acces mai rapid decât browser-ul!
206 relaţii: Accelerator de particule, Accelerator liniar, Acceleratorul tandem de la Măgurele, Acetal, Acid, Acid acetic, Acid ascorbic, Acid carboxilic, Acid clorhidric, Acid fluoroantimonic, Acid fluoroboric, Acid lactic, Actiniu, Amfoter, Antihidrogen, Antimaterie, Antineutrino, Antiproton, Apă cu conținut redus de deuteriu, Apă supergrea, Arsină, Atom, Atomul de hidrogen, ATP sintază, Autoprotoliză, Bariu, Bază (chimie), Benzen, Benzenhexol, Beriliu, Bicarbonat, Big Bang, Blazar, Boson, Brom, Carbon, Carbon-14, Cation, Centura de radiații Van Allen, CERN, Chimie, Cofeină, Conservarea sarcinii electrice, Constantă de aciditate, Constantă de cuplaj, Constantă fizică, Coperniciu, Cosmos: Călătorie în Univers, Cronologia chimiei, Cronologia viitorului îndepărtat, ..., Curenții spațiului, Date nucleare, Deprotonare, Deuteriu, Dezintegrare beta, Dorel Bucurescu, Dualismul undă-particulă, Echivalență masă-energie, Efectul Cerenkov, Efectul tunel, Electricitate, Electrodinamică, Electron, Electrostatică, Element chimic, Erupție solară, Țara norilor purpurii, Femto, Femtometru, Fier-60, Fizica particulelor elementare, Fizică atomică, Fizică nucleară, Fleroviu, Flux, Forță, Forță nucleară, Fosfatază, Fotometeor, Glenn T. Seaborg, Glosar de astronomie, Glosar de chimie, Glosar de fizica particulelor elementare, Glutation, Grupă (tabelul periodic al elementelor), Hadron, Heliu-4, Hidrogen, Hidron, Hidroniu, Hidroxid de amoniu, Inel de acumulare, Interacțiune tare, Iod, Iodometan, Ion, Ionul de hidrogen, Isidor Isaac Rabi, Izomer nuclear, Izotop, Izotopii bromului, Izotopii iodului, Izotopii titanului, Izotopii xenonului, Johannes Nicolaus Brønsted, Lanțul transportor de electroni, Large Hadron Collider, Legea lui Coulomb, Lista laureaților evrei ai Premiului Nobel, Listă de numere, Listă de termeni din fizică, Litiu, Luis Walter Alvarez, Lungime Planck, Masă atomică, Materia întunecată, Materie degenerată, Materie exotică, Mecanică statistică, Membrană schimbătoare de protoni, Mercur (element), Metilentetrahidrofolat reductază, Mișcare (fizică), Neutrin, Neutron, Nihoniu, Niobiu, Nuclee oglindă, Nucleon, Nucleu, Nucleu atomic, Nuclid, Număr atomic, Număr de masă, Număr de oxidare, Număr magic (fizică), Oxid, Particula Planck, Particulă alfa, Particule identice, Perioadă (tabelul periodic al elementelor), Pilă de combustie, Pilă de combustie cu alimentare directă cu etanol, Pilă de combustie cu alimentare directă cu metanol, Pilă de combustie cu etanol, Pilă de combustie cu membrană schimbătoare de protoni, Pitică neagră, Potasiu, Powers of Ten, Premiul Nobel pentru fizică, Prin Gaura de Vierme, Principiul de excluziune, Problema celor trei corpuri (roman), Probleme nerezolvate în fizică, Procesul triplu-alfa, Programul Shuttle-Mir, Proton (dezambiguizare), Protonare, Punct izoelectric, Quark, Radiație corpusculară, Radiație cosmică, Radioactivitate, Radioactivitate cluster, Reacție Allan-Robinson, Reacție în lanț proton–proton, Reacție SN1, Reducere Bouveault-Blanc, Richard Edward Taylor, Robert Oppenheimer, Roentgeniu, Roy Jay Glauber, Sarcină electrică, Scandiu, Spectroscopie de raze X cu dispersie de energie, Spin (fizică), Stea neutronică, Substituție electrofilă aromatică, Superacid, Superbază, Superconducting Super Collider, Supernovă, Supernovă de tip II, Tabelul periodic al elementelor, Teoria acido-bazică Brønsted-Lowry, Teoria atomică, Titrimetrie, Transmutație nucleară, Tritiu, Unbinilium, Unitate atomică de masă, Univers, Univers observabil, Ununenniu, Uranus, Vânt solar, Vânt stelar, Vienna Standard Mean Ocean Water, Viitorul Pământului, William Henry Bragg, Xenon, Ytriu, 126 (număr), 1952, 2010 în astronautică, 5 (cifră). Extinde indicele (156 Mai Mult) »
Accelerator de particule
Accelerator de particule circular Un accelerator de particule este o instalație complexă folosită în domeniul fizicii de înaltă energie pentru a accelera particule elementare.
Nou!!: Proton și Accelerator de particule · Vezi mai mult »
Accelerator liniar
Un accelerator liniar este un tip de accelerator la care particulele sunt ghidate pe o traiectorie liniară.
Nou!!: Proton și Accelerator liniar · Vezi mai mult »
Acceleratorul tandem de la Măgurele
Acceleratorul de ioni de tip tandem de la Măgurele (în) este o aparatură științifică folosită pentru studii de fizică nucleară și atomică.
Nou!!: Proton și Acceleratorul tandem de la Măgurele · Vezi mai mult »
Acetal
Un acetal este o grupă funcțională cu o structură de tipul R2C(OR')2, unde ambele grupe R' reprezintă resturi organice, fiind astfel dieteri ai diolilor geminali.
Nou!!: Proton și Acetal · Vezi mai mult »
Acid
acid organic. Acidul este o substanță chimică mai mult sau mai puțin solubilă în apă, care odată dizolvată, formează o soluție al cărei pH este mai mic decât 7.
Nou!!: Proton și Acid · Vezi mai mult »
Acid acetic
Acidul acetic este un acid slab, cel mai simplu acid din clasa acizilor carboxilici, având formula brută C2H4O2 și formula chimică CH3-COOH.
Nou!!: Proton și Acid acetic · Vezi mai mult »
Acid ascorbic
Acidul ascorbic este un acid organic cu proprietăți antioxidante.
Nou!!: Proton și Acid ascorbic · Vezi mai mult »
Acid carboxilic
Structura generală a unui acid carboxilic, unde R este un rest organic iar cu albastru este semnalată grupa carboxil. O imagine generată pe computer reprezentând o grupă carboxil. Grupa carboxil nu poate exista singură. Acizii carboxilici sunt acizi organici care conțin în molecula lor o grupă funcțională carboxil, -C(.
Nou!!: Proton și Acid carboxilic · Vezi mai mult »
Acid clorhidric
Acidul clorhidric este o soluție apoasă a hidrogenului clorurat sau a clorurii de hidrogen (HCl).
Nou!!: Proton și Acid clorhidric · Vezi mai mult »
Acid fluoroantimonic
Acidul fluoroantimonic este o mixtură a doi compuși: acid fluorhidric (HF) și pentafluorură de stibiu în diferite proporții.
Nou!!: Proton și Acid fluoroantimonic · Vezi mai mult »
Acid fluoroboric
Acidul fluoroboric sau acid borofluorhidric (denumit și acid tetrafluoroboric) este un compus anorganic, un hidracid cu o tărie acidă foarte mare (un superacid) cu formula chimică (unde H+ este un proton solvatat sau ion hidroniu).
Nou!!: Proton și Acid fluoroboric · Vezi mai mult »
Acid lactic
Acidul lactic (de asemenea cunoscut popular și ca acid laptic; denumire standard: acid 2-hidroxipropanoic) este un acid organic slab, care joacă un anumit rol în anumite procese biochimice.
Nou!!: Proton și Acid lactic · Vezi mai mult »
Actiniu
Actiniul este un element chimic radioactiv, notat cu simbolul Ac, descoperit în anul 1899 de către chimistul André-Louis Debierne având numărul atomic 89, iar masa atomică este de 227,0278 uam.
Nou!!: Proton și Actiniu · Vezi mai mult »
Amfoter
În chimie, un compus chimic amfoter este o moleculă sau un ion care reacționează atât cu acizii, cât și cu bazele.
Nou!!: Proton și Amfoter · Vezi mai mult »
Antihidrogen
Imagine 3D a atomului de antihidrogen format din antiproton și pozitron. Antihidrogenul este omologul format din antimaterie al hidrogenului.
Nou!!: Proton și Antihidrogen · Vezi mai mult »
Antimaterie
Un electron și antiparticula sa, un pozitron, intră în coliziune pentru a se transforma într-un foton, care apoi se descompune înapoi într-un pozitron și un electron Antimaterie este termenul folosit pentru definirea opusului materiei formate din protoni, neutroni și electroni.
Nou!!: Proton și Antimaterie · Vezi mai mult »
Antineutrino
Antineutrino sunt antiparticulele corespunzătoare neutrino.
Nou!!: Proton și Antineutrino · Vezi mai mult »
Antiproton
Antiprotonul (\bar) este antiparticula protonului.
Nou!!: Proton și Antiproton · Vezi mai mult »
Apă cu conținut redus de deuteriu
Apa cu conținut redus de deuteriu este o apă care conține mai puțin deuteriu decât apa din natură.
Nou!!: Proton și Apă cu conținut redus de deuteriu · Vezi mai mult »
Apă supergrea
Apa super grea (cunoscută și sub denumirile de oxid de tritiu sau apă tritiată), T2O sau 3H2O, este o formă de apă care, în locul hidrogenului-1 (protiu), are în compoziție tritiu, izotopul hidrogenului care conține în nucleu un proton și doi neutroni.
Nou!!: Proton și Apă supergrea · Vezi mai mult »
Arsină
Arsina este un compus anorganic cu formula AsH3, fiind astfel o hidrură de pnictogen.
Nou!!: Proton și Arsină · Vezi mai mult »
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Nou!!: Proton și Atom · Vezi mai mult »
Atomul de hidrogen
Atomul de hidrogen în tabelul nuclidelor Reprezentarea atomului de hidrogen, unde raza confirmă cea indicată de modelul atomic Bohr Atomul de hidrogen este atomul hidrogenului, care este cel mai simplu element chimic.
Nou!!: Proton și Atomul de hidrogen · Vezi mai mult »
ATP sintază
Structura ATP sintazei ATP sintaza este o proteină care catalizează formarea moleculei de adenozin trifosfat (ATP) utilizând adenozin difosfat (ADP) și fosfat anorganic (Pi).
Nou!!: Proton și ATP sintază · Vezi mai mult »
Autoprotoliză
Autoprotoliza este un proces de transfer de proton (protonare-deprotonare) la echilibru chimic ce are loc între două molecule identice, astfel încât una se comportă ca un acid Brønsted, eliberând un proton, iar cealaltă ca o bază Brønsted, acceptând un proton.
Nou!!: Proton și Autoprotoliză · Vezi mai mult »
Bariu
Bariul (din gr. βαρύς: "greu", din cauza densității mineralului barita) este un element chimic cu simbolul Ba și numărul atomic 56.
Nou!!: Proton și Bariu · Vezi mai mult »
Bază (chimie)
În chimie, bazele (grec. βάση, - bază, fundament) sunt compuși anorganici sau organici care în soluții apoase disociază sau ionizează formând ioni de hidroxil -OH.
Nou!!: Proton și Bază (chimie) · Vezi mai mult »
Benzen
Benzenul (cunoscut și sub denumirea mai puțin frecventă de benzol) este o hidrocarbură cu un nucleu aromatic care are formula chimică C6H6.
Nou!!: Proton și Benzen · Vezi mai mult »
Benzenhexol
Benzenhexolul, denumit și hexahidroxibenzen, este un compus organic cu formula C6H6O6 sau C6(OH)6.
Nou!!: Proton și Benzenhexol · Vezi mai mult »
Beriliu
Structura atomică a beriliului Beriliul este un element chimic notat cu simbolul Be și care are numărul atomic 4.
Nou!!: Proton și Beriliu · Vezi mai mult »
Bicarbonat
hibridului de rezonanță a ionului bicarbonat Anionul bicarbonat sau carbonat acid (cu denumirea IUPAC recomandată de hidrogenocarbonat) este forma intermediară a deprotonării acidului carbonic, în care compusul a pierdut doar un proton.
Nou!!: Proton și Bicarbonat · Vezi mai mult »
Big Bang
Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.
Nou!!: Proton și Big Bang · Vezi mai mult »
Blazar
nucleu activ este numit ''Blazar'' Un blazar (din engleză: blazing quasi-stellar radiosource, care se poate traduce prin „sursă radio strălucitoare cvasistelară”) este o sursă de energie foarte compactă, de tipul unui quasar, asociat cu o gaură neagră în centrul unei galaxii.
Nou!!: Proton și Blazar · Vezi mai mult »
Boson
Bosonii sunt particule elementare care au spinul întreg și satisfac statistica Bose-Einstein.
Nou!!: Proton și Boson · Vezi mai mult »
Brom
Bromul este un element chimic notat cu simbolul chimic Br.
Nou!!: Proton și Brom · Vezi mai mult »
Carbon
Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.
Nou!!: Proton și Carbon · Vezi mai mult »
Carbon-14
Carbon-14 (14C, radiocarbonul sau carbonul radioactiv) este un izotop radioactiv al carbonului ce conține 6 protoni și 8 neutroni în nucleu atomic.
Nou!!: Proton și Carbon-14 · Vezi mai mult »
Cation
Cationul de sodiu Cationul (grec. ἰόν.
Nou!!: Proton și Cation · Vezi mai mult »
Centura de radiații Van Allen
Centura de radiaţii Van Allen Centura de radiații Van Allen este un tor dublu format din particule de energie (plasmă) aflate în jurul Pământului, reținute de către câmpul magnetic al acestuia.
Nou!!: Proton și Centura de radiații Van Allen · Vezi mai mult »
CERN
Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (în engleză: European Organization for Nuclear Research, în franceză: Organisation européenne pour la recherche nucléaire), cunoscută mai ales prin acronimul CERN, păstrat de la vechea denumire în limba franceză Conseil européen pour la recherche nucléaire (Consiliul European pentru Cercetare Nucleară; CERN se pronunță în franceză, v. AFI) este o organizație europeană de cercetare științifică, care operează cel mai mare laborator din lume pentru cercetarea particulelor elementare.
Nou!!: Proton și CERN · Vezi mai mult »
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Nou!!: Proton și Chimie · Vezi mai mult »
Cofeină
Cofeina (anterior cafeină) este un alcaloid din grupa purinelor, care se se găsește în cafea, ceai, mate, guarana și cacao.
Nou!!: Proton și Cofeină · Vezi mai mult »
Conservarea sarcinii electrice
În fizică, conservarea sarcinii electrice este principiul că sarcina electrică nu poate fi nici creată, nici distrusă.
Nou!!: Proton și Conservarea sarcinii electrice · Vezi mai mult »
Constantă de aciditate
Constanta de aciditate (Valoarea pKa) este o constantă care ne oferă informația în ce măsură o substanță este într-o stare de echilibru reversibil cu schimb de protoni hidratați (hidroniu) într-o soluție apoasă: Ka este o constantă de echilibru, care exprimă tăria unui acid.
Nou!!: Proton și Constantă de aciditate · Vezi mai mult »
Constantă de cuplaj
În fizică, o constantă de cuplaj este o cantitate adimensională ce caracterizează intensitatea unei interacțiuni.
Nou!!: Proton și Constantă de cuplaj · Vezi mai mult »
Constantă fizică
În știință, o constantă fizică este o mărime fizică a cărei valoare numerică este fixă.
Nou!!: Proton și Constantă fizică · Vezi mai mult »
Coperniciu
Coperniciu (denumite învechită ununbiu) este un element chimic cu simbolul Cn și numărul atomic 112.
Nou!!: Proton și Coperniciu · Vezi mai mult »
Cosmos: Călătorie în Univers
Cosmos: Călătorie în Univers este un serial în 13 părți scris de Carl Sagan, Ann Druyan, și Steven Soter, și prezentat de Carl Sagan.
Nou!!: Proton și Cosmos: Călătorie în Univers · Vezi mai mult »
Cronologia chimiei
Cronologia chimiei enumeră lucrările, descoperirile, ideile, invențiile și experimentele importante care au schimbat în mod semnificativ înțelegerea de către umanitate a științei moderne, cunoscută sub numele de chimie, definită ca studiul științific al compoziției materiei și a interacțiunilor sale.
Nou!!: Proton și Cronologia chimiei · Vezi mai mult »
Cronologia viitorului îndepărtat
În timp ce viitorul nu poate fi prezis cu certitudine, înțelegerea prezentă în diferite domenii științifice permite prezicerea unor evenimente din viitorul îndepărtat, chiar dacă în conturul cel mai larg.
Nou!!: Proton și Cronologia viitorului îndepărtat · Vezi mai mult »
Curenții spațiului
Curenții spațiului (1952) (titlu original The Currents of Space) este un roman științifico-fantastic scris de Isaac Asimov.
Nou!!: Proton și Curenții spațiului · Vezi mai mult »
Date nucleare
Datele nucleare reprezintă probabilitățile măsurate (sau evaluate) ale diverselor interacții fizice în care sunt implicate nucleele atomilor.
Nou!!: Proton și Date nucleare · Vezi mai mult »
Deprotonare
În chimie, deprotonarea este un proces de transfer al unui proton (H+) la un atom, o moleculă sau un ion de la un acid Brønsted-Lowry, formându-se baza conjugată a acestuia.
Nou!!: Proton și Deprotonare · Vezi mai mult »
Deuteriu
Deuteriul este un izotop stabil al hidrogenului, cu număr de masă 2.
Nou!!: Proton și Deuteriu · Vezi mai mult »
Dezintegrare beta
Dezintegrarea beta (β) este un tip de dezintegrare radioactivă, în urma căreia un nucleu atomic emite particule beta (electroni sau pozitroni).
Nou!!: Proton și Dezintegrare beta · Vezi mai mult »
Dorel Bucurescu
Dorel Bucurescu un fizician român, membru corespondent al Academiei Române - Secția de Științe Fizice din 4 noiembrie 2016.
Nou!!: Proton și Dorel Bucurescu · Vezi mai mult »
Dualismul undă-particulă
În fizică, dualismul undă-particulă se referă la faptul că materia prezintă simultan proprietăți ondulatorii și corpusculare.
Nou!!: Proton și Dualismul undă-particulă · Vezi mai mult »
Echivalență masă-energie
Einstein, ''E''.
Nou!!: Proton și Echivalență masă-energie · Vezi mai mult »
Efectul Cerenkov
Radiație Cerenkov strălucind într-un reactor nuclear Radiația Cerenkov este radiație electromagnetică emisă atunci când o particulă încărcată electric (cum ar fi un proton) trece printr-un dielectric cu o viteză mai mare decât viteza de fază a luminii în acel mediu, fenomen numit și efect Cerenkov.
Nou!!: Proton și Efectul Cerenkov · Vezi mai mult »
Efectul tunel
Efectul tunel rezultă din capacitatea unui obiect cuantic de a străbate o barieră de potențial la scară atomică, fapt care ar fi imposibil după legile mecanicii clasice "sensu stricto".
Nou!!: Proton și Efectul tunel · Vezi mai mult »
Electricitate
Fulgerul este unul din cele mai spectaculoase efecte ale electricității. Electricitatea este totalitatea fenomenelor fizice asociate cu prezența și deplasarea sarcinilor electrice.
Nou!!: Proton și Electricitate · Vezi mai mult »
Electrodinamică
Maxwell Monument dedicat lui Maxwell în ''Parton, Dumfries and Galloway'', Scoția.Textul inscripției (fragment): ''Scurta sa viață a fost bogată în distinse contribuții la toate ramurile științelor fizice — căldură, lumină, mecanică. Mai presus de toate, prin unificarea teoriilor electricității și magnetismului el a stabilit un fundament sigur pentru fizica modernă, electrotehnică și astronomie și a pregătit calea pentru comunicațiile radio și televiziune.'' Electrodinamica e teoria clasică a interacțiunilor electromagnetice la scară macroscopică.
Nou!!: Proton și Electrodinamică · Vezi mai mult »
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Nou!!: Proton și Electron · Vezi mai mult »
Electrostatică
Electrostatica este știința care se ocupă cu studiul sarcinilor electrice aflate în repaus.
Nou!!: Proton și Electrostatică · Vezi mai mult »
Element chimic
Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.
Nou!!: Proton și Element chimic · Vezi mai mult »
Erupție solară
Erupție solară și o Protuberanță solară. Erupția solară este o explozie uriașă în atmosfera Soarelui, care poate elibera și mai mult de 6 × 1025 J de energie.
Nou!!: Proton și Erupție solară · Vezi mai mult »
Țara norilor purpurii
Țara norilor purpurii (în rusă: Страна багровыхтуч, Strana bagrovykh tuch) este un roman științifico-fantastic de aventuri publicat în 1959 care a fost scris de Arkadi și Boris Strugațki în perioada 1952-1957.
Nou!!: Proton și Țara norilor purpurii · Vezi mai mult »
Femto
Femto (simbol f) este un prefix în sistemul internațional de unități, care indică un factor 10−15, adică.
Nou!!: Proton și Femto · Vezi mai mult »
Femtometru
Femtometrul (simbol fm) este o unitate de măsură de lungime în sistemul internațional de unități.
Nou!!: Proton și Femtometru · Vezi mai mult »
Fier-60
Fier-60, notat 60Fe, este izotopul elementului fier, al cărui număr de masă este egal cu 60: nucleul său atomic are 26 de protoni și 34 de neutroni cu un spin 0+ pentru o masă atomică de 59,934072 g/mol.
Nou!!: Proton și Fier-60 · Vezi mai mult »
Fizica particulelor elementare
Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.
Nou!!: Proton și Fizica particulelor elementare · Vezi mai mult »
Fizică atomică
Fizica atomică este o ramură a fizicii microscopice ce se ocupă cu studiul atomilor ca un sistem izolat de electroni și un nucleu atomic.
Nou!!: Proton și Fizică atomică · Vezi mai mult »
Fizică nucleară
fm și angstrom Se poate vedea nucleul în centru înconjurat de învelișul electronic Fizica nucleară este disciplina din domeniul fizicii care se ocupă de structura și proprietățile nucleelor atomice.
Nou!!: Proton și Fizică nucleară · Vezi mai mult »
Fleroviu
Fleroviul este un element chimic radioactiv cu numărul atomic 114, și având simbolul chimic Fl.
Nou!!: Proton și Fleroviu · Vezi mai mult »
Flux
În matematică și fizică fluxul descrie cantitativ orice efect care pare să treacă sau să traverseze (fie că se mișcă sau nu) printr-o suprafață sau o substanță.
Nou!!: Proton și Flux · Vezi mai mult »
Forță
gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).
Nou!!: Proton și Forță · Vezi mai mult »
Forță nucleară
fm suportă o forță de respingere (pozitivă) mare. Particulele separate de o distanță mai mare de 1 fm sunt încă atrase (potențialul Yukawa), dar forța scade exponențial cu distanța. Energia potențială corespunzătoare (în MeV) a doi nucleoni, în funcție de distanța calculată din potențialul Reid. Groapa de potențial este la un minim la o distanță de aproximativ 0,8 fm. Cu acest potențial, nucleonii pot fi legați cu „energie de legătură” negativă. Forța nucleară (sau interacțiunea nucleon-nucleon sau forța reziduală tare) este o forță care acționează între protoni și neutronii din atomi.
Nou!!: Proton și Forță nucleară · Vezi mai mult »
Fosfatază
Fosfatazele sunt o subclasă de enzime din clasa hidrolazelor care catalizează reacția de hidroliză a monoesterilor acidului fosforic la anion fosfat și funcție alcoolică.
Nou!!: Proton și Fosfatază · Vezi mai mult »
Fotometeor
alt.
Nou!!: Proton și Fotometeor · Vezi mai mult »
Glenn T. Seaborg
Glenn Theodore Seaborg a fost un chimist american, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1951) pentru „descoperiri în chimia elementelor transuraniene”.
Nou!!: Proton și Glenn T. Seaborg · Vezi mai mult »
Glosar de astronomie
Acest glosar conține termeni din domeniul astronomiei și astronauticii.
Nou!!: Proton și Glosar de astronomie · Vezi mai mult »
Glosar de chimie
Acest glosar conține termeni din domeniul chimiei.
Nou!!: Proton și Glosar de chimie · Vezi mai mult »
Glosar de fizica particulelor elementare
Acest glosar conține termeni din fizica particulelor elementare, radioactivitate, mecanică cuantică.
Nou!!: Proton și Glosar de fizica particulelor elementare · Vezi mai mult »
Glutation
Glutationul (notat GSH) este o tripeptidă, un antioxidant important în corpul plantelor, animalelor, fungilor și bacteriilor.
Nou!!: Proton și Glutation · Vezi mai mult »
Grupă (tabelul periodic al elementelor)
În domeniul chimiei, o grupă (numită și familie) reprezintă o coloană verticală a tabelului periodic al elementelor.
Nou!!: Proton și Grupă (tabelul periodic al elementelor) · Vezi mai mult »
Hadron
Hadron (din greacă: ἁδρός.
Nou!!: Proton și Hadron · Vezi mai mult »
Heliu-4
O reprezentare a structurii atomice a atomului de heliuHeliu-4 (42He sau 44He) este un izotop non-radioactiv de heliu.
Nou!!: Proton și Heliu-4 · Vezi mai mult »
Hidrogen
Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.
Nou!!: Proton și Hidrogen · Vezi mai mult »
Hidron
În chimie, hidronul reprezintă denumirea generică utilizată pentru formele cationice ale atomului de hidrogen, reprezentat cu simbolul.
Nou!!: Proton și Hidron · Vezi mai mult »
Hidroniu
Structura cationului hidroniu În chimie, hidroniu este numele dat cationului H3O+, un tip de ion oxoniu obținut prin protonarea apei.
Nou!!: Proton și Hidroniu · Vezi mai mult »
Hidroxid de amoniu
Hidroxidul de amoniu numit și apă amoniacală e o soluție de amoniac dizolvat în apă, având proprietățile unei baze slabe.
Nou!!: Proton și Hidroxid de amoniu · Vezi mai mult »
Inel de acumulare
Schema unui inel de acumulare (Institutul Max Planck pentru Fizică Nucleară, Heidelberg) Un inel de acumulare este un tip de accelerator de particule în care un pachet (continuu sau pulsant) de particule încărcate electric este păstrat pentru o durată lungă, care poate ajunge la câteva ore, pe o traiectorie închisă.
Nou!!: Proton și Inel de acumulare · Vezi mai mult »
Interacțiune tare
Interacțiunea tare, numită și Forța nucleară tare, este una din cele 4 interacțiuni fundamentale naturale cunoscute în prezent, celelalte trei fiind.
Nou!!: Proton și Interacțiune tare · Vezi mai mult »
Iod
Iodul (iodes, însemnând „violet”) este un element chimic, notat cu simbolul I, cu numărul atomic 53.
Nou!!: Proton și Iod · Vezi mai mult »
Iodometan
Iodometanul sau iodura de metil este un compus organic cu formula chimică CH3I.
Nou!!: Proton și Iodometan · Vezi mai mult »
Ion
Un ion este un atom sau în general un grup de atomi care are o sarcină electrică nenulă.
Nou!!: Proton și Ion · Vezi mai mult »
Ionul de hidrogen
Un ion de hidrogen este creat atunci când un atom de hidrogen pierde sau câștigă un electron.
Nou!!: Proton și Ionul de hidrogen · Vezi mai mult »
Isidor Isaac Rabi
Isidor Isaac Rabi a fost un fizician evreu-american, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pentru cercetările sale privind natura forțelor care leagă protonii de nucleu, cercetări care au condus la dezvoltarea metodei de detecție bazată pe rezonanța magnetică nucleară.
Nou!!: Proton și Isidor Isaac Rabi · Vezi mai mult »
Izomer nuclear
Izomerii nucleari sunt nuclee atomice într-o stare metastabilă, instabilitatea fiind cauzată de excitarea unuia sau mai multor nucleoni (protoni sau neutroni) din componența acestora.
Nou!!: Proton și Izomer nuclear · Vezi mai mult »
Izotop
Izotopii sunt specii nucleare cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite).
Nou!!: Proton și Izotop · Vezi mai mult »
Izotopii bromului
Izotopii bromului sunt reprezentați în tabelul următor.
Nou!!: Proton și Izotopii bromului · Vezi mai mult »
Izotopii iodului
Iodul prezintă 37 de izotopi, dintre care doar unul este stabil, 127I.
Nou!!: Proton și Izotopii iodului · Vezi mai mult »
Izotopii titanului
Titanul natural este compus din cinci izotopi stabili: 46Ti, 47Ti, 48Ti, 49Ti și 50Ti, cu 48Ti fiind cel mai abundent (73,8% abundență naturală).
Nou!!: Proton și Izotopii titanului · Vezi mai mult »
Izotopii xenonului
Xenonul are zece izotopi naturali stabili; din acest motiv este al doilea element ca număr de izotopi stabili, după staniu, ce are unsprezece.
Nou!!: Proton și Izotopii xenonului · Vezi mai mult »
Johannes Nicolaus Brønsted
Johannes Nicolaus Brønsted (n. 22 februarie 1879, în Varde– d. 17 noiembrie 1947) a fost un chimist și fizician danez ce a activat în domeniul electrochimiei și termochimiei.
Nou!!: Proton și Johannes Nicolaus Brønsted · Vezi mai mult »
Lanțul transportor de electroni
succinatul generați în ciclul acidului citric sunt oxidați, ceea ce oferă energia necesară pentru sinteza ATP. În biochimie, lanțul transportor de electroni (LTE) este o serie de complecși proteinici care au ca scop transferul intracelular de electroni (e-), de la donori la acceptori, prin intermediul unor procese redox (reacții de reducere și de oxidare care au loc simultan).
Nou!!: Proton și Lanțul transportor de electroni · Vezi mai mult »
Large Hadron Collider
Harta LHC Large Hadron Collider (engleză pentru „mare accelerator de hadroni”; pe scurt LHC) este un accelerator de particule, construit la Centrul European de Cercetări Nucleare CERN, între Munții Alpi și Munții Jura, lângă Geneva.
Nou!!: Proton și Large Hadron Collider · Vezi mai mult »
Legea lui Coulomb
Diagramă care descrie mecanismul de bază al legii lui Coulomb; sarcini de același semn se resping, iar sarcini de semne opuse se atrag. Legea lui Coulomb, este o lege experimentală, publicată în 1785 de fizicianul francez Charles Augustin de Coulomb, și care se referă la forța de interacțiune dintre două particule punctiforme încărcate cu sarcini electrice și aflate în repaus.
Nou!!: Proton și Legea lui Coulomb · Vezi mai mult »
Lista laureaților evrei ai Premiului Nobel
Premiul Nobel este oferit în fiecare an celor care, până în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității.
Nou!!: Proton și Lista laureaților evrei ai Premiului Nobel · Vezi mai mult »
Listă de numere
Aceasta este o listă de articole despre numere.
Nou!!: Proton și Listă de numere · Vezi mai mult »
Listă de termeni din fizică
Fără descriere.
Nou!!: Proton și Listă de termeni din fizică · Vezi mai mult »
Litiu
Litiu Litiul (din greacă: λίθος lithos, "piatră") este un element chimic având simbolul chimic Li și numărul atomic 3.
Nou!!: Proton și Litiu · Vezi mai mult »
Luis Walter Alvarez
Luis Walter Alvarez a fost un fizician experimentalist, inventator și profesor universitar american laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1968.
Nou!!: Proton și Luis Walter Alvarez · Vezi mai mult »
Lungime Planck
În fizică, lungimea Planck, notată, este o unitate de lungime, egală cu metri.
Nou!!: Proton și Lungime Planck · Vezi mai mult »
Masă atomică
Masa atomică (notată ma) a unui element chimic din tabelul periodic este masa unui atom din acel element.
Nou!!: Proton și Masă atomică · Vezi mai mult »
Materia întunecată
În astronomie și cosmologie, materia întunecată este în prezent un tip necunoscut de materie despre care se consideră că ar conține o mare parte din masa totală a universului.
Nou!!: Proton și Materia întunecată · Vezi mai mult »
Materie degenerată
Materia degenerată este o stare foarte densă a materiei fermionice în care principiul de excludere Pauli exercită o presiune semnificativă în plus față de, sau în locul presiunii termice.
Nou!!: Proton și Materie degenerată · Vezi mai mult »
Materie exotică
În fizică, materia exotică este o materie care deviază oarecum de la materia normală și are proprieăți „exotice”.
Nou!!: Proton și Materie exotică · Vezi mai mult »
Mecanică statistică
Tratatul ''Principii elementare în mecanica statistică'', publicat de Gibbs în 1902, prezintă „fundamentarea rațională a termodinamicii”. Maxwell Boltzmann Gibbs Mecanica statistică, numită uneori și termodinamică statistică, utilizează metode statistice pentru a deduce proprietățile și comportarea sistemelor fizice macroscopice, la echilibru termodinamic, pe baza structurii lor microscopice.
Nou!!: Proton și Mecanică statistică · Vezi mai mult »
Membrană schimbătoare de protoni
O membrană schimbătoare de protoni este o componentă a pilelor de combustie bazate pe acest tip de membrană.
Nou!!: Proton și Membrană schimbătoare de protoni · Vezi mai mult »
Mercur (element)
Mercurul (υδράργυρος,,, „vif argent”, „argento vivo” sau argint viu) este un element chimic reprezentat prin simbolul Hg și care are numărul atomic 80.
Nou!!: Proton și Mercur (element) · Vezi mai mult »
Metilentetrahidrofolat reductază
Metilentetrahidrofolat reductaza (MTHFR) este o enzimă care determină viteza în ciclul metil și este codificată de gena MTHFR.
Nou!!: Proton și Metilentetrahidrofolat reductază · Vezi mai mult »
Mișcare (fizică)
În fizică, mișcarea este schimbarea poziției unui obiect în timp.
Nou!!: Proton și Mișcare (fizică) · Vezi mai mult »
Neutrin
Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.
Nou!!: Proton și Neutrin · Vezi mai mult »
Neutron
Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.
Nou!!: Proton și Neutron · Vezi mai mult »
Nihoniu
Nihoniu este un element chimic cu simbolul Nh și numărul atomic 113.
Nou!!: Proton și Nihoniu · Vezi mai mult »
Niobiu
Niobiul (cunoscut și sub precedenta denumire de columbiu) este un element chimic notat cu simbolul Nb și numărul atomic 41.
Nou!!: Proton și Niobiu · Vezi mai mult »
Nuclee oglindă
Nuclee oglindă sunt specii nucleare izotopice provenite de la atomi aparținând a două elemente chimice cu același număr de masă, dar cu număr inversat de protoni și neutroni.
Nou!!: Proton și Nuclee oglindă · Vezi mai mult »
Nucleon
Nucleon este denumirea generică a particulelor din nucleul atomic, protonii și neutronii.
Nou!!: Proton și Nucleon · Vezi mai mult »
Nucleu
Nucleu se poate referi la: În știință.
Nou!!: Proton și Nucleu · Vezi mai mult »
Nucleu atomic
Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.
Nou!!: Proton și Nucleu atomic · Vezi mai mult »
Nuclid
Nuclidul este o specie atomică caracterizată printr-o structură specifică a nucleului.
Nou!!: Proton și Nuclid · Vezi mai mult »
Număr atomic
În fizică și chimie, numărul atomic al unui element chimic reprezintă numărul de protoni din nucleul atomilor acelui element și se notează de obicei cu Z. Numărul de electroni este egal, în cazul unui atom neutru din punct de vedere electric, cu numărul de protoni.
Nou!!: Proton și Număr atomic · Vezi mai mult »
Număr de masă
Numărul de masă reprezintă suma dintre numărul de protoni și numărul de neutroni din nucleul atomic, notat cu A. Acesta este un număr întreg, pentru orice specie de atomi.
Nou!!: Proton și Număr de masă · Vezi mai mult »
Număr de oxidare
Numărul de oxidare sau starea de oxidare se definește ca suma sarcinilor pozitive și negative ale unui atom, care indică indirect numărul de electroni pe care atomul i-a acceptat sau cedat.
Nou!!: Proton și Număr de oxidare · Vezi mai mult »
Număr magic (fizică)
În fizica nucleară, un număr magic este un număr de nucleoni (fie protoni, fie neutroni, separat) astfel încât aceștia sunt aranjați în straturi complete în nucleul atomic.
Nou!!: Proton și Număr magic (fizică) · Vezi mai mult »
Oxid
Dioxidul de siliciu (SiO2) este unul dintre cei mai răspândiți oxizi de pe suprafața pământului. Ca majoritatea oxizilor, are o structură polimerică. Oxidul (grec. oxys.
Nou!!: Proton și Oxid · Vezi mai mult »
Particula Planck
O particulă Planck, numită după fizicianul Max Planck, este o particulă ipotetică definită ca o mică gaură neagră a cărei lungime de undă Compton este egală cu raza Schwarzschild.
Nou!!: Proton și Particula Planck · Vezi mai mult »
Particulă alfa
Particulele alfa (numite după și notate cu litera grecească α) constau din doi protoni și doi neutroni legați între ei într-o particulă identică cu un nucleu de heliu; deci, se poate scrie ca He2+ sau 42He.
Nou!!: Proton și Particulă alfa · Vezi mai mult »
Particule identice
Figura 1. Ciocnirea elastică a două particule identice în mecanica clasică. Figura 2. Altă stare finală posibilă în aceeași ciocnire elastică. Figura 3. Ciocnirea elastică a două particule identice în mecanica cuantică. În fizica statistică, prin particule identice se înțelege o categorie de particule care nu pot fi deosebite între ele, nici măcar în principiu.
Nou!!: Proton și Particule identice · Vezi mai mult »
Perioadă (tabelul periodic al elementelor)
O perioadă a tabelului periodic reprezintă un șir de elemente chimice, ce au același număr de învelișuri electronice.
Nou!!: Proton și Perioadă (tabelul periodic al elementelor) · Vezi mai mult »
Pilă de combustie
pile de combustie cu alimentare directă cu metanol (cubul negru) împreună cu anexele sale O pilă de combustie este o celulă electrochimică care convertește energia chimică a unui combustibil (adesea hidrogen) și un agent oxidant (adesea oxigen) în electricitate printr-o pereche de reacții redox.
Nou!!: Proton și Pilă de combustie · Vezi mai mult »
Pilă de combustie cu alimentare directă cu etanol
O pilă de combustie cu alimentare directă cu etanol (în – DEFC) este o subcategorie a pilelor de combustie cu membrană schimbătoare de protoni care folosesc etanolul (C2H5OH) drept combustibil.
Nou!!: Proton și Pilă de combustie cu alimentare directă cu etanol · Vezi mai mult »
Pilă de combustie cu alimentare directă cu metanol
Pilă de combustie cu alimentare directă cu metanol O pilă de combustie cu alimentare directă cu metanol (în – DMFC) este o subcategorie a pilelor de combustie cu membrană schimbătoare de protoni care folosesc metanolul drept combustibil.
Nou!!: Proton și Pilă de combustie cu alimentare directă cu metanol · Vezi mai mult »
Pilă de combustie cu etanol
Pila de combustie cu etanol este o pilă de combustie care funcționează prin oxidarea anodică a etanolului.
Nou!!: Proton și Pilă de combustie cu etanol · Vezi mai mult »
Pilă de combustie cu membrană schimbătoare de protoni
Schema de principiu a unei pile de combustie cu membrană schimbătoare de protoni O pilă de combustie cu membrană schimbătoare de protoni (— PEMFC, sau — PEM), este un tip de pilă de combustie dezvoltată în principal pentru aplicații de transport, precum și pentru aplicații staționare și portabile.
Nou!!: Proton și Pilă de combustie cu membrană schimbătoare de protoni · Vezi mai mult »
Pitică neagră
O pitică neagră este o stea care, în mod ipotetic, primește acest nume pentru o fază (etapă) târzie a existenței sale, presupusă finală.
Nou!!: Proton și Pitică neagră · Vezi mai mult »
Potasiu
Potasiul (sau kaliu, notat cu simbolul K, din, din limba arabă: القَلْيَه al-qalyah „cenușă de plante”Vegetable substances: materials of manufactures, Society for the Diffusion of Useful Knowledge (Great Britain), pagina 270) este elementul chimic cu numărul atomic 19.
Nou!!: Proton și Potasiu · Vezi mai mult »
Powers of Ten
Powers of Ten (în Puteri ale lui zece) este un film documentar de scurt metraj realizat de Charles și Ray Eames în două etape.
Nou!!: Proton și Powers of Ten · Vezi mai mult »
Premiul Nobel pentru fizică
Listă de laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică din 1901 până în prezent.
Nou!!: Proton și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »
Prin Gaura de Vierme
Through the Wormhole (nume alternativ în engleză Through the Wormhole with Morgan Freeman) este un serial american pentru televiziune, genul documentar științific, serial prezentat de actorul Morgan Freeman.
Nou!!: Proton și Prin Gaura de Vierme · Vezi mai mult »
Principiul de excluziune
Principiul de excluziune, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925.
Nou!!: Proton și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »
Problema celor trei corpuri (roman)
Acest articol este despre romanul autorului chinez Liu Cixin. Pentru problema teoretică din fizică (în general) și din mecanica clasică (în special), vedeți Problema celor trei corpuri. Pentru alte sensuri, vedeți Problema celor trei corpuri (dezambiguizare). Problema celor trei corpuri (în; pinyin: sān tǐ) este un roman științifico-fantastic al scriitorului chinez Liu Cixin.
Nou!!: Proton și Problema celor trei corpuri (roman) · Vezi mai mult »
Probleme nerezolvate în fizică
Această listă cuprinde câteva dintre problemele nerezolvate în fizică.
Nou!!: Proton și Probleme nerezolvate în fizică · Vezi mai mult »
Procesul triplu-alfa
Procesul triplu-alfa Procesul triplu-alfa este un set de reacții de fuziune nucleară prin care trei nuclee de heliu-4 (particule alfa) sunt transformați în carbon.
Nou!!: Proton și Procesul triplu-alfa · Vezi mai mult »
Programul Shuttle-Mir
Stema programului Shuttle–Mir Programul Shuttle–Mir a fost un program de colaborare spațială, între Rusia și Statele Unite, care a implicat vizitarea de către navetele spațiale americane, a stației orbitale rusești Mir.
Nou!!: Proton și Programul Shuttle-Mir · Vezi mai mult »
Proton (dezambiguizare)
Proton poate fi.
Nou!!: Proton și Proton (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Protonare
În chimie, protonarea este reacția de adiție unui proton (H+) la un atom, o moleculă sau un ion, în urma căreia se formează acidul conjugat.
Nou!!: Proton și Protonare · Vezi mai mult »
Punct izoelectric
Punctul izoelectric (simbolizat pI sau pHi) reprezintă pH-ul la care o anumită moleculă nu poartă nicio sarcină electrică netă sau este neutră din punct de vedere electric.
Nou!!: Proton și Punct izoelectric · Vezi mai mult »
Quark
Un proton,compus din trei quarkuri: două quarkuri '''up''' (cu sarcina +2/3) și altul '''down''' cu sarcina -1/3 Modelului Standard sunt quarkuri. Quarcul (pl. quarci), este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică).
Nou!!: Proton și Quark · Vezi mai mult »
Radiație corpusculară
Radiația corpusculară este o radiație formată din particule care au masă de repaus nenulă: electroni, protoni, neutroni etc.
Nou!!: Proton și Radiație corpusculară · Vezi mai mult »
Radiație cosmică
Radiația cosmică este radiația de natură corpusculară provenită direct din spațiul cosmic („radiație cosmică primară”) sau din interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă („radiație cosmică secundară”).
Nou!!: Proton și Radiație cosmică · Vezi mai mult »
Radioactivitate
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Nou!!: Proton și Radioactivitate · Vezi mai mult »
Radioactivitate cluster
Radioactivitatea cluster (numită și emisie spontană de ioni grei sau dezintegrare exotică) este un tip de dezintegrare nucleară în care un nucleu părinte cu număr de masă A, având A nucleoni dintre care Z sunt protoni, emite un nucleu (cluster) cu Ne neutroni și Ze protoni, mai greu decât o particulă alfa dar mai ușor decât un fragment de fisiune nucleară.
Nou!!: Proton și Radioactivitate cluster · Vezi mai mult »
Reacție Allan-Robinson
Reacția Allan-Robinson este o reacție organică ce are loc între o o-hidroxiarilcetonă și o anhidridă acidă aromatică, ducând la formarea de flavone (sau izoflavone): Dacă sunt utilizate anhidride alifatice, se pot obține cumarine în schimb.
Nou!!: Proton și Reacție Allan-Robinson · Vezi mai mult »
Reacție în lanț proton–proton
Reacția în lanț proton-proton predomină în stele de dimensiunea Soarelui sau mai mici Reacția în lanț proton-proton este una din reacțiile de fuziune prin care stelele transformă hidrogenul în heliu, alternativa principală fiind ciclul CNO sau Bethe-Weizsäcker.
Nou!!: Proton și Reacție în lanț proton–proton · Vezi mai mult »
Reacție SN1
Reacția SN1, cu denumirea completă de reacție de substituție nucleofilă monomoleculară, este un tip de reacție de substituție nucleofilă, în care etapa determinantă de viteză este monomoleculară.
Nou!!: Proton și Reacție SN1 · Vezi mai mult »
Reducere Bouveault-Blanc
Reducerea Bouveault-Blanc este o reacție organică în urma căreia un ester este redus la doi alcooli primari, utilizând etanol și sodiu metalic.
Nou!!: Proton și Reducere Bouveault-Blanc · Vezi mai mult »
Richard Edward Taylor
Richard Edward Taylor un fizician american de origine canadiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall și Jerome Friedman, pentru cercetările de pionierat privind împrăștierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni și neutroni legați, cercetări esențiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor.
Nou!!: Proton și Richard Edward Taylor · Vezi mai mult »
Robert Oppenheimer
Julius Robert OppenheimerSensul lui „J” din J. Robert Oppenheimer a fost sursă de confuzie.
Nou!!: Proton și Robert Oppenheimer · Vezi mai mult »
Roentgeniu
Roentgeniul (Röntgenium) a fost creat în laborator în 1994 de către Gesellschaft für Schwerionenforschung (GSI) în Darmstadt, Germania, când a bombardat bismut-209 cu nichel-60 si a fost numit dupa savantul care a descoperit radiatia X. |punct-26.
Nou!!: Proton și Roentgeniu · Vezi mai mult »
Roy Jay Glauber
Roy Jay Glauber un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2005 pentru contribuția sa la teoria cuantică a coerenței optice.
Nou!!: Proton și Roy Jay Glauber · Vezi mai mult »
Sarcină electrică
Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.
Nou!!: Proton și Sarcină electrică · Vezi mai mult »
Scandiu
Scandiul (simbol Sc) este primul metal tranzițional din sistemul periodic de culoare alb-gălbuie ce formează o multitudine de culori în timp ce se oxidează.
Nou!!: Proton și Scandiu · Vezi mai mult »
Spectroscopie de raze X cu dispersie de energie
Spectroscopia de raze X cu dispersie de energie (EDS, EDX, EDSX sau XEDS) este o tehnică de analiză pentru determinarea compoziției elementare sau a structurii caracteristice a unei probe.
Nou!!: Proton și Spectroscopie de raze X cu dispersie de energie · Vezi mai mult »
Spin (fizică)
În mecanica cuantică și fizica particulelor elementare, se numește spin momentul cinetic intrinsec al unei particule (electron, proton, atom,...) În mecanica clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă.
Nou!!: Proton și Spin (fizică) · Vezi mai mult »
Stea neutronică
O stea neutronică este un tip de rămășiță fie a colapsului gravitațional al unei stele masive într-o supernovă de tip II, de tip Ib sau de tip Ic.
Nou!!: Proton și Stea neutronică · Vezi mai mult »
Substituție electrofilă aromatică
Substituția electrofilă aromatică (SEAr) este un tip de reacție chimică organică prin care un atom care face parte din nucleul aromatic (de obicei cel de hidrogen) este substituit de un electrofil.
Nou!!: Proton și Substituție electrofilă aromatică · Vezi mai mult »
Superacid
Un super acid este un acid care prezintă o aciditate mult mai mare comparativ cu acidul sulfuric de puritate 100%, care pe scara acidității lui Hammett are valoarea H0.
Nou!!: Proton și Superacid · Vezi mai mult »
Superbază
În chimie, o superbază este un compus chimic extrem de bazic, adică cu o afinitate chimică extrem de crescută pentru protoni.
Nou!!: Proton și Superbază · Vezi mai mult »
Superconducting Super Collider
Panoramă cu SSC abandonat (fotografie din 2008) Superconducting Super Collider (abreviat SSC) trebuia să fie un accelerator de particule gigant, amplasat la Waxahachie, Texas.
Nou!!: Proton și Superconducting Super Collider · Vezi mai mult »
Supernovă
Kepler, SN 1604. (Observatorul de raze X Chandra) O supernovă este o explozie stelară mai puternică decât o novă.
Nou!!: Proton și Supernovă · Vezi mai mult »
Supernovă de tip II
Rămășița lui SN 1987A, o supernovă de tip II-P din Marele Nor Magellanic. ''Imagine NASA.'' O supernovă de tip II aparține unei subcategorii de stele variabile cataclismice cunoscute sub denumirea de supernove cu colaps al miezului, ce rezultă din prăbușirea internă și explozia violentă a unei stele masive.
Nou!!: Proton și Supernovă de tip II · Vezi mai mult »
Tabelul periodic al elementelor
Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.
Nou!!: Proton și Tabelul periodic al elementelor · Vezi mai mult »
Teoria acido-bazică Brønsted-Lowry
Teoria Brønsted-Lowry este o teorie acido-bazică, numită și teoria protolitică.
Nou!!: Proton și Teoria acido-bazică Brønsted-Lowry · Vezi mai mult »
Teoria atomică
Actualul model teoretic al atomului implică un nucleu dens, înconjurat de un „nor” probabilistic de electroni. În chimie și fizică, teoria atomică este o teorie științifică a naturii materiei, care afirmă că materia este compusă din unități discrete, numite atomi.
Nou!!: Proton și Teoria atomică · Vezi mai mult »
Titrimetrie
Titrimetria sau volumetria este o metodă de determinare a cantității de constituent analizat (ion, element, substanță compusă), prin măsurarea volumului de soluție de reactiv de concentrație cunoscută (soluție standard), consumat pentru reacția cantitativă.
Nou!!: Proton și Titrimetrie · Vezi mai mult »
Transmutație nucleară
Transmutația nucleară este conversia unui element chimic sau a unui izotop într-un alt element chimic.
Nou!!: Proton și Transmutație nucleară · Vezi mai mult »
Tritiu
Tritiul este un izotop radioactiv al hidrogenului, instabil, cu masa atomica 3,0160492 și un timp de înjumătățire de 12,3 ani.
Nou!!: Proton și Tritiu · Vezi mai mult »
Unbinilium
Unbiniliul este elementul ipotetic din sistemul periodic cu numărul atomic 120 și cu masa atomică relativă 318.
Nou!!: Proton și Unbinilium · Vezi mai mult »
Unitate atomică de masă
Unitatea atomică de masă este o unitate de măsură pentru masă, utilizată în special în exprimarea maselor atomilor, moleculelor și particulelor subatomice.
Nou!!: Proton și Unitate atomică de masă · Vezi mai mult »
Univers
Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.
Nou!!: Proton și Univers · Vezi mai mult »
Univers observabil
Universul observabil este o regiune sferică a universului care cuprinde toată materia care poate fi observată de pe Pământ sau de către telescoapele spațiale și sondele de explorare. Există cel puțin 2 trilioane de galaxii în universul observabil.
Nou!!: Proton și Univers observabil · Vezi mai mult »
Ununenniu
Ununennium (simbol: Uue) este al 119-lea element ipotetic din tabelul periodic extins al elementelor.
Nou!!: Proton și Ununenniu · Vezi mai mult »
Uranus
Uranus este a șaptea planetă de la Soare.
Nou!!: Proton și Uranus · Vezi mai mult »
Vânt solar
Vântul solar este un flux de particule încărcate electric emise de atmosfera superioară a Soarelui.
Nou!!: Proton și Vânt solar · Vezi mai mult »
Vânt stelar
Vântul stelar este un flux de plasmă constituit îndeosebi din protoni și electroni care sunt ejectați din atmosfera stelelor.
Nou!!: Proton și Vânt stelar · Vezi mai mult »
Vienna Standard Mean Ocean Water
Vienna Standard Mean Ocean Water (Fănel Iacobescu, Mirella Buzoianu -, Metrologie, nr. 1/2008, p. 7) este un standard care definește compoziția izotopică a apei.
Nou!!: Proton și Vienna Standard Mean Ocean Water · Vezi mai mult »
Viitorul Pământului
Moartea Pământului, peste 5-7 miliarde de ani Viitorul Pământului va fi determinat de o varietate de factori, inclusiv de creșterea luminozității Soarelui, pierderea de energie termică din centrul Pământului, perturbații ale altor corpuri din Sistemul Solar și de biochimia de la suprafața Pământului.
Nou!!: Proton și Viitorul Pământului · Vezi mai mult »
William Henry Bragg
Sir William Henry Bragg a fost un fizician și chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1915.
Nou!!: Proton și William Henry Bragg · Vezi mai mult »
Xenon
Xenonul este un element chimic cu simbolul chimic Xe și cu numărul atomic egal cu 54.
Nou!!: Proton și Xenon · Vezi mai mult »
Ytriu
Ytriul este un element chimic notat cu simbolul Y și care are numărul atomic 39.
Nou!!: Proton și Ytriu · Vezi mai mult »
126 (număr)
126 (o sută douăzeci și șase) este numărul natural care urmează după 125 și precede pe 127 într-un șir crescător de numere naturale.
Nou!!: Proton și 126 (număr) · Vezi mai mult »
1952
1952 (MCMLII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Proton și 1952 · Vezi mai mult »
2010 în astronautică
Lansarea navei Space Shuttle Aterizarea navei Space Shuttle În anul 2010 vor avea o serie de evenimente în zborurile spațiale, inclusiv retragerea navei americane Space Shuttle-fapt ce s-a amanat pentru 2011, primul test de zbor pentru nava spațială Dragon SpaceX care este destinată să efectueze misiuni comerciale și de aprovizionare pentru Stația Spațială Internațională în conformitate cu programul Commercial Orbital Transportation Services, precum și zborurile rachetelor Falcon 9, Minotaur IV, Tsyklon-4, Vega(amanata pentru 2011) și Zenit-3F.
Nou!!: Proton și 2010 în astronautică · Vezi mai mult »
5 (cifră)
5 (cinci) este o cifră, un număr, un numeral și o glifă.
Nou!!: Proton și 5 (cifră) · Vezi mai mult »
