Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
De ieșirePrimite
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”

Index Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”

Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z" a reprezentat documentul de planificare politico-militară pentru desfășurarea acțiunilor militare ale Armatei României, după intrarea în război de partea Antantei, în anul 1916.

Cuprins

  1. 10 relaţii: Acțiunile militare din Dobrogea (1916), Constantin Prezan, Convenția militară dintre România și Antanta, Divizia de Dunăre (1916-1918), Ferdinand I al României, Intrarea României în Primul Război Mondial, Lista lui Günther, Participarea României la Primul Război Mondial, Regimentul 15 Infanterie (1916-1918), Repatrierea reprezentanților României refugiați în sudul Rusiei (1918).

Acțiunile militare din Dobrogea (1916)

Acțiunile militare din Dobrogea au reprezentat o serie de operații, bătălii și lupte care s-au desfășurat între 18 august/1 septembrie - 3/16 decembrie 1916 și a avut ca obiectiv principal respingerea unui atac executat de forțele bulgare și asigurarea libertății de acțiune a forțelor ce operau pe frontul din Transilvania.

Vedea Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Acțiunile militare din Dobrogea (1916)

Constantin Prezan

Constantin Prezan (n. 27 ianuarie 1861, satul Sterianul de Mijloc, comuna Butimanu, plasa Snagov, județul Ilfov, în prezent în județul Dâmbovița – d. 27 august 1943, satul Schinetea, județul Vaslui) a fost unul dintre mareșalii României, erou al Primului Război Mondial.

Vedea Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Constantin Prezan

Convenția militară dintre România și Antanta

Convenția militară a României cu Antanta a fost un acord internațional, secret încheiat între guvernul român și guvernele Antantei având ca obiect principal reglementarea aspectelor militare referitoare la intrarea României în război, de partea acestei alianțe, pe timpul Primului Război Mondial.

Vedea Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Convenția militară dintre România și Antanta

Divizia de Dunăre (1916-1918)

Divizia de Dunăre, în perioada 1916-1918, a reprezentat una dintre cele două mari unități ale Marinei Militare Române din timpul Primului Război Mondial, cealaltă mare unitate fiind reprezentată de Divizia de Mare.

Vedea Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Divizia de Dunăre (1916-1918)

Ferdinand I al României

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.

Vedea Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Ferdinand I al României

Intrarea României în Primul Război Mondial

În august 1916, România primește un ultimatum să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”.

Vedea Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Intrarea României în Primul Război Mondial

Lista lui Günther

Lista lui Günther (cunoscută și ca Dosarul Günther sau Afacerea Günther) a fost o listă pe care s-au regăsit peste 200 de nume ale unor reprezentanți ai mediului politic, administrativ public, de presă, de afaceri și cultural din Regatul României, care au servit operațiunilor de influențare a mediului politic, social, economic și militar intern românesc, de către Puterile Centrale, în perioada neutralității României din anii Primului Război Mondial.

Vedea Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Lista lui Günther

Participarea României la Primul Război Mondial

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 15/28 iulie 1914 și 29 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.

Vedea Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Participarea României la Primul Război Mondial

Regimentul 15 Infanterie (1916-1918)

Regimentul 15 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente pe timp de pace care au aparținut de Regimentul Războieni No. 15.

Vedea Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Regimentul 15 Infanterie (1916-1918)

Repatrierea reprezentanților României refugiați în sudul Rusiei (1918)

Repatrierea reprezentanților României refugiați în sudul Rusiei (1918) reprezintă seria de evenimente petrecute în sudul Rusiei (în special la Odesa) în primele luni ale anului 1918, ale căror victime au fost liderii refugiaților români (parlamentari, militari, moșieri, industriași, ziariști) evacuați din cauza ocupării unei mari părți a teritoriului României în urma campaniei militare din 1916, care au fost arestați de bolșevicii din Odesa și ulterior repatriați în 1918, pe vapoarele Împăratul Traian, Dacia și în final Cernoe More, ca urmare a înțelegerilor survenite între guvernul român și RUMCEROD (Acordul Averescu-Racovski) cu contribuția colonelului canadian Joseph BoyleJoseph Whiteside Boyle (1867-1923) - aventurier, om de afaceri și ofițer de origine canadiană, participant la Primul Război Mondial.

Vedea Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z” și Repatrierea reprezentanților României refugiați în sudul Rusiei (1918)

Cunoscut ca Ipoteza Z, Planul de campanie 1916, Ipoteza Z.