acces mai rapid decât browser-ul!
66 relaţii: Agricultură, Alegeri legislative în Cisleithania, 1907, Austria Germană, Austria Inferioară, Austria Superioară, Austro-Ungaria, Autonomie (politică), Împărat al Austriei, Bucovina, Budapesta, Comitatul Gorizia, Comitatul Princiar Tirol, Compromisul austro-ungar din 1867, Consiliul Imperial (Austria), Constituția din decembrie, Craina, Dieta Țării (Austro-Ungaria), Dieta Ungariei, Dig, Ducatul Bucovinei, Ducatul Carintia, Ducatul Salzburg, Ducatul Stiria, Țară a Coroanei (Austria), Țările Coroanei boeme, Țările Coroanei Sfântului Ștefan, Foaia legilor imperiale, Forțele de apărare cezaro-crăiești, Germani, Globus cruciger, Hidrotehnică, Imperiul Austriac, K. k., K.u.K., Landesausschuss (Austria), Landeschef, Limba germană, Limba latină, Lista miniștrilor de finanțe comune ale Austro-Ungariei (1867–1918), Lista prim-miniștrilor Austro-Ungariei (1867–1918), Litoralul austriac, Marele Ducat al Cracoviei, Margraviatul Istriei, Ministere comune imperiale și regale, Ministerul Imperial și Regal de Război, Ministerul regal maghiar al apărării, Moravia, Pescuit, Port, Râul Enns, ..., Râul Leitha, Regatul Boemiei, Regatul Dalmației, Regatul Galiției și Lodomeriei, Regatul Ungariei, Rege al Ungariei, Silezia austriacă, Slavi, Steaguri și steme ale regatelor și țărilor Austro-Ungariei, Transport, Triest, Viena, Vorarlberg, Vot universal, 1848, 1867. Extinde indicele (16 Mai Mult) »
Agricultură
Agricultura este știința și arta cultivării plantelor și a creșterii animalelor.
Nou!!: Cisleithania și Agricultură · Vezi mai mult »
Alegeri legislative în Cisleithania, 1907
Bosnia și Herțegovina (Din 1878 guvernată, în 1908 anexată de Austro-Ungaria) Alegerile legislative din 1907 (în) au fost primele alegeri parlamentare din Cisleithania realizate potrivit principiilor dreptului de vot universal, egal, secret și direct.
Nou!!: Cisleithania și Alegeri legislative în Cisleithania, 1907 · Vezi mai mult »
Austria Germană
Republica Austria Germană (sau Deutsch-Österreich) a fost un stat succesor al Imperiului Austro-Ungar în urma dezmembrării acestuia la sfârșitul Primului Război Mondial.
Nou!!: Cisleithania și Austria Germană · Vezi mai mult »
Austria Inferioară
Austria Inferioară sau, mai rar, Austria de Jos este unul dintre statele federale din Austria.
Nou!!: Cisleithania și Austria Inferioară · Vezi mai mult »
Austria Superioară
Austria Superioară sau, mai rar, Austria de Sus (Germană:,, bavareză: Obaöstarreich) este unul dintre cele nouă state federale ale Austriei.
Nou!!: Cisleithania și Austria Superioară · Vezi mai mult »
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Nou!!: Cisleithania și Austro-Ungaria · Vezi mai mult »
Autonomie (politică)
Conform dreptului internațional, un stat sau o regiune se bucură de o deplină autonomie politică dacă nu depinde de nici o legislație, putere executivă și putere judiciară decât acelea care îi sunt proprii.
Nou!!: Cisleithania și Autonomie (politică) · Vezi mai mult »
Împărat al Austriei
Coroana imperială a Austriei, adică a Habsburgilor, în perioada 1804–1918 Lorenei, vizibile de la stânga la dreapta pe scutul de pe pieptul vulturului bicefal Împărat al Austriei era titlul suveranului Habsburg al Imperiului Austriac între 1804 și 1867 și al jumătății austriece a dublei monarhii Austro-Ungaria în perioada 1867–1918 (în der jumătatea maghiară, suveranul purta titlul de Rege al Ungariei).
Nou!!: Cisleithania și Împărat al Austriei · Vezi mai mult »
Bucovina
Bucovina (în.
Nou!!: Cisleithania și Bucovina · Vezi mai mult »
Budapesta
Budapesta este capitala Ungariei.
Nou!!: Cisleithania și Budapesta · Vezi mai mult »
Comitatul Gorizia
Stema Comitatului Princiar Gorizia și GradiscaHugo Gerard Ströhl, 1890 Comitatul Gorizia (în albastru) la sfârșitul secolului al XVIII-lea Comitatul Gorizia (în), devenit în 1365 Comitatul Princiar Gorizia (în) și prin extindrea din 1747, Comitatul Princiar Gorizia și Gradisca (în), a fost un stat apărut în Evul Mediu în partea de sud-est a spațiului alpin.
Nou!!: Cisleithania și Comitatul Gorizia · Vezi mai mult »
Comitatul Princiar Tirol
Stema Comitatului Princiar Tirol Comitatul Princiar Tirol în Austro-Ungaria Comitatul Princiar Tirol (în, în) (pînă în 1861 Comitatul Princiar Tirol cu Țara Vorarlberg — Gefürstete Grafschaft Tirol mit dem Lande Vorarlberg) a fost o monarhie din Mitteleuropa, căreia îi aparținea regiunea Tirol și, pînă în 1861, Vorarlberg.
Nou!!: Cisleithania și Comitatul Princiar Tirol · Vezi mai mult »
Compromisul austro-ungar din 1867
Compromisul austro-ungar din februarie 1867 (în germană Ausgleich) este acordul prin care s-a fondat dubla monarhie austro-ungară, promulgată de împăratul Franz Joseph și o delegație maghiară condusă de Ferenc Deák.
Nou!!: Cisleithania și Compromisul austro-ungar din 1867 · Vezi mai mult »
Consiliul Imperial (Austria)
Parcul parlamentului Consiliul Imperial (în) a fost din 1861 parlamentul Imperiului Austriac și din 1867 până în 1918 parlamentul jumătății cisleithanice a dublei monarhii Austro-Ungaria.
Nou!!: Cisleithania și Consiliul Imperial (Austria) · Vezi mai mult »
Constituția din decembrie
Constituția din decembrie (în) este o denumire generică a celor cinci legi de bază (Staatsgrundgesetze) și a Legii delegației (Delegationsgesetz), care au fost aprobate de Împăratul Austriei, Francisc Iosif I, în 21 decembrie 1867 și care au intrat imediat în vigoare.
Nou!!: Cisleithania și Constituția din decembrie · Vezi mai mult »
Craina
Sloveniei. Regiunea este împărțită în:2a: Gorenjska (Craina de Sus)2b: Notranjska (Craina Interioară) 2c: Dolenjska (Craina de Jos) și Bela krajina (Craina Albă). Bela krajina (Craina Albă) Craina (4) în Austro-Ungaria Stema Ducatului Crainei (1849–1918) Alb-albastru-roșu, culorile Crainei din 1916 Craina (în, în, în, în, în) a fost din 973 (după alte surse din 976) o marcă vecină Ducatului Carintia.
Nou!!: Cisleithania și Craina · Vezi mai mult »
Dieta Țării (Austro-Ungaria)
Dietele Țărilor (adunări legislative proprii fiecăreia dintre țările Coroanei; în la singular și Landtage la plural) au existat în țările Coroanei Imperiului Austriac și, din 1867, ale jumătății austriece a Austro-Ungariei, cel mai târziu începând cu 1861; din 1910 a existat o dietă și în Bosnia și Herțegovina care era administrată în comun de Cisleithania și Transleithania.
Nou!!: Cisleithania și Dieta Țării (Austro-Ungaria) · Vezi mai mult »
Dieta Ungariei
Alois Vlad de Seliște Dieta Ungariei (în, în), care a precedat Parlamentul Ungariei din zilele noastre, a fost până în 1918 adunarea legislativă a Regatului Ungariei.
Nou!!: Cisleithania și Dieta Ungariei · Vezi mai mult »
Dig
Un dig este o construcție din pământ, piatră sau beton, situată în general paralel cu malul unui curs de apă, al unui lac sau al mării, având drept scop prevenirea pătrunderii apei pe terenurile situate în spatele digului.
Nou!!: Cisleithania și Dig · Vezi mai mult »
Ducatul Bucovinei
Ducatul Bucovinei a fost un ținut din componența Imperiului austriac începând din anul 1849 și un ținut al coroanei cisleithaniene a Austro–Ungariei din 1867 până în 1918.
Nou!!: Cisleithania și Ducatul Bucovinei · Vezi mai mult »
Ducatul Carintia
Ducatul Carintia (în) a fost un ducat care a aparținut câteva secole de Austria.
Nou!!: Cisleithania și Ducatul Carintia · Vezi mai mult »
Ducatul Salzburg
Ducatul Salzburg în Austro-Ungaria Ducatul Salzburg (în în perioada 1849–1918; în perioada 1803–1806 era Principatul / Kurfürstentum Salzburg al Sfântului Imperiu Roman) își are originea în Principatul arhiepiscopal Slazburg (Fürsterzbistum Salzburg).
Nou!!: Cisleithania și Ducatul Salzburg · Vezi mai mult »
Ducatul Stiria
Ducatul Stiria (în; în; în) a fost un ducat aflat în sudul Austriei și în nordul Sloveniei din zilele noastre.
Nou!!: Cisleithania și Ducatul Stiria · Vezi mai mult »
Țară a Coroanei (Austria)
Țările Coroanei (în) este un termen al cărui sens a variat în timp.
Nou!!: Cisleithania și Țară a Coroanei (Austria) · Vezi mai mult »
Țările Coroanei boeme
leul boem argintiu pe roșu, deasupra scutului este așezată Coroana sfântului Venceslau; înconjurat de ramuri de tei Țările Coroanei boeme (spus și Coroana Boemiei sau Coroana boemă;;, Corona Regni Bohemiae) desemnează totalitatea țărilor legate de Regatul Boemiei prin monarhie comună și prin relații feudale.
Nou!!: Cisleithania și Țările Coroanei boeme · Vezi mai mult »
Țările Coroanei Sfântului Ștefan
Țările Coroanei Sfântului Ștefan: în mijloc, stema Ungariei; în jurul ei (în sensul acelor de ceasornic): stema Croației, a Transilvaniei, a orașului Fiume, a Bosniei și Herțegovinei, a Slavoniei și a Dalmației Țările Coroanei Sfântului Ștefan a fost numele oficial al vechiului Regat al Ungariei în cadrul dublei monarhii Austro-Ungaria înființate în 1867.
Nou!!: Cisleithania și Țările Coroanei Sfântului Ștefan · Vezi mai mult »
Foaia legilor imperiale
Constituției din decembrie Foaia legilor imperiale (în, prescurtat RGBl.) a fost din 1848 până în 1918 publicația oficială a Imperiului Austriac, respectiv doar a Cisleithaniei în perioada 1870-1918, în care se publicau patente, legi, ordonanțe și tratate internaționale.
Nou!!: Cisleithania și Foaia legilor imperiale · Vezi mai mult »
Forțele de apărare cezaro-crăiești
Avers al steagului regimentelor de k.k. Landwehr Revers al steagului regimentelor de k.k. Landwehr Forțele de apărare cezaro-crăiești (în, prescurtat k.k. Landwehr) au existat din 1869 până în 1918 ca forțe armate regionale ale jumătății cisleithanice a Austro-Ungariei și au fost fondate ca o contrapondere a Forțelor de apărare regale maghiare.
Nou!!: Cisleithania și Forțele de apărare cezaro-crăiești · Vezi mai mult »
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Nou!!: Cisleithania și Germani · Vezi mai mult »
Globus cruciger
daneze. Globus cruciger (în, „glob purtător de cruce”, iar în) este un simbol creștin.
Nou!!: Cisleithania și Globus cruciger · Vezi mai mult »
Hidrotehnică
Hidrotehnica este o ramură a construcțiilor care se ocupă cu cercetarea, proiectarea, execuția și întreținerea construcțiilor legate de utilizarea apelor sau de protecția împotriva acțiunilor lor distructive cât și de gestionarea apelor naturale astfel încât să se asigure confortul tuturor habitatelor din bazinul hidrografic.
Nou!!: Cisleithania și Hidrotehnică · Vezi mai mult »
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Nou!!: Cisleithania și Imperiul Austriac · Vezi mai mult »
K. k.
Expresia cezaro-crăiesc sau chezaro-crăiesc (în, de unde și prescurtarea k. k. sau k.k.) a fost folosită în Imperiul Austriac, până la Compromisul austro-ungar din 1867, pentru autoritățile și instituțiile statale ale întregului imperiu.
Nou!!: Cisleithania și K. k. · Vezi mai mult »
K.u.K.
Stema mijlocie a Austro-Ungariei, folosită în 1867–1915, conținând ca element central stema Habsburgilor (leul habsburgic, culorile austriece, vulturul loren) Stema mijlocie din 1915–1918. În această nouă stemă este foarte clară natura Dublei Monarhii, cu cele două jumătăți ale ei, legate prin uniune personală și prin uniune reală. Expresia kaiserlich und königlich (chezăresc și crăiesc sau împărătesc și crăiasc sau, mai nou, imperial și regal), prescurtată k. u. k. (sau k. und k., mai rar k. & k.), a fost folosită pentru a desemna „monarhia întreagă”, adică instituțiile comune ale ambelor jumătăți ale Austro-Ungariei, apărute în urma împărțirii Imperiului Austriac prin Compromisul cu Regatul Ungariei din 1867.
Nou!!: Cisleithania și K.u.K. · Vezi mai mult »
Landesausschuss (Austria)
Landesausschuss-ul (în traducere directă, comitetul țării) era în Imperiul Austriac și în jumătatea vestică a Dublei Monarhii Austro Ungaria un organ permanent al Dietei Țării cu atribuții executive, premergător al guvernelor federate (Landesregierungen) instaurate în 1920.
Nou!!: Cisleithania și Landesausschuss (Austria) · Vezi mai mult »
Landeschef
Între 1868 și 1918, Landeschef a fost termenul oficial generic pentru Statthalter sau Landespräsident, adică pentru reprezentanții împăratului și ai guvernului central în țările Coroanei din Austro-Ungaria.
Nou!!: Cisleithania și Landeschef · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Cisleithania și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Cisleithania și Limba latină · Vezi mai mult »
Lista miniștrilor de finanțe comune ale Austro-Ungariei (1867–1918)
După Compromisul austro-ungar din 1867, fiecare din cele două jumătăți ale Dublei Monarhii avea propriul ei guvern cu un ministru de finanțe.
Nou!!: Cisleithania și Lista miniștrilor de finanțe comune ale Austro-Ungariei (1867–1918) · Vezi mai mult »
Lista prim-miniștrilor Austro-Ungariei (1867–1918)
Executivul Austro-Ungariei a stat în perioada 1867–1918, după compromisul austro-ungar, sub semnul dualismului împăratului și regelui, al celor trei miniștri comuni numiți de el (de externe, de finanțe și de război), care erau responsabili pentru instituții comune ambelor jumătăți ale dublei monarhii, precum și al prim-miniștrilor Cisleithaniei și Transleithaniei (și a cabinetelor lor) numiți de același monarh.
Nou!!: Cisleithania și Lista prim-miniștrilor Austro-Ungariei (1867–1918) · Vezi mai mult »
Litoralul austriac
Litoralul austriac (1897) Litoralul austriac (în, adesea e folosită denumirea la plural Österreichischen Küstenlande a cărei traducere exactă este Țările de coastă austriece; în, în, în, în) au fost, începând cu sec.
Nou!!: Cisleithania și Litoralul austriac · Vezi mai mult »
Marele Ducat al Cracoviei
Marele Ducat al Cracoviei (în), (în) a fost creat după încorporarea Orașului Liber Cracovia în Austria pe data de 16 noiembrie 1846.
Nou!!: Cisleithania și Marele Ducat al Cracoviei · Vezi mai mult »
Margraviatul Istriei
Margraviatul Istriei în Austro-Ungaria. Hartă contemporană Margraviatului Istriei Margraviatul Istriei (în, în, în, în) a fost o monarhie de pe coasta Adriaticii, care a existat pe teritoriul peninsulei Istria.
Nou!!: Cisleithania și Margraviatul Istriei · Vezi mai mult »
Ministere comune imperiale și regale
Ministerele comune sau ministerele austro-ungare erau cele trei ministere ale Austro-Ungariei care, în sensul unei uniuni reale după Compromisul din 1867, erau responsabile pentru afacerile comune, definite prin acel acord, ale ambelor jumătăți ale monarhiei.
Nou!!: Cisleithania și Ministere comune imperiale și regale · Vezi mai mult »
Ministerul Imperial și Regal de Război
Clădirea fostului ''Minister de război imperial și regal'' pe Ringstraße în Viena (1913–1918) Ministerul Imperial și Regal de Război (în) cu sediul în Viena, numit până în 1911 Ministerul Imperial de Război (Reichskriegsministerium), a fost în perioada 1867–1918 cea mai înaltă instanță administrativă a Armatei Comune și a Marinei Militare austro-ungare.
Nou!!: Cisleithania și Ministerul Imperial și Regal de Război · Vezi mai mult »
Ministerul regal maghiar al apărării
Honvédministerium; mai târziu ministerul de război Ministerul regal maghiar al apărării (în maghiară Magyar Királyi Honvédelmi Minisztérium, prescurtat M. kir. Honvédelmi Minisztérium; în germană k.u. Honvédministerium) cu sediul la Budapesta era responsabil pentru finanțarea, organizarea și administrarea Forțelor de apărare regale maghiare (în maghiară: Magyar Királyi Honvédség) și a componentei lor croato-slavone fondate în 1868 în jumătatea transleithanică a monarhiei austro-ungare.
Nou!!: Cisleithania și Ministerul regal maghiar al apărării · Vezi mai mult »
Moravia
Moravia (Morava în cehă; Mähren în germană) este o regiune în centrul Europei, în estul Republicii Cehe.
Nou!!: Cisleithania și Moravia · Vezi mai mult »
Pescuit
Pescari în Bangladesh. Pescuitul este activitatea de a prinde cu ajutorul unor instrumente speciale diverse varietăți de pește sau alte vietăți acvatice.
Nou!!: Cisleithania și Pescuit · Vezi mai mult »
Port
Portul din Wellington (Noua Zeelandă) Un port este, în general, un loc adăpostit în care navele se pot refugia pe furtună și pot staționa în siguranță.
Nou!!: Cisleithania și Port · Vezi mai mult »
Râul Enns
Râul Enns este un afluent cu o lungime de 254 km de pe versantul de sud al Dunării.
Nou!!: Cisleithania și Râul Enns · Vezi mai mult »
Râul Leitha
Leitha (în) este un râu care străbate Austria și Ungaria, fiind unul dintre afluenții Dunării.
Nou!!: Cisleithania și Râul Leitha · Vezi mai mult »
Regatul Boemiei
Regatul Boemiei (cehă: České království; germană: Königreich Böhmen; latină: Regnum Bohemiae) a fost un stat situat în regiunea Boemia din Europa Centrală, cea mai mare parte pe al cărui teritoriu se află în prezent Cehia.
Nou!!: Cisleithania și Regatul Boemiei · Vezi mai mult »
Regatul Dalmației
Stema Regatului Dalmației cu trei capete de leopard în câmpul albastru al unui scut încoronat. Regatul Dalmației, aflat pe malul Mării Adriatice, a fost din 1797 până la prăbușirea Austro-Ungariei în anul 1918, cu excepția unei întreruperi în perioada 1805–1814/1815, o țară a coroanei austriece.
Nou!!: Cisleithania și Regatul Dalmației · Vezi mai mult »
Regatul Galiției și Lodomeriei
Regatul Galiției și Lodomeriei (în limbile germană: Königreich Galizien und Lodomerien mit dem Großherzogtum Krakau und den Herzogtümern Auschwitz und Zator; maghiară: Galícia és Lodoméria királysága Krakkó nagyhercegségével és Auschwitz és Zator hercegséggel; poloneză: Królestwo Galicji i Lodomerii wraz z Wielkim Księstwem Krakowskim i Księstwem Oświęcimia i Zatoru; ucraineană: Королівство Галичини і Лодомерії) a fost un regat dependent sau încorporat (din 1804) succesiv de Monarhia Habsburgică, Imperiul Austriac și Austro-Ungaria în perioada 1772 – 1918.
Nou!!: Cisleithania și Regatul Galiției și Lodomeriei · Vezi mai mult »
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Nou!!: Cisleithania și Regatul Ungariei · Vezi mai mult »
Rege al Ungariei
Blazonul regelui Ungariei (1915–1918) Însemnele regale ale Ungariei Regele Ungariei (în) a fost șef de stat al Regatului Ungariei din anul 1000 (sau 1001) până în 1918 și de jure din 1920 până în 1946.
Nou!!: Cisleithania și Rege al Ungariei · Vezi mai mult »
Silezia austriacă
Sileziei rămase în Imperiul austriac după cel de-al doilea război al Sileziei (Hartă din 1746) #galben — Principatul Neisse #albastru — Ducatul Jägerndorf #roșu — Ducatul Troppau #turcoaz — Ducatul Freudenthal #galben închis — Ducatul Teschen Structura administrativă a Sileziei austriece 1900 Localizarea Sileziei austriece (în roșu) în Austro-Ungaria. Silezia austriacă, numită oficial Ducatul Sileziei de Sus și de Jos, era o parte a Țărilor Coroanei boeme încorporată în Monarhia Habsburgică.
Nou!!: Cisleithania și Silezia austriacă · Vezi mai mult »
Slavi
Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.
Nou!!: Cisleithania și Slavi · Vezi mai mult »
Steaguri și steme ale regatelor și țărilor Austro-Ungariei
Această listă prezintă doar steagurile și stemele regatelor și țărilor din monarhia dunăreană Austro-Ungaria la începutul sec.
Nou!!: Cisleithania și Steaguri și steme ale regatelor și țărilor Austro-Ungariei · Vezi mai mult »
Transport
Transportul reprezintă activitatea de deplasare dintr-un loc în altul a persoanelor, bunurilor, semnalelor sau informațiilor.
Nou!!: Cisleithania și Transport · Vezi mai mult »
Triest
Triest (în, latină Tergeste, slovenă și croată Trst, germană Triest) este un oraș în nord-estul Italiei, capitală a regiunii Friuli-Venezia Giulia și a provinciei Trieste.
Nou!!: Cisleithania și Triest · Vezi mai mult »
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Nou!!: Cisleithania și Viena · Vezi mai mult »
Vorarlberg
Vorarlberg este cel mai vestic stat federal al Austriei.
Nou!!: Cisleithania și Vorarlberg · Vezi mai mult »
Vot universal
Votul universal sau sufragiul universal reprezinta unul din principiile de bază ale democrației si are ca scop oferirea posibilitatii fiecărui cetățean adult și cu discernământ de a-și exercita activ și pasiv dreptul de vot, adică de a-și alege reprezentanții în legislativ, respectiv de a fi ales ca atare.
Nou!!: Cisleithania și Vot universal · Vezi mai mult »
1848
1848 (MDCCCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Cisleithania și 1848 · Vezi mai mult »
1867
1867 (MDCCCLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Cisleithania și 1867 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Regatele și Țările reprezentate în Consiliul Imperial.
