Cuprins
18 relaţii: Antonie Putneanul, Bisericile rupestre din Munții Buzăului, Cetatea Ram, Ciocîlteni, Orhei, Țara Românească, Grigore al II-lea Ghica, Hanatul Crimeii, Hotin, Iliaș Colceag, Ioanichie al III-lea al Constantinopolului, Istoria Buzăului, Pacea de la Passarowitz, Principatul Elector Bavaria, Răscoala bașchirilor din 1735–1740, Războiul Ruso-Turc, Regina Salomea Pilsztyn, Tratatul de la Belgrad, Tratatul de la Niš.
Antonie Putneanul
Antonie Putneanul a fost un episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, mitropolit al Belgorodului și Oboianschi, mitropolit al Cernihivului și Novgorod-Severskului, episcop de Rădăuți și mitropolit al Moldovei.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Antonie Putneanul
Bisericile rupestre din Munții Buzăului
Bisericile rupestre din Munții Buzăului reprezintă un complex de vestigii ale unor construcții rupestre cu funcții dominante cultice și de refugiu, a căror origine coboară uneori până în preistorie, situate în zona arcului sud-estic al Carpaților în principal în zona Culmii Ivănețu, dar și pe dreapta Buzăului în Masivul Siriu, precum și în zona adiacentă din Subcarpații de Curbură (Dealurilor Botanului) pe un areal cu o lungime de peste 80 km.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Bisericile rupestre din Munții Buzăului
Cetatea Ram
Cetatea Ram (în) este o fortăreață militară din secolul al XV-lea situată pe o pantă abruptă de pe malul drept al Dunării, în satul Ram din opștina Veliko Gradište, aflată în estul Serbiei.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Cetatea Ram
Ciocîlteni, Orhei
Ciocîlteni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Orhei, Republica Moldova.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Ciocîlteni, Orhei
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei).
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Țara Românească
Grigore al II-lea Ghica
Grigore al II-lea Ghica (n. 1695, Constantinopole – d. 3 septembrie 1752, București) a fost domn al Moldovei și al Țării Românești în epoca fanariotă.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Grigore al II-lea Ghica
Hanatul Crimeii
Hanatul Crimeii (rusă – Крымское ханство; tătară crimeeană – Qırım Hanlığı; turcă – Kırım Hanlığı; ucraineană – Кримське ханство) a fost un stat al tătarilor din Crimeea care a existat între 1441 – 1783.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Hanatul Crimeii
Hotin
Hotin (în, în, în) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), fosta reședință a raionului omonim.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Hotin
Iliaș Colceag
Iliaș Colceag (n. înainte de 1710 – d. 1743) a fost un militar moldovean de religie musulmană din secolul al XVIII-lea care a luptat ca mercenar în armata otomană.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Iliaș Colceag
Ioanichie al III-lea al Constantinopolului
Ioanichie al III-lea al Constantinopolului (în, în Joanikije III) a fost un cleric creștin-ortodox care a îndeplinit funcțiile de arhiepiscop de Peć și patriarh al Serbiei în perioada 1739-1746 și de patriarh ecumenic al Constantinopolului în perioada 1761-1763.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Ioanichie al III-lea al Constantinopolului
Istoria Buzăului
Palatul Comunal, clădire–simbol reprezentativă pentru perioada de înflorire din secolele al XIX-lea–al XX-lea Istoria scrisă a orașului Buzău începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Istoria Buzăului
Pacea de la Passarowitz
Teritoriile atribuite Habsburgilor în urma '''tratatului de la Pojarevăț''' Tratatul de la Passarowitz sau de la Pojarevăț din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman pe de-o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană de cealaltă parte.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Pacea de la Passarowitz
Principatul Elector Bavaria
Principatul Elector Bavaria a fost creat în 1623 când ducele de Bavaria a primit titlul de principe elector.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Principatul Elector Bavaria
Răscoala bașchirilor din 1735–1740
Răscoala bașchirilor din 1735–1740 a fost o răscoală a bașchirilor împotriva Imperiului Rus.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Răscoala bașchirilor din 1735–1740
Războiul Ruso-Turc
Asediul orașului Oceakiv, Războiul Ruso-Turc (1787–1792), pictură de Berg Capitularea garnizoanei turce de la Nikopole, pictură de Nikolai Dmitriev-Orenburgski, 1883 Războiul ruso-turc se poate referi la unul dintre următoarele conflicte militare dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Războiul Ruso-Turc
Regina Salomea Pilsztyn
Salomea Halpir (cunoscută și sub numele de Regina Salomea Pilsztyn) a fost medic și oculist.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Regina Salomea Pilsztyn
Tratatul de la Belgrad
Tratatul de la Belgrad a fost un tratat de pace semnat la 18 septembrie 1739, în Belgrad (Serbia), între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Tratatul de la Belgrad
Tratatul de la Niš
Tratatul de la Niš este un tratat de pace semnat pe 3 octombrie 1739 la Niš de către Imperiul Otoman pe de o parte și Imperiul Rus de cealaltă.
Vedea Războiul Ruso-Turc (1735–1739) și Tratatul de la Niš
Cunoscut ca Războiul Ruso-Austro-Turc (1735-1739), Războiul Ruso-Austro-Turc, 1735-1739, Războiul Ruso-Turc, 1735-1739.