Cuprins
133 relaţii: Abația Mondsee, Acoperișul Auriu, Albert al II-lea, Duce al Austriei, Anna de Austria (1528-1590), Anna Iagello, Anne de Bretania, Arhiducesa Barbara de Austria, Arhiducesa Maria de Austria (1531–1581), Arnold von Brauweiler, Augusta de Saxa-Weimar-Eisenach, Austria, Împărați ai Sfântului Imperiu Roman, Bianca Maria Sforza, Bula de Aur (1356), Carol al II-lea, Arhiduce de Austria, Carol al VIII-lea al Franței, Carol Quintul, Carol Temerarul, Casa de Gorizia, Castelul din Nürnberg, Castelul Useldange, Catalina Micaela de Austria, Cele Șaptesprezece Provincii, Christian al II-lea al Danemarcei, Cimburga de Mazovia, Comitatul Burgundia, Comitatul Gorizia, Contractul de la Neuberg, Dinastia Jagiellonilor, Dinastia Přemyslid, District imperial, Drept de stivuire, Ducatul Brabant, Ducatul Burgundia, Ducatul de Bavaria, Ducatul Geldern, Ducatul Limburg, Ducatul Luxemburg, Ecaterina de Austria, regină a Poloniei, Eleonora a Portugaliei, Eleonora de Austria, Elisabeta a Palatinatului (1483–1522), Elisabeta de Austria (1526-1545), Elveția, Etterbeek, Execuție imperială, Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman, Filibert al II-lea, Duce de Savoia, Filip al II-lea al Spaniei, Filip al III-lea al Spaniei, ... Extinde indicele (83 Mai Mult) »
Abația Mondsee
Abația Mondsee (în) a fost o mănăstire benedictină din orașul Mondsee, aflat în Austria Superioară.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Abația Mondsee
Acoperișul Auriu
Acoperișul Auriu (în) este o clădire cu bovindou în stil gotic târziu, situată în centrul orașului vechi Innsbruck (Austria) și este considerat o emblemă a localității.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Acoperișul Auriu
Albert al II-lea, Duce al Austriei
Albert al II-lea, supranumit cel Înțelept sau cel Șchiop, (n. 12 decembrie 1298, Castelul Habsburg – d. 20 iulie 1358, Viena) a fost duce al Austriei și Stiriei din 1330 și duce al Carintiei din 1335, stăpânul Crainei și al Austriei Anterioare.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Albert al II-lea, Duce al Austriei
Anna de Austria (1528-1590)
Anna de Austria aparținând Casei de Habsburg, a fost arhiducesă a Austriei și ducesă de Bavaria prin căsătoria cu Albert al V-lea de Bavaria.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Anna de Austria (1528-1590)
Anna Iagello
Anna Iagello (n. 23 iulie 1503, Buda – d. 27 ianuarie 1547, Praga) a fost regină a germanilor, prin căsătoria cu împăratul Ferdinand I.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Anna Iagello
Anne de Bretania
Anne, Ducesă de Bretania (n. 25 ianuarie 1477 – d. 9 ianuarie 1514) a fost o nobilă bretonă, care a fost regină franceză în timpul mariajelor ei cu doi regi succesivi.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Anne de Bretania
Arhiducesa Barbara de Austria
Barbara de Austria a fost fiica împăratului Ferdinand I și a Annei Iagello.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Arhiducesa Barbara de Austria
Arhiducesa Maria de Austria (1531–1581)
Arhiducesa Maria de Austria (15 mai 1531 – 11 decembrie 1581) a fost fiica împăratului Ferdinand I și a soției acestuia, Anna Iagello.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Arhiducesa Maria de Austria (1531–1581)
Arnold von Brauweiler
Arnold von Brauweiler a fost un negustor, magistrat și primar al orașului Köln de la începuturile epocii moderne.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Arnold von Brauweiler
Augusta de Saxa-Weimar-Eisenach
Augusta de Saxa-Weimar-Eisenach (Augusta Marie Luise Katharina von Sachsen-Weimar-Eisenach) a fost regină a Prusiei și prima regină a Imperiului German ca soție a lui Wilhelm I al Germaniei.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Augusta de Saxa-Weimar-Eisenach
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Austria
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman
Titlul de Sfânt Împărat Roman era un titlu medieval purtat de împăratul ales al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Împărați ai Sfântului Imperiu Roman
Bianca Maria Sforza
Bianca Maria Sforza a fost o împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, ca a doua soție a împăratului Maximilian I. Ea a fost fiica cea mare a Galeazzo Maria Sforza, Duce de Milano și a celei de-a doua soții a lui, Bona de Savoia.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Bianca Maria Sforza
Bula de Aur (1356)
Acest articol se referă la textul constituțional al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Bula de Aur (1356)
Carol al II-lea, Arhiduce de Austria
Carol al II-lea Francisc de Austria (în; n. 3 iunie 1540 – d. 10 iulie 1590) a fost arhiduce al Austriei și conducător al Austriei Interioare (Stiria, Carniola și Carinthia) din 1564.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Carol al II-lea, Arhiduce de Austria
Carol al VIII-lea al Franței
Carol al VIII-lea al Franței (supranumit "L'Affable" (cel Prietenos) (30 iunie 1470 - 7 aprilie 1498) a fost rege al Franței din dinastia Valois, a domnit din anul 1483 și până la moartea sa. Invadând Italia a inițiat o lungă serie de războaie franco-italiene care s-au desfășurat în prima jumătate a veacului al XVI-lea.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Carol al VIII-lea al Franței
Carol Quintul
Carol al V-lea (n. 24 februarie 1500 – d. 21 septembrie 1558) a fost împărat romano-german din 1519, până la abdicarea sa în 1556.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Carol Quintul
Carol Temerarul
Carol Temerarul (10 noiembrie 1433, Dijon – 5 ianuarie 1477, Nancy), botezat Charles Martin, a fost Duce de Burgundia între 1467 și 1477.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Carol Temerarul
Casa de Gorizia
Casa de Gorizia (ai cărei membrii erau numiți și Meinhardini sau Conți de Gorizia; în, în, în) a fost o dinastie conducătoare de origine bavareză, care deținea inițial regiunea numită Gorizia și care a preluat ulterior comitatul Tirol.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Casa de Gorizia
Castelul din Nürnberg
Castelul Nürnberg: palatul, capela imperială, Turnul Păgânilor în partea de pe stângă; Turnul Cilindric în mijloc; Turnul Pentagonal, Grajdurile Imperiale și și Turnul Luginsland în partea dreaptă Curtea interioară cu ''Heidenturm'' (Turnul Păgânilor), ''Kaiserkapelle'' (Capela imperială) și ''Tiefer Brunnen'' (Fântâna adâncă) ''Tiefer Brunnen'' (Fântâna adâncă, clădirea mică din mijloc cu un acoperiș cu fronton) și ''Sinwellturm'' (Turnul Cilindric) Vedere de sus Castelul Nürnberg (în) este un grup de clădiri medievale fortificate construite pe o creastă din gresie ce domină centrul istoric al orașului Nürnberg din Bavaria, Germania.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Castelul din Nürnberg
Castelul Useldange
Castelul Useldange (în) este un castel medieval, acum aflat în ruină, situat în satul Useldange din vestul Luxemburgului.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Castelul Useldange
Catalina Micaela de Austria
Infanta Catalina Micaela de Austria (n. 10 octombrie 1567, Madrid — d. 6 noiembrie 1597, Torino) a fost fiica cea mică a regelui Filip al II-lea al Spaniei și a celei de-a treia soții, Elisabeta de Valois; a fost sora Isabelei Clara Eugenia, guvernatoare a Țărilor de Jos.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Catalina Micaela de Austria
Cele Șaptesprezece Provincii
Cele Șaptesprezece Provincii a fost un ținut care cuprinde azi teritoriile statelor Olanda, Belgia și Luxemburg precum și o porțiune din nordul Franței și vestul Germaniei.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Cele Șaptesprezece Provincii
Christian al II-lea al Danemarcei
Christian al II-lea (1 iulie 1481 – 25 ianuarie 1559) a fost rege al Danemarcei, Norvegiei (1513-1523) și al Suediei (1520-1523) în timpul Uniunii de la Kalmar.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Christian al II-lea al Danemarcei
Cimburga de Mazovia
Cimburga de Mazovia, supranumită cea cu Buza Groasă, (în germană Cymburgis von Masowien, Cimburga sau Zimburg, în; n. 1394 sau 1397, Varșovia, Ducatul Mazovia – d. 28 septembrie 1429,, Arhiducatul Austriei) a fost o prințesă poloneză din dinastia Piast și ducesă de Austria prin căsătoria cu Ernest I, duce al Austriei.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Cimburga de Mazovia
Comitatul Burgundia
Comitatul Burgundia (în) a fost un comitat medieval din cadrul Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Comitatul Burgundia
Comitatul Gorizia
Stema Comitatului Princiar Gorizia și GradiscaHugo Gerard Ströhl, 1890 Comitatul Gorizia (în albastru) la sfârșitul secolului al XVIII-lea Comitatul Gorizia (în), devenit în 1365 Comitatul Princiar Gorizia (în) și prin extindrea din 1747, Comitatul Princiar Gorizia și Gradisca (în), a fost un stat apărut în Evul Mediu în partea de sud-est a spațiului alpin.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Comitatul Gorizia
Contractul de la Neuberg
Contractul de la Neuberg din 25 septembrie 1379 a determinat împărțirea teritoriilor habsburgice. Contrar „Regulilor Rudolfine” (în germană Rudolfinische Hausordnung) prin care ducele Rudolf al IV-lea (d. 1365) stabilise în 1364 împreună cu frații săi mai mici, Albert și Leopold, indivizibilitatea teritoriilor habsburgice, aceștia au hotărât în 1379 în Stiria la Mănăstirea cisterciană Neuberg, să împartă moștenirea comună, fără să fi existat vreo constrângere externă.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Contractul de la Neuberg
Dinastia Jagiellonilor
Blazonul dinastiei Teritoriile care le controlau Jagiellonii Dinastia Jagiellonilor (în, (în, (în), (în), (în), a fost o dinastie regală provenind din Lituania, Casa Gediminas, care a domnit în Europa Centrală (în prezent Lituania, Belarus, Polonia, Ucraina, Letonia, Estonia, părți din Rusia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Croația) între secolele al XIV-lea și XVI-lea.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Dinastia Jagiellonilor
Dinastia Přemyslid
Přemyslid (în, în , în) a fost o dinastie regală boemă (cehă) care a domnit în Boemia și Moravia (din secolul al IX-lea până în 1306) și, parțial, de asemenea, în Ungaria, Silezia, Austria și Polonia.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Dinastia Přemyslid
District imperial
Cele zece districte imperiale la mijlocul secolului al XVI-lea Districtul imperial (în) a fost o unitate teritorială subordonată Sfântului Imperiu Roman, care cuprindea mai multe teritorii cu conducători proprii - fiind excluse inițial teritoriile conduse de principi electori și teritoriile ereditare habsburgice.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și District imperial
Drept de stivuire
Dreptul de stivuire sau dreptul de antrepozitare (în care înseamnă de fapt „dreptul de piață” având sensul dreptului de revânzare; în germană Stapelrecht) era în Evul Mediu dreptul unui oraș de a cere negustorilor să descarce și să stivuiască mărfurile pentru o anumită perioadă de timp într-un loc de depozitare deschis (public), mărfurile fiind astfel oferite forțat vânzării.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Drept de stivuire
Ducatul Brabant
Ducatul Brabant a fost un ducat medieval situat pe teritoriul actual al Belgiei și Olandei.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ducatul Brabant
Ducatul Burgundia
Ducatul Burgundiei (în) a fost un ducat medieval, vasal al Regatului Franței, cu centrul politic la Dijon.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ducatul Burgundia
Ducatul de Bavaria
Ducatul Bavariei (în germană Herzogtum Bayern) a fost o regiune de frontieră situată în partea de sud-est a Regatului Merovingian din secolul al VI-lea până în secolul al VIII-lea.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ducatul de Bavaria
Ducatul Geldern
Ducatul Geldern a fost un ducat medieval situat în Țările de Jos.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ducatul Geldern
Ducatul Limburg
Ducatul Limburg a fost un ducat medieval situat pe teritoriul actual al Belgiei, Olandei și Germaniei.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ducatul Limburg
Ducatul Luxemburg
Ducatul Luxemburg (luxemburgheză: Herzogdem Lëtzebuerg) a fost un stat al Sfântului Imperiu Roman din Țările de Jos.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ducatul Luxemburg
Ecaterina de Austria, regină a Poloniei
Ecaterina de Austria (15 septembrie 1533 – 28 februarie 1572) a fost membră a Casei de Habsburg, regină consort a Poloniei și Mare Ducesă de Lituania.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ecaterina de Austria, regină a Poloniei
Eleonora a Portugaliei
Eleonora a Portugaliei a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Eleonora a Portugaliei
Eleonora de Austria
Eleanor de Austria, numită și Leonor de Castilia sau Eleanor de Hamburg (n. 15 noiembrie 1498 – d. 25 februarie 1558) a fost infantă a Spaniei, apoi regină a Portugaliei (1518-1521), regină a Franței (1530-1547) și ducesă de Touraine (1547-1558).
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Eleonora de Austria
Elisabeta a Palatinatului (1483–1522)
Elisabeta a PalatinatuluiHans Rall, Marga Rall: Die Wittelsbacher.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Elisabeta a Palatinatului (1483–1522)
Elisabeta de Austria (1526-1545)
Pentru alte persoane numite Elisabeta de Austria, vezi Elisabeta de Austria (dezambiguizare).
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Elisabeta de Austria (1526-1545)
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Elveția
Etterbeek
Etterbeek este una din cele 19 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Etterbeek
Execuție imperială
Execuția imperială (în) în Sfântul Imperiu Roman era un mijloc de a impune deciziile Dietei Imperiale sau ale împăratului prin forță militară.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Execuție imperială
Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand I a fost un monarh din Casa de Habsburg.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman
Filibert al II-lea, Duce de Savoia
Filibert al II-lea (10 aprilie 1480 – 10 septembrie 1504), supranumit cel Frumos sau cel Bun, a fost Duce de Savoia din 1497 pînă la moartea sa.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Filibert al II-lea, Duce de Savoia
Filip al II-lea al Spaniei
Filip al II-lea (n. 21 mai 1527 – d. 13 septembrie 1598) a fost rege al Spaniei în perioada 1556 - 1598, rege al Neapolelui și al Siciliei în perioada 1554 - 1598, rege al Angliei și Irlandei (co-regent cu Maria I) în perioada 1554 - 1558, rege al Portugaliei și al Algarvelor (ca Filip I) în perioada 1580 - 1598 și rege al Căpitanatului general Chile (Regatul Chile) în perioada 1554 - 1556.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Filip al II-lea al Spaniei
Filip al III-lea al Spaniei
Filip al III-lea al Spaniei, supranumit Cel Pios (în spaniolă: Felipe III de España; 14 aprilie 1578 – 31 martie 1621) a fost rege al Spaniei (ca Filip al III-lea în Castilia și Filip al II-lea în Aragon) și rege al Portugaliei din anul 1598 până la moartea sa.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Filip al III-lea al Spaniei
Filip I al Castiliei
Filip I (22 iulie 1478 – 25 septembrie 1506), cunoscut ca cel Frumos sau cel Drept, a fost fiul lui Maximilian I, Împărat romano-german.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Filip I al Castiliei
Filip I al Palatinatului
Filip I al Palatinatului, supranumit Filip cel Sincer și Filip cel Generos (în germană Philipp der Aufrichtige sau Philipp der Edelmütige), aparținând Casei de Wittelsbach a fost conte palatin și principe elector din 1476 până la moarte.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Filip I al Palatinatului
Fortăreața Kufstein
Fortăreața Kufstein (în) este simbolul orașului Kufstein.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Fortăreața Kufstein
Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Frederic al III-lea (n. 21 septembrie 1415, Innsbruck - d. 19 august 1493, Linz) a fost ales Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1440 și a fost încoronat Împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1452 domnind până la moartea sa.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Frederic cel Frumos
Frederic cel Frumos (n. 1289, Viena – d. 13 ianuarie 1330, Gutenstein, Austria Inferioară) a fost rege romano-german începând din 1314 și a aparținut Casei de Habsburg.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Frederic cel Frumos
Friedrich al III-lea, Elector de Saxonia
Friedrich al III-lea, cunoscut drept Frederic cel Înțelept, a fost principe elector de Saxonia din 1486 până la moartea sa.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Friedrich al III-lea, Elector de Saxonia
Galeazzo Maria Sforza
Galeazzo Maria Sforza (24 ianuarie 1444 – 26 decembrie 1476) a fost Duce al Milano din 1466 până la moartea sa.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Galeazzo Maria Sforza
Gent
Gent sau Gand (în, în, în) este un oraș neerlandofon situat în provincia Flandra de Est, regiunea Flandra din Belgia.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Gent
Hofburg (Innsbruck)
Castelul Hofburg din Innsbruck a fost reședința principilor tirolezi și apoi a familiei imperiale habsburgice.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Hofburg (Innsbruck)
Hofkirche (Innsbruck)
Hofkirche din Innsbruck Hofkirche din Innsbruck Altarul mare şi balconul corului Biserica romano-catolică Hofkirche se află în centrul orașului Innsbruck, la marginea orașului vechi.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Hofkirche (Innsbruck)
Innsbruck
Innsbruck (populație ~140.000) este un oraș din sud-vestul Austriei și capitala provinciei Tirol (populație ~650.000).
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Innsbruck
Interdicție imperială
Frederic al V-lea al Palatinatului, care a pierdut astfel teritoriile ereditare ale familiei sale și demnitatea electorală. Interdicția imperială (în germană Reichsact, Reichsbann, Acht sau Bann) era o decizie de ostracizare prin care curtea imperială declara proscrisă o persoană.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Interdicție imperială
Ioan Albert al Poloniei
Ioan I Albert, în) a fost rege al Poloniei (1492–1501) și duce de Głogów (1491–1498).
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ioan Albert al Poloniei
Ioana a Austriei
Ioana a Austriei (24 ianuarie 1547 – 11 aprilie 1578) a fost Arhiducesă de Austria; a fost fiica mai mică a lui Ferdinand I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman și a Annei Iagello.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ioana a Austriei
Ioana a Spaniei
Ioana a Spaniei Ioana a Spaniei (în castiliană, Juana, 24 iunie 1535 - 7 septembrie 1573), a fost Infantă a Spaniei, din familia Habsburg.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ioana a Spaniei
Ioana de Castilia
Ioana de Castilia (n. 6 noiembrie 1479 – d. 12 aprilie 1555), numită și Ioana cea Nebună (Juana La Loca), a fost regină a Castiliei și a Aragonului, în comun cu fiul ei Carol al V-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman, deși din 1506 nu a exercitat nici o putere, iar din 1509 a trăit închisă la Tordesillas mai întâi din voința tatălui său Ferdinand al II-lea de Aragon și apoi din voința fiului său Carol al V-lea.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ioana de Castilia
Isabela de Burgundia
Isabela de Burgundia (cunoscută și ca Isabela de Austria sau de Habsburg, a Danemarcei sau a Castiliei) (18 iulie 1501–19 ianuarie 1526), arhiducesă de Austria, infantă a Castiliei și Prințesă de Burgundia prin naștere și regină a Danemarcei, Suediei și Norvegiei prin căsătoria cu Christian al II-lea al Danemarcei, a fost fiica lui Filip I de Castilia și a Ioanei de Castilia și sora împăratului Carol Quintul.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Isabela de Burgundia
Isabella Clara Eugenia a Spaniei
Isabela Clara Eugenia a Spaniei (n. 12 august 1566 — d. 1 decembrie 1633) a fost fiica lui Filip al II-lea al Spaniei și a celei de a treia soții al acestuia Elisabeta de Valois, fiica lui Henric al II-lea al Franței și a Caterinei de Medici.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Isabella Clara Eugenia a Spaniei
Istoria Austriei
Ungariei, a cărui conducere a marcat o perioadă de înflorire pentru această țară Istoria Austriei se referă la actualul stat, Austria, și la statele predecesoare, începând din antichitate, trecând prin perioadele de existență a unor forme de stat suverane, anexarea de către cel de-al Treilea Reich, împărțirea în urma celui de-al Doilea Război Mondial și dezvoltarea statului actual.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Istoria Austriei
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor cuprinde perioada de la sfârșitul Evului Mediu și începutul epocii moderne.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor
Ixelles
Ixelles în franceză sau Elsene în neerlandeză (ambele sunt denumiri oficiale) este una din cele 19 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ixelles
Jakob Fugger
Jakob Fugger cel Bogat (în) a fost un prosper comerciant al Germaniei secolului al XVI-lea, bancher, cel mai bogat membru al familiei Fugger (o familie de bogătași a cărei istorie se întinde de la jumătatea secolului al XIV-lea până pe la jumătatea secolului al XVI-lea).
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Jakob Fugger
Jean de Lannoy
Jean al II-lea de Lannoy sau Jan van Lannoy, lord de Lannoy, Lys și Sébourg, a fost un nobil din Hainaut, care a jucat un rol proeminent în politica Olandei Burgunde.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Jean de Lannoy
Konrad Peutinger
Konrad sau Conrad Peutinger (n. Augsburg, 14 octombrie 1465 - 28 decembrie 1547) a fost un umanist, jurist și amator german de antichități.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Konrad Peutinger
Kunigunde de Austria
Kunigunde de Austria (n. 16 martie 1465, Wiener Neustadt – d. 6 august 1520, München), membră a Casei de Habsburg, a fost arhiducesă a Austriei și ducesă de Bavaria-München prin căsătoria cu ducele Albert al IV-lea.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Kunigunde de Austria
Leopold al III-lea, Duce al Austriei
Leopold al III-lea, supranumit cel Drept, (în germană: Leopold III. der Gerechte; n. 1 noiembrie 1351, Viena – d. 9 iulie 1386) aparținând Casei de Habsburg a fost duce al Austriei, Stiriei, Carintiei și Crainei.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Leopold al III-lea, Duce al Austriei
Liga din Cambrai
Bătălia de la Agnadello (14 mai 1509) - prima bătălie importantă din cadrul războiului Ligii din Cambrai. Basorelief de marmură. Liga din Cambrai a fost o alianță anti-venețiană, care îi includea pe Ludovic al XII-lea, Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și pe Ferdinand al II-lea al Aragonului, constituită la inițiativa papei Iulius al II-lea în 1508.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Liga din Cambrai
Liga Sfântă
Liga Sfântă se poate referi la una dintre următoarele alianțe.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Liga Sfântă
Lista conților de Artois
Conții de Artois au guvernat Comitatul Artois începând din secolul al IX-lea până la abolirea comitatului în contextul evenimentelor Revoluției franceze, în 1790.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Lista conților de Artois
Lista conților de Hainaut
Conții de Hainaut au fost conducătorii comitatului de Hainaut, o regiune istorică situată în Țările de Jos (care includ teritoriile statelor actuale Belgia, Olanda, Luxemburg, precum și părți din teritorii ale Franței de nord și vestului Germaniei).
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Lista conților de Hainaut
Lista conților de Namur
Țărilor de Jos la 1477. Comitatul de Namur este marcat cu cifra '''4'''. Lista conților sau markgrafilor de Namur.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Lista conților de Namur
Lista conților de Olanda
Blazonul conților de Olanda Conții de Olanda s-au aflat la conducerea comitatului de Olanda din Țările de Jos între secolele al X-lea și al XVI-lea.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Lista conților de Olanda
Lista conților și ducilor de Geldern
Blazonul ulterior anului 1379.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Lista conților și ducilor de Geldern
Lista conților și ducilor de Limburg
Conții de Limburg au fost conducătorii inițiali ai Ducatului de Limburg și au devenit proeminenți atunci când unul din familia lor a fost numit și duce al Lotharingiei Inferioare.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Lista conților și ducilor de Limburg
Lista ducilor de Brabant
Ducatul Brabant a fost edificat în mod formal în 1183/1184.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Lista ducilor de Brabant
Lista margrafilor și ducilor Austriei din Evul Mediu
Stema Austriei Această listă a margrafilor și ducilor Austriei din Evul Mediu enumeră toate persoanele care au deținut acest titlu.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Lista margrafilor și ducilor Austriei din Evul Mediu
Lista suveranilor germani
Aceasta este o listă a monarhilor germani, care au domnit asupra teritoriului Europei Centrale, de la crearea Regatului Franciei Răsăritene în 843 până la abolirea monarhiei din Imperiul german și din Austro-Ungaria în 1918.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Lista suveranilor germani
Listă de conducători ai Mexicului
Conducători Mexic Categorie:Istoria Mexicului.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Listă de conducători ai Mexicului
Listă de monarhi ai Austriei
23px Austria a fost condusă de Casa de Babenberg până în 1246 și de Casa de Habsburg din 1282 până în 1918.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Listă de monarhi ai Austriei
Listă de personalități din Viena
Vienei Această listă de personalități marcante din Viena cuprinde o enumerare cronologică a celor mai reprezentative persoane al căror nume este legat de capitala Austriei.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Listă de personalități din Viena
Listă de tratate
Această Listă de tratate conține înțelegeri, pacte, tratate de pace încheiate în decursul istoriei între state, armate, guverne și grupuri tribale.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Listă de tratate
Ludovic al XI-lea al Franței
Ludovic al XI-lea al Franței (în, supranumit „le Prudent” (cel Prudent); n. 3 iulie 1423 - d. 30 august 1483) a fost rege al Franței, al șaselea din familia Valois din Dinastia Valois.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ludovic al XI-lea al Franței
Ludovic Sforza
Ludovic Maria Sforza (de asemenea cunoscut sub numele de Ludovico il Moro; 27 iulie 1452 – 27 mai 1508), a fost Duce al Milano din 1489 până în 1500.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Ludovic Sforza
Margareta de Austria, Ducesă de Savoia
Margareta de Austria (10 ianuarie 1480 – 1 decembrie 1530) a fost, prin căsătorie, Prințesă de Asturias și Ducesă de Savoia, apoi guvernator al Olandei Habsburgice din 1507 până în 1515 și din 1519 până în 1530.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Margareta de Austria, Ducesă de Savoia
Maria a Austriei (1505–1558)
Maria de Habsburg, numită de asemenea Maria a Ungariei, a Austriei, a Castiliei sau a Burgundiei (n. 18 septembrie 1505 — d. 18 octombrie 1558) a fost o prințesă spaniolă, fiica lui Filip I al Castiliei și a Ioanei cea Nebună.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Maria a Austriei (1505–1558)
Maria a Spaniei
Maria a Spaniei (21 iunie 1528 - 26 februarie 1603) a fost fiica regelui Carol Quintul și a Isabelei a Portugaliei.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Maria a Spaniei
Maria de Burgundia
Maria de Burgundia, numită Maria cea Bogată, (13 februarie 1457 – 27 martie 1482), a fost ducesă de Burgundia din 1477 până în 1482.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Maria de Burgundia
Martin Siebenbürger
Martin Siebenbürger, născut Mert (Martin) Kapp, numit și Capinius, (n. ca. 1475, Sibiu – d. 11 august 1522, Wiener Neustadt) a fost un jude orășenesc și primar al Vienei originar din Transilvania.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Martin Siebenbürger
Maximilian
Maximilian, Maximillian sau Maximiliaan este nume propriu masculin care provine din latinescul Maximus (Cel mai mare).
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Maximilian
Maximilian al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Maximilian al II-lea (n. 31 iulie 1527, Viena — d. 12 octombrie 1576, Regensburg) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1564 până la moarte.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Maximilian al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Muzeul de Istorie a Artei din Viena
Muzeul de Istorie a Artei (în) din Viena a fost înființat la scurt timp după campaniile militare conduse de Napoleon în Europa.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Muzeul de Istorie a Artei din Viena
Obscurantism
Johannes Reuchlin (1455-1522) s-a opus activ obscurantismului religios. Obscurantismul este practica de a prezenta în mod deliberat informații într-o manieră imprecisă și greoaie, concepută adesea pentru a împiedica cercetarea și înțelegerea ulterioară.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Obscurantism
Papa Leon al X-lea
Papa Leon al X-lea, născut cu numele de Giovanni di Lorenzo de' Medici, a fost capul Bisericii Catolice din 9 martie 1513 până la moartea sa în 1521.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Papa Leon al X-lea
Războaiele Italiene
Războaiele Italiene, deseori denumite și Marele războaie italiene sau Marele războaie ale Italiei și uneori Războaiele Habsburgi-Valois au fost o serie de conflicte, din 1494 și până în 1559, între Habsburgi și Franța, ajutate fiecare de diverse state din Europa occidentală, (Regatul Angliei, Regatul Scoției, Statul Papal, Veneția și alte orașe-state italiene), dar și Imperiul Otoman pentru dominație în Italia și, pe plan mai larg, pentru hegemonie în Europa.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Războaiele Italiene
Războaiele Ruso-Lituaniene
Războaiele Ruso–LituanieneConflictele sunt denumite în istoriografia poloneză, adică „războaiele moscovite”, sau „războaiele muscălești”, iar în cea rusă — „Războaiele Lituaniene”.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Războaiele Ruso-Lituaniene
Războiul Țărănesc German
Timbru poștal cu Thomas Müntzer Războiul Țărănesc German, Marele Război Țărănesc sau Marea Revoltă Țărănească (în lb. germană: Deutscher Bauernkrieg) a fost o revoltă populară larg răspândită în zonele vorbitoare de limbă germană din Europa Centrală din 1524 până în 1525.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Războiul Țărănesc German
Războiul italian din 1494–1498
Primul război italian, Războiul italian din 1494 sau Războiul italian a lui Carol al VIII-lea a fost faza inițială a războaielor italiene.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Războiul italian din 1494–1498
Rege al Italiei
Regele Italiei (în limba latină: rex Italiae; în limba italiană: re d'Italia) este un titlu de mulți conducători din Peninsula Italică după căderea Imperiului Roman de Apus.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Rege al Italiei
Rege al Romanilor
Turn al orașului Vöckabruck care poartă inscripția: „''MAXIMILIANUS, DEI GRATIA REX ROMANORUM''” și blazonul fiecăruia dintre teritoriile sale (1508) Rege al Romanilor (în; în) a fost un titlu folosit de regele german în urma alegerii sale de către prinții electori începând din vremea împăratului Henric al II-lea (1014–1024).
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Rege al Romanilor
Rege titular
Rege titular sau regină titulară este denumit monarhul care nu guvernează efectiv fiind căsătorit (consort regal) cu regele sau regina care guvernează, ori este conducătorul unui regat administrat de un regent sau care există doar formal.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Rege titular
Revolta Cavalerilor
Revolta Cavalerilor din 1522 a fost o revoltă a unui număr de cavaleri germani protestanți și umaniști religioși conduși de Franz von Sickingen, împotriva Bisericii Romano-Catolice și Sfântului Împărat Roman.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Revolta Cavalerilor
Rodie
Flori de rodie Rodia (Punica granatum) este un arbore mic sau arbust foios de înălțime până la 5–8 m.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Rodie
Rudolf I al Sfântului Imperiu Roman
Rudolf I cunoscut și ca Rudolf al IV-lea, a fost conte de Habsburg începând din 1240, iar din 1273 până în 1291, a fost primul rege romano-german din dinastia Casei de Habsburg. Odată cu moartea lui Frederic al II-lea, împăratul Sfântului Imperiu Roman, din decembrie 1250 a început perioada numită Interregn (din latină „perioada dintre regi”), care a durat mai mult de 20 de ani, perioadă a declinului familiei Hohenstaufen (dinastia Staufer), în care nici un rege ales nu a reușit să se impună și în care a dominat instabilitatea.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Rudolf I al Sfântului Imperiu Roman
Sabina de Bavaria
Sabina de Bavaria-München (24 aprilie 1492 – 30 august 1564) s-a născut ducesă de Bavaria, devenind ulterior soție a lui Ulrich, duce de Württemberg.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Sabina de Bavaria
Sacco di Roma
Jefuirea Romei (pictură realizată de Johann Lingelbach în secolul al XVII-lea) Sacco di Roma (din cuvântul italian sacco, termen învechit pentru „jefuire”) a fost jefuirea Romei și a Statului Papal începând cu 6 mai 1527 de către mercenarii germani, spanioli și italieni.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Sacco di Roma
Scharnitz
Scharnitz,, este o comună cu 1309 de locuitori (la 1 ianuarie 2015), în districtul ''Innsbruck-Land'' a statului federal Tirol (Austria), îndepărtată 9 km de Seefeld in Tirol precum autorutier 32 km de Innsbruck.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Scharnitz
Sibylle de Bavaria
Sibylle de Bavaria, membră a Casei de Wittelsbach, a fost prințesă de Bavaria- München și principesă a Palatinatului Elector prin căsătoria cu principele Ludovic al V-lea al Palatinatului.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Sibylle de Bavaria
Sigismund I al Poloniei
Sigismund I (în, în trad. Sigismund I cel Bătrân) (n. 1 ianuarie 1467 în Kozienice - d. 1 aprilie 1548 în Cracovia) a fost rege al Poloniei (Uniunea statală polono-lituaniană) în 1506-1548.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Sigismund I al Poloniei
Sigismund, Arhiduce al Austriei
Sigismund, supranumit cel Bogat în monede, (în germană Siegmund der Münzreiche; n. 26 octombrie 1427, Innsbruck – d. 4 martie 1496, Innsbruck) aparținând Casei de Habsburg, a fost arhiduce titular al Austriei și regent al Austriei Superioare (formată din Tirol și Austria Anterioară).
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Sigismund, Arhiduce al Austriei
Statthalter
Statthalter în germană sau stadhouder în neerlandeză (în traducere directă locțiitor) a fost inițial un administrator al unei anumite regiuni, delegatul unei puteri centrale (rege, împărat etc.) pentru a administra o regiune sau un teritoriu.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Statthalter
Statul Burgundiei
Statul BurgundieiB.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Statul Burgundiei
Tratatul de la Frankfurt (dezambiguizare)
Tratatul de la Frankfurt se poate referi la unul dintre cele trei tratate semnate la Frankfurt, după cum urmează.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Tratatul de la Frankfurt (dezambiguizare)
Tronul din Rhens
Tronul din Rhens (reconstruit în 1842) Tronul din Rhens (în germană Königsstuhl von Rhens) este o construcție octogonală din piatră cu două etaje, ca o reprezentare mărită a unui tron.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Tronul din Rhens
Tun
Un tun în Copenhaga, Danemarca Tunul este o armă de artilerie ce folosește praf de pușcă sau alt explozibil pentru propulsarea proiectilului, fiind un armament cu un calibru mare, cu țevi de lungimi diferite pentru a stabiliza traiectoria proiectilului.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Tun
Walhalla (templu)
Vedere în interiorul templului Walhalla Walhalla este numele unui templu de marmură din Germania, construit în localitatea Donaustauf, pe malul stâng al Dunării, la 10 km în aval de orașul Regensburg din Bavaria.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Walhalla (templu)
Westerkerk
Westerkerk (în) este o biserică protestantă olandeză situată în centrul orașului Amsterdam din Țările de Jos.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Westerkerk
Zweihänder
Săbiile Zweihänder (în germană, tradus: de două mâini) cu două tăișuri, drepte, având mâner cu măciulie, lungime de până la 180 cm, greutate de 2–3,5 kg, au fost folosite în primele decenii ale secolului al XVI-lea, începând de pe vremea împăratului romano-german Maximilian I, și în timpul războaielor italiene 1494–1559.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și Zweihänder
12 ianuarie
---- 12 ianuarie este a 12-a zi a calendarului gregorian.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și 12 ianuarie
13 februarie
---- 13 februarie este a 44-a zi a calendarului gregorian.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și 13 februarie
1457
1457 (MCDLVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și 1457
1519
1519 (MDXIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și 1519
22 martie
---- 22 martie este a 81-a zi a calendarului gregorian și ziua a 82-a în anii bisecți.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și 22 martie
6 februarie
---- 6 februarie este a 37-a zi a calendarului gregorian.
Vedea Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman și 6 februarie
Cunoscut ca Maximilian I, Maximilian I de Habsburg, Maximilian I, Sfânt Împărat Roman, Maximilian I, Împărat Roman, Maximilian I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Maximilian de Austria.