult) »

Alnilam

Alnilam (Epsilon Orionis / ε Ori / ε Orionis) este o stea supergigantă din constelația Orion.

Nou!!: Masă solară și Alnilam · Vezi mai mult »

Alphard

Alphard, cunoscută și ca Alpha Hydrae (α Hya / α Hydrae) în denumirea Bayer, este steaua cea mai strălucitoare din constelația Hidra.

Nou!!: Masă solară și Alphard · Vezi mai mult »

Asteroseismologie

Asteroseismologia (din greacă veche ἀστήρ, astēr, „stea”; σεισμός, seismos, „cutremur”; și -λογία, Știință) este știința care studiază structura internă a stelelor prin acestora, prin interpretarea spectrelor de frecvență ale acestora.

Nou!!: Masă solară și Asteroseismologie · Vezi mai mult »

Astronomie

Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.

Nou!!: Masă solară și Astronomie · Vezi mai mult »

Beta Coronae Borealis

Beta Coronae Borealis (β CrB, β Coronae Borealis) este a doua cea mai luminoasă stea din constelația Coroana Boreală.

Nou!!: Masă solară și Beta Coronae Borealis · Vezi mai mult »

Blazar

nucleu activ este numit ''Blazar'' Un blazar (din engleză: blazing quasi-stellar radiosource, care se poate traduce prin „sursă radio strălucitoare cvasistelară”) este o sursă de energie foarte compactă, de tipul unui quasar, asociat cu o gaură neagră în centrul unei galaxii.

Nou!!: Masă solară și Blazar · Vezi mai mult »

Calea Lactee

Calea Lactee, rar cu denumirea Calea Laptelui, iar foarte rar cu denumirea Drumul lui Trăian, este o galaxie spirală barată din care face parte Sistemul Solar.

Nou!!: Masă solară și Calea Lactee · Vezi mai mult »

Clasificarea spectrală Harvard

Annie Jump Cannon Sistemul de clasificare spectrală Harvard este un sistem de clasificare unidimensional (în funcție de o singură mărime).

Nou!!: Masă solară și Clasificarea spectrală Harvard · Vezi mai mult »

Coatlicue (stea)

Coatlicue este numele dat unei stele ipotetice care a dat naștere Soarelui și apoi ar fi explodat ca o supernovă.

Nou!!: Masă solară și Coatlicue (stea) · Vezi mai mult »

Constantă solară

Constanta solară este o constantă ce reprezintă cantitatea de energie primită de la Soare de o suprafață cu aria de 1 cm pătrat așezată perpendicular pe direcția razelor solare, în afara atmosferei terestre, la distanța medie a Pământului de Soare, în unitatea de timp.

Nou!!: Masă solară și Constantă solară · Vezi mai mult »

Cvasi-stea

O cvasi-stea (numită și stea-gaură-neagră) este un tip teoretic de stea cu dimensiuni masive.

Nou!!: Masă solară și Cvasi-stea · Vezi mai mult »

Delta Crateris

Delta Crateris (δ Crt, δ Crateris) este o stea din constelația Cupa.

Nou!!: Masă solară și Delta Crateris · Vezi mai mult »

Detonarea carbonului

Detonarea carbonului este un proces violent de reaprindere a fuziunii termonucleare a unei stele, de regulă pitică albă, făcând ca aceasta să se transforme într-o supernovă de tip Ia.

Nou!!: Masă solară și Detonarea carbonului · Vezi mai mult »

Diagrama Hertzsprung-Russell

Diagrama Hertzsprung-Russell Diagrama Hertzsprung-Russell este un anumit tip de diagramă de dispersie, care utilizează coordonate carteziene pentru a prezenta două variabile ale unei mulțimi de date astronomice referitoare la stele, cu scopul determinării tipurilor și vârstelor acelor obiecte astronomice.

Nou!!: Masă solară și Diagrama Hertzsprung-Russell · Vezi mai mult »

Eta Carinae

Eta Carinae (η carinae sau η car) este un sistem stelar din constelația Carena.

Nou!!: Masă solară și Eta Carinae · Vezi mai mult »

Event Horizon Telescope

Prima fotografie a orizontului de evenimente al unei găuri negre, capturat de EHT 3.

Nou!!: Masă solară și Event Horizon Telescope · Vezi mai mult »

Galaxia Floarea-Soarelui

Galaxia Floarea-Soarelui sau Messier 63 (prescurtat M63) sau NGC 5055 este un obiect ceresc care face parte din Catalogul Messier, întocmit de astronomul francez Charles Messier.

Nou!!: Masă solară și Galaxia Floarea-Soarelui · Vezi mai mult »

Galaxia Roată de Car

Telescopul Spațial Hubble. Galaxia Roată de Car (denumită și ESO 350-40, în latină, în Catalogue of Named Galaxies, este denumită Carpentaria Sculptoris, iar în) este o galaxie lenticulară inelară situată la circa de ani-lumină de Soare în constelația Sculptorul.

Nou!!: Masă solară și Galaxia Roată de Car · Vezi mai mult »

Galaxia Triunghiului

Galaxia Triunghiului, numită și NGC 598 sau Messier 33 este o galaxie spirală de tip SA(s)cd aparținând Grupului Local și situată în Triunghiul.

Nou!!: Masă solară și Galaxia Triunghiului · Vezi mai mult »

Galaxia Volburei

Galaxia Volburei (în) este o pereche de galaxii, aflate la 27,4±2,3 milioane de ani-lumină de la Terra, compusă dintr-o galaxie spirală regulată masivă al cărei diametru este estimat la 100.000 de ani-lumină și dintr-o mică galaxie neregulată.

Nou!!: Masă solară și Galaxia Volburei · Vezi mai mult »

Gaură neagră

galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.

Nou!!: Masă solară și Gaură neagră · Vezi mai mult »

Gaură neagră stelară

Gaura neagră stelară (sau gaură neagră cu masă stelară) este o gaură neagră formată din prăbușirea gravitațională a unei stele.

Nou!!: Masă solară și Gaură neagră stelară · Vezi mai mult »

Gaură neagră supermasivă

O gaură neagră supermasivă este cel mai mare tip de gaură neagră, care conține o masă de ordinul a sute de mii până la miliarde de ori masa Soarelui (M☉).

Nou!!: Masă solară și Gaură neagră supermasivă · Vezi mai mult »

Gigantă albastră

hipergigantei VY Canis Majoris. În astronomie, o gigantă albastră este o stea foarte caldă, foarte strălucitoare și foarte masivă (peste 18 mase solare), de culoare albastră și de tip spectral O sau B. În diagrama Hertzsprung-Russell, gigantele albastre se găsesc în colțul superior stâng din cauza luminozității și culorii lor.

Nou!!: Masă solară și Gigantă albastră · Vezi mai mult »

Gliese 1061

Gliese 1061 este o stea pitică roșie situată la aproximativ 12 ani lumină de Pământ în constelația sudică Orologiul.

Nou!!: Masă solară și Gliese 1061 · Vezi mai mult »

Globulă Bok

Globulele Bok sau Globulele lui Thackeray sunt nori de praf cosmic dens și de gaz din care uneori are loc formarea unei noi stele.

Nou!!: Masă solară și Globulă Bok · Vezi mai mult »

Glosar de astronomie

Acest glosar conține termeni din domeniul astronomiei și astronauticii.

Nou!!: Masă solară și Glosar de astronomie · Vezi mai mult »

Grupul Local

Grupul Local este un grup de galaxii care include Calea Lactee.

Nou!!: Masă solară și Grupul Local · Vezi mai mult »

Grupul M81

Grupul M81 este un grup de galaxii al cărui centru este situat în constelația Ursa Mare, la circa de ani-lumină de Calea Lactee.

Nou!!: Masă solară și Grupul M81 · Vezi mai mult »

Hipergigantă galbenă

O hipergigantă galbenă este o stea hipergigantă cu o atmosferă extinsă, cu clasa spectrală între A și K, cu o masă iniață de cel puțin 20-50 mase solare.

Nou!!: Masă solară și Hipergigantă galbenă · Vezi mai mult »

IC 2944

IC 2944 sau Caldwell 100 este un roi deschis asociat unei nebuloase de emisie situat în constelația Centaurul, în apropiere de steaua Lambda Centauri.

Nou!!: Masă solară și IC 2944 · Vezi mai mult »

Inelul Unicornului

Vedere artistică a curenţilor stelari din Calea Lactee. Inelul Unicornului, cunoscut și sub numele de Curentul Unicornului, Supradensitatea Unicornului (în) și Structura Stelară a Anticentrului Galactic (în engleză: Galactic Anticenter Stellar Structure), este un lung și complex filament de stele care înconjoară Calea Lactee.

Nou!!: Masă solară și Inelul Unicornului · Vezi mai mult »

Laniakea

Laniakea (paradisul incomensurabil în hawaiiană) sau Super-roiul Local este un super-roi de galaxii unde se găsește Calea Lactee și aproximativ 100.000 de alte galaxii din apropiere.

Nou!!: Masă solară și Laniakea · Vezi mai mult »

Linia Henyey

Linia Henyey este o partea a diagramei Hertzsprung-Russell după Linia Hayashi ocupată de către stele de secvență pre-principală cu masa mai mare decât jumătate din masa Soarelui.

Nou!!: Masă solară și Linia Henyey · Vezi mai mult »

Lista obiectelor artificiale care au părăsit sistemul solar

Mai jos este o listă de obiecte artificiale care au părăsit Sistemul Solar.

Nou!!: Masă solară și Lista obiectelor artificiale care au părăsit sistemul solar · Vezi mai mult »

Luminozitate solară

În astrofizică, luminozitatea solară este unitatea de luminozitate folosită în mod convențional pentru exprimarea luminozității stelelor.

Nou!!: Masă solară și Luminozitate solară · Vezi mai mult »

M87*

M87* este gaura neagră supermasivă situată în centrul galaxiei eliptice supergigante M87 (denumită și Messier 87, în Catalogul Messier sau). Este prima gaură neagră care a fost vizualizată prin interferometrie cu foarte lungă bază, la data de 10 aprilie 2019, de către echipa Event Horizon Telescope.

Nou!!: Masă solară și M87* · Vezi mai mult »

Masă joviană

În astronomie, masa joviană (MJ, MJup sau M♃) este o unitate de masă folosită în mod curent pentru a exprima masa obiectelor substelare, îndeosebi a exoplanetelor, gigantelor gazoase și a piticelor cenușii.

Nou!!: Masă solară și Masă joviană · Vezi mai mult »

Masă terestră

Masa terestră sau Masa Pământului (M🜨 sau MT, notată cu M în acest articol) este o mărime fizică și o unitate de masă utilizată în astronomie.

Nou!!: Masă solară și Masă terestră · Vezi mai mult »

Messier 101

Messier 101 sau M101, denumită și NGC 5457 sau Galaxia Vârtelniței, este o galaxie spirală situată în constelația Ursa Mare și la distanța de 7 Megaparseci (∼22,8 milioane de ani-lumină).

Nou!!: Masă solară și Messier 101 · Vezi mai mult »

Messier 110

Messier 110 sau M110, cunoscută și ca NGC 205, este o galaxie eliptică, pitică de tip dE6, aparținând Grupului Local, fiind satelit al Galaxiei Andromeda.

Nou!!: Masă solară și Messier 110 · Vezi mai mult »

Messier 32

Messier 32 (M32 sau NGC 221) este o galaxie eliptică compactă de tip cE2, care aparține Grupului local.

Nou!!: Masă solară și Messier 32 · Vezi mai mult »

Messier 81

Messier 81 (M81) sau NGC 3031, cunoscută și sub numele de Galaxia lui Bode, este o galaxie spiralată aflată la aproximativ 12 milioane de ani-lumină, în constelația Ursa Mare.

Nou!!: Masă solară și Messier 81 · Vezi mai mult »

Messier 87

Galaxia eliptică M87 (cunoscută și ca Galaxia Virgo A, Virgo A, Messier 87, M87, sau NGC 4486) este o radiogalaxie ce face parte din constelația Fecioarei.

Nou!!: Masă solară și Messier 87 · Vezi mai mult »

Messier 92

Messier 92 sau M92 este un roi globular de stele situat în nordul constelației Hercule.

Nou!!: Masă solară și Messier 92 · Vezi mai mult »

Micul Nor al lui Magellan

Constelația Tucanul cu Micul Nor al lui Magellan (notat '''SMC''') Micul Nor al lui Magellan (cunoscut și ca NGC 292) este o galaxie pitică.

Nou!!: Masă solară și Micul Nor al lui Magellan · Vezi mai mult »

Mintaka

Mintaka (δ Ori / δ Orionis / Delta Orionis) este una din cele trei stele ale asterismului Centura lui Orion, împreună cu Alnilam și Alnitak.

Nou!!: Masă solară și Mintaka · Vezi mai mult »

Mira (stea)

Mira, cunoscută și ca Omicron Ceti (ο Ceti, ο Cet), este o stea gigantă roșie despre care se estimează că se află la 200-400 ani-lumină în constelația Balena.

Nou!!: Masă solară și Mira (stea) · Vezi mai mult »

Mu Cephei

(μ Cep), denumită și Steaua Granat sau Erakis, este o stea supergigantă roșie din Calea Lactee, în constelația Cefeu, la distanța de de Soare.

Nou!!: Masă solară și Mu Cephei · Vezi mai mult »

Nebuloasa Ochi de Pisică

Nebuloasa Ochi de Pisică sau nebuloasa Ochiul-Pisicii (NGC 6543) este o nebuloasă planetară din constelația Dragonul.

Nou!!: Masă solară și Nebuloasa Ochi de Pisică · Vezi mai mult »

Nebuloasa Orion

Nebuloasa Orion (cunoscută și ca Messier 42, M42, sau NGC 1976) este o nebuloasă de reflexie situată în Calea Lactee, fiind localizată la sud de Centura lui Orion din constelația cu același nume.

Nou!!: Masă solară și Nebuloasa Orion · Vezi mai mult »

Nebuloasă planetară

NGC 6543, nebuloasa Ochiul Pisicii O nebuloasă planetară este un obiect astronomic constând dintr-o membrană din gaz și plasmă, formată din anumite tipuri de stele aflate la sfârșitul vieții.

Nou!!: Masă solară și Nebuloasă planetară · Vezi mai mult »

Nebuloasă solară

În cosmogonie, ipoteza nebulară este modelul cel mai larg acceptat să explice formarea și evoluția sistemului solar.

Nou!!: Masă solară și Nebuloasă solară · Vezi mai mult »

NGC 1399

NGC 1399 NGC 1399 este o galaxie eliptică de dimensiuni mari din constelația sudică Cuptorul, fiind galaxia centrală din Roiul Cuptorul.

Nou!!: Masă solară și NGC 1399 · Vezi mai mult »

NGC 3109

NGC 3109 este o mică galaxie spirală magellanică barată care este situată în constelația Hidra la vreo 4,35 de milioane de ani-lumină de Calea Lactee.

Nou!!: Masă solară și NGC 3109 · Vezi mai mult »

Omega Centauri

Omega Centauri Omega Centauri (ω Cen), NGC 5139 sau Caldwell 80 este un roi globular din constelația Centaurul.

Nou!!: Masă solară și Omega Centauri · Vezi mai mult »

PH1b

PH1b (prescurtare de la „Planet Hunters 1”), denumire NASA Kepler-64b, este o planetă extrasolară pe o orbită circumbinară în sistemul stelar cvadruplu Kepler-64.

Nou!!: Masă solară și PH1b · Vezi mai mult »

Pitică albă

Steaua dublă Sirius. Componenta strălucitoare Sirius A este însoțită de o pitică albă, Sirius B, mult mai slabă, care în această fotografie luată cu telescopul spațial Hubble se vede la stânga-jos față de componenta A. O pitică albă este o stea de masă medie aflată în ultima fază a evoluției.

Nou!!: Masă solară și Pitică albă · Vezi mai mult »

Pitică galbenă

Reprezentare artistică a stelei 51 Pegasi (care este o '''pitică galbenă''') O stea de tipul G de pe secvența principală (tip G V / tip G cinci) și cu luminozitatea de tip V este denumită și stea pitică galbenă.

Nou!!: Masă solară și Pitică galbenă · Vezi mai mult »

Populație de stele

În astronomie, populația de stele sau populația stelară (în) reprezintă o submulțime de stele dintr-o galaxie care au o metalicitate similară (o vârstă similară).

Nou!!: Masă solară și Populație de stele · Vezi mai mult »

Praesepe

Roiul deschis Praesepe (NGC 2632) și două galaxii (NGC 2624 și NGC 2625) din ''periferia'' sa Praesepe este un roi stelar deschis care are indicativul M 44, în Catalogul Messier, întocmit de astronomul francez Charles Messier.

Nou!!: Masă solară și Praesepe · Vezi mai mult »

Proxima Centauri b

Proxima Centauri b (de asemenea numită Proxima b .) este o exoplanetă care orbitează steaua pitică roșie Proxima Centauri (cea mai apropiată stea de Soare), actualmente cea mai apropiată nou-descoperită exoplanetă de Pământ.

Nou!!: Masă solară și Proxima Centauri b · Vezi mai mult »

Ramura gigant asimptotică

M☉. Ramura gigant asimptotică (în, iar în) este o regiune a diagramei Hertzsprung-Russell ocupată de stele de masă mică până la medie (de la la 0,6 până la 10 mase solare).

Nou!!: Masă solară și Ramura gigant asimptotică · Vezi mai mult »

Rază solară

Simboluri cereşti chinezeşti pe o oglindă de bronz antică. În astrofizică, raza solară este unitatea de lungime folosită convențional pentru exprimarea mărimii stelelor.

Nou!!: Masă solară și Rază solară · Vezi mai mult »

Rigel

Rigel (pronunțat în engleză /ˈraɪʤəl/) (β Orionis) este cea mai strălucitoare stea din constelația Orion și una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer cu magnitudine vizuală de 0,12.

Nou!!: Masă solară și Rigel · Vezi mai mult »

Roiul Fecioarei

Centrul Roiului Fecioarei Roiul Fecioarei este un mare roi de galaxii aproape de noi, la o distanță de circa 12 - 22 Mpc (∼48,9 până la 71,8 milioane de ani-lumină).

Nou!!: Masă solară și Roiul Fecioarei · Vezi mai mult »

Sagittarius A

Sagittarius A (abreviat Sgr A) este o sursă radio / radiosursă complexă situată în centrul Galaxiei Noastre.

Nou!!: Masă solară și Sagittarius A · Vezi mai mult »

Sagittarius A*

Acest articol este despre gaura neagră din centrul Căii Lactee.

Nou!!: Masă solară și Sagittarius A* · Vezi mai mult »

Saiph

Constelaţia Orion fotografiată din Germania. Saiph / Kappa Orionis / κ Ori / κ Orionis / 53 Orionis este cea de-a șasea cea mai strălucitoare stea din constelația Orion.

Nou!!: Masă solară și Saiph · Vezi mai mult »

SCR 1845-6357

SCR 1845-6357 este un sistem binar, aflat la o distanță de aproximativ 12,6 ani lumină în constelația Păunul.

Nou!!: Masă solară și SCR 1845-6357 · Vezi mai mult »

Secvența principală

stelelor apropiate. Secvența principală de stele este alcătuită din stelele considerate de astronomi tipice și majoritare în Univers.

Nou!!: Masă solară și Secvența principală · Vezi mai mult »

Sirius

Sirius este cea mai strălucitoare stea observabilă cu ochiul liber de pe cer.

Nou!!: Masă solară și Sirius · Vezi mai mult »

Sistemul astronomic de unități

Sistemul astronomic de unități, denumit din 1976 de UAI Sistemul de constante astronomice Résolution de la, Grenoble (France), 1976.

Nou!!: Masă solară și Sistemul astronomic de unități · Vezi mai mult »

Sistemul metric

Țări care nu au adoptat oficial sistemul metric (SUA, Myanmar, și Liberia) volți, amperi și ohmi. Sistemul metric este un sistem zecimal de măsurare convenit la nivel internațional.

Nou!!: Masă solară și Sistemul metric · Vezi mai mult »

Sistemul solar

Sistemul solar (scris și Sistemul SolarScrierea numelui cu inițiale majuscule nu este unanim acceptată. UAI, organul care deține autoritatea în domeniul nomenclaturii astronomice, specifică (Sistemul solar). Cu toate acestea, numele este frecvent scris cu litere mici (sistemul solar) – de exemplu în Dicționarul Oxford al limbii engleze și) este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.

Nou!!: Masă solară și Sistemul solar · Vezi mai mult »

Spica

ecliptica. Spica (α Vir, α Virginis, Alpha Virginis) este cea mai luminoasă stea din constelația Fecioara, și a cincisprezecea stea cea mai luminoasă de pe cerul nocturn.

Nou!!: Masă solară și Spica · Vezi mai mult »

Stea

O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.

Nou!!: Masă solară și Stea · Vezi mai mult »

Stea albă din secvența principală

Vega, un exemplu de stea albă din secvența principală. În astronomie, o stea albă din secvența principală este o stea de tip spectral A și de clasă de luminozitate V. Acest tip de stele nu trebuie confundat cu piticele albe, care sunt reziduuri de stele, cu masă mică.

Nou!!: Masă solară și Stea albă din secvența principală · Vezi mai mult »

Stea hipergigantă

Soarele în comparaţie cu o stea hipergigantă, VY Canis Majoris, considerată a doua cea mai masivă stea din Universul Observabil. O stea hipergigantă (clasa de luminozitate 0) este o stea cu o masă enormă și luminozitate uriașă, care prezintă semne ale unei rate foarte mari de pierdere de masă.

Nou!!: Masă solară și Stea hipergigantă · Vezi mai mult »

Stea neutronică

O stea neutronică este un tip de rămășiță fie a colapsului gravitațional al unei stele masive într-o supernovă de tip II, de tip Ib sau de tip Ic.

Nou!!: Masă solară și Stea neutronică · Vezi mai mult »

Stea supergigantă

Supergiantele sunt printre cele mai masive și mai luminoase stele.

Nou!!: Masă solară și Stea supergigantă · Vezi mai mult »

Stea variabilă Mira

Mira în 1997 observată de Telescopul spațial Hubble. Stelele variabile de tip Mira sunt o clasă de stele variabile, caracterizate de culori foarte roșii, de perioade de pulsație mai mari de 100 de zile, și de amplitudini ale luminozității superioare unei magnitudini.

Nou!!: Masă solară și Stea variabilă Mira · Vezi mai mult »

Stea Wolf–Rayet

Stelele Wolf–Rayet (câteodată stele WR) sunt stele evoluate, masive (până la 20 de mase solare când sunt în secvența principală) care pierd rapid din masa lor prin intermediul unui vânt stelar, care ajunge la viteze de până la 2000 km/s.

Nou!!: Masă solară și Stea Wolf–Rayet · Vezi mai mult »

Steaua lui Barnard

Imagine cu poziția stelei lui Barnard la fiecare 5 ani în perioada 1985–2005 Constelația Ophiuchus Steaua lui Barnard, cunoscută și ca steaua fugară a lui Barnard, este o stea pitică roșie cu masă foarte mică, situată la aproximativ 5,9 ani-lumină de Pământ, în constelația Ophiuchus.

Nou!!: Masă solară și Steaua lui Barnard · Vezi mai mult »

Steaua lui Teegarden

Steaua lui Teegarden (SO J025300.5+165258, 2MASS J02530084+1652532, LSPM J0253+1652) este o stea pitică cenușie de tipul M din constelația Berbecul, aflată la aproximativ 12 ani lumină de Pământ.

Nou!!: Masă solară și Steaua lui Teegarden · Vezi mai mult »

Supergigantă albastră

Diagrama Hertzsprung-Russell O supergigantă albastră este o stea supergigantă (clasificarea luminoasă I) a tipului spectral O sau B. steaua cea mai mare cunoscută, ca volum; steaua VY Canis Majoris se află pe acest loc. Foarte luminoase și foarte fierbinți (temperatura lor efectivă este cuprinsă între 20 000 - 50 000 K), au, în mod normal, o masă cuprinsă între 10 și 50 de mase solare, o rază superioară a 25 de raze solare și sunt dispuse în unghiul superior stâng al Diagramei Hertzsprung-Russell.

Nou!!: Masă solară și Supergigantă albastră · Vezi mai mult »

Supergigantă galbenă

O supergigantă galbenă Entrée dans.

Nou!!: Masă solară și Supergigantă galbenă · Vezi mai mult »

Supernovă

Kepler, SN 1604. (Observatorul de raze X Chandra) O supernovă este o explozie stelară mai puternică decât o novă.

Nou!!: Masă solară și Supernovă · Vezi mai mult »

Supernovă de tip Ia

O supernovă de tip Ia este o subcategorie de stele variabile cataclismice rezultată din explozia violentă a unei pitice albe.

Nou!!: Masă solară și Supernovă de tip Ia · Vezi mai mult »

Supernovă de tip II

Rămășița lui SN 1987A, o supernovă de tip II-P din Marele Nor Magellanic. ''Imagine NASA.'' O supernovă de tip II aparține unei subcategorii de stele variabile cataclismice cunoscute sub denumirea de supernove cu colaps al miezului, ce rezultă din prăbușirea internă și explozia violentă a unei stele masive.

Nou!!: Masă solară și Supernovă de tip II · Vezi mai mult »

Trapezul (roi deschis)

Roiul Trapezul (denumit și Trapezium, iar uneori Trapezul din Orion este cunoscut sub denumirea sa Bayer Theta 1 Orionis (în română Theta 1 din Orion, abreviat θ 1 Ori), este un roi deschis de stele compact situat în centrul nebuloasei Orion, din constelația Orion. A fost descoperit de Galileo Galilei. La 4 februarie 1617, el a desenat trei dintre stelele roiului (A, C și D), dar nu a văzut nebulozitatea înconjurătoare.Galileo Galilei: Siderius Nuncius, Venise, 1610. English Translation published at Bard College, Hudson NY" October 9, 2003 Tom Pope and Jim Mosher: Galilean telescope homepage" March 17, 2006, "Some have expressed puzzlement that in his text Galileo does not mention the nebulosity (known in modern nomenclature as M42) enveloping these stars.... Galileo believed, as he explains in Sidereus Nuncius, that what looks nebulous to the eye is resolved into stars by his telescope; what looks nebulous through his telescope could presumably also be resolved into stars by a still larger and more powerful telescope. Hence, a diffuse glow would be, more than anything, an indication of the limitations of his telescope and not particularly worthy of special note."Tom Pope and Jim Mosher: Page on Galileo's February 4, 1617 notebook drawing of the Trapezium region, May 2, 2006 "Perhaps significantly, Galileo makes no mention of having noticed the now well-known gas cloud, M42, surrounding the Trapezium stars." A patra componentă (B) a fost identificată de către mai mulți observatori, în 1673, iar mai multe alte componente au fost descoperite după aceea, până la un total de opt în 1888. Mai târziu, mai multe din aceste stele s-au dovedit binare. Telescoapele astronomilor amatori pot să discearnă cu ușurință, șase dintre ele. Trapezul este un roi relativ tânăr care s-a format direct pornind de la nebuloasa părinte. Cele cinci stele cele mai strălucitoare fac circa 15-30 de mase solare. Ele sunt situate în interiorul unui volum cu diametrul de 1,5 ani-lumină și sunt la originea esențialului iluminării nebuloasei înconjurătoare. Trapezul ar putea face parte din mai vastul Roi din Nebuloasa Orion, un grup de vreo de stele în interiorul unui volum cu diametrul de 20 de ani-lumină. Roiul este ușor identificabil în asterismul format de patru stele relativ strălucitoare. Aceste patru stele sunt adesea numite A, B, C și D în ordinea ascensiei drepte crescătoare. Cea mai strălucitoare dintre cele patru stele este 1 Orionis C, cu o magnitudine aparentă de 5,13. A și B sunt amândouă stele binare cu eclipse. Imaginile în infraroșu ale roiului Trapezul sunt mai apte să pătrundă norii de praf înconjurători, și au scos în evidență numeroase alte componente stelare. Circa jumătate dintre stelele roiului posedă discuri circumstelare în evaporare, care sunt precursori probabili ai formării planetare. În plus, au fost reperate pitice cenușii și stele fugare.

Nou!!: Masă solară și Trapezul (roi deschis) · Vezi mai mult »

Unitate solară

În astrofizică unitățile solare utilizează valorile relative la Soare pentru unități de masă, rază și luminozitate, care sunt respectiv de ordinul a.

Nou!!: Masă solară și Unitate solară · Vezi mai mult »

UY Scuti

este o supergigantă roșie din constelația Scutul, situată la aproximativ 2,9 kpc, adică la 9.500 de ani-lumină de Terra.

Nou!!: Masă solară și UY Scuti · Vezi mai mult »

Variabilă luminoasă albastră

Steaua Pistol. O (stea) variabilă luminoasă albastră (în engleză, Luminous blue variable (star), abreviat: LBV), denumită și (stea) variabilă de tip S Doradus sau variabilă Hubble-Sandage, este o stea variabilă hipergigantă albastră și foarte luminoasă.

Nou!!: Masă solară și Variabilă luminoasă albastră · Vezi mai mult »

Variabilă RR Lyrae

cefeidele și variabilele RR Lyrae (în verde). În astronomie, (stelele) variabile de tip, pe scurt variabile RR Lyrae, sunt stele variabile, denumite după steaua prototip al genului,, și adesea utilizate drept standard.

Nou!!: Masă solară și Variabilă RR Lyrae · Vezi mai mult »

Vânt stelar

Vântul stelar este un flux de plasmă constituit îndeosebi din protoni și electroni care sunt ejectați din atmosfera stelelor.

Nou!!: Masă solară și Vânt stelar · Vezi mai mult »

VV Cephei

VV Cephei, abreviat: VV Cep, cunoscută și ca HD 208816, este o stea binară cu eclipse situată în constelația Cefeu, la circa de ani-lumină de Pământ.

Nou!!: Masă solară și VV Cephei · Vezi mai mult »

WHL0137-LS

WHL0137-LS, cunoscută și sub denumirea de Earendel („Steaua dimineții” în engleza veche), descoperită în 2022, este cea mai îndepărtată stea observată până în prezent.

Nou!!: Masă solară și WHL0137-LS · Vezi mai mult »

Zeta Puppis

Zeta Puppis, pe harta constelației Pupa Zeta Puppis (Zeta Pup,, ζ Pup / ζ Puppis) este o stea fugară din constelația Pupa.

Nou!!: Masă solară și Zeta Puppis · Vezi mai mult »

Zeta Tauri

Zeta Tauri (ζ Tau / ζ Tauri) este o stea binară din constelația Taurul.

Nou!!: Masă solară și Zeta Tauri · Vezi mai mult »

2017 în știință

Următoarele evenimente științifice semnificative au avut loc în 2017.

Nou!!: Masă solară și 2017 în știință · Vezi mai mult »

2019 în știință

Următoarele evenimente științifice semnificative au avut loc în 2019.

Nou!!: Masă solară și 2019 în știință · Vezi mai mult »

2020 în știință

Următoarele evenimente științifice semnificative au avut loc în 2020.

Nou!!: Masă solară și 2020 în știință · Vezi mai mult »

2022 în știință

Următoarele evenimente științifice semnificative au avut loc în 2022.

Nou!!: Masă solară și 2022 în știință · Vezi mai mult »

2023 în știință

O serie de evenimente științifice semnificative sunt programate să aibă loc în 2023.

Nou!!: Masă solară și 2023 în știință · Vezi mai mult »

4 Vesta

Vesta (denumirea planetei minore: 4 Vesta) este unul dintre cele mai mari obiecte din centura de asteroizi, cu un diametru mediu de.

Nou!!: Masă solară și 4 Vesta · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Masa solară.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »