acces mai rapid decât browser-ul!
32 relaţii: Asteroid, Astrobiologie, Astrofizică, Câmp magnetic, Cometă, Comsomol, Electrochimie, Electroliză, Gaură neagră, Jupiter, Magnetohidrodinamică, Materia întunecată, Planetă, Plasmă, Rusia, Sankt Petersburg, Sateliții galileeni, Sistemul solar, Stea dublă, Univers, 1936, 1950, 1960, 1964, 1965, 1979, 1982, 1986, 1991, 1993, 2004, 2012.
Asteroid
253 Mathilde, asteroid de tip C măsurând circa 50 km. Fotografie făcută în anul 1997 de sonda NEAR Shoemaker. Luna Asteroizii, numiți și mici planete sau planetoizi, sunt corpuri cerești mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoroizii (care pot avea diametrul de până la circa 10 metri), și nu sunt comete.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Asteroid · Vezi mai mult »
Astrobiologie
Astrobiologia, cunoscută anterior sub numele de exobiologie, este un domeniu științific interdisciplinar care studiază originile, evoluția timpurie, distribuția și viitorul vieții în Univers.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Astrobiologie · Vezi mai mult »
Astrofizică
Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către astronomie.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Astrofizică · Vezi mai mult »
Câmp magnetic
Imagine a câmpului magnetic terestru. Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Câmp magnetic · Vezi mai mult »
Cometă
Cometa Hale-Bopp în 1997. Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul Soarelui.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Cometă · Vezi mai mult »
Comsomol
Insigna de comsomolist Timbru sovietic din 1966 dedicat Comsomolului Bilet al membrului (1983) Comsomol (în) este o abreviere silabică a denumirii în limba rusă a „Uniunii Tineretului Comunist” – Коммунистический Союз Молодёжи (Kommunisticeski Soiuz Molodioji).
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Comsomol · Vezi mai mult »
Electrochimie
Electrochimia este un domeniu de intereferență dintre chimie și electricitate, care studiază reacțiile electrochimice și aplicațiile acestora: electroliza, coroziunea, acumulatorii electrici, bateriile, procedeele electrochimice de acoperire metalică.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Electrochimie · Vezi mai mult »
Electroliză
Aparat pentru electroliza apei (5) Electroliza este procesul de separare și orientare a ionilor unui electrolit (substanță ale cărei molecule prin dizolvare sau topire se disociază în ioni, permițând trecerea curentului electric continuu) cu ajutorul curentului electric continuu.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Electroliză · Vezi mai mult »
Gaură neagră
galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Gaură neagră · Vezi mai mult »
Jupiter
Jupiter este a cincea planetă de la Soare și cea mai mare din Sistemul Solar.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Jupiter · Vezi mai mult »
Magnetohidrodinamică
Magnetohidrodinamica (MHD) este o disciplină stiințifică care descrie comportamentul fluidelor conductoare de curent electric (lichid sau gaz ionizat numit plasmă) când sunt situate (expuse) în câmpuri electromagnetice.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Magnetohidrodinamică · Vezi mai mult »
Materia întunecată
În astronomie și cosmologie, materia întunecată este în prezent un tip necunoscut de materie despre care se consideră că ar conține o mare parte din masa totală a universului.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Materia întunecată · Vezi mai mult »
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Planetă · Vezi mai mult »
Plasmă
Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Plasmă · Vezi mai mult »
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Rusia · Vezi mai mult »
Sankt Petersburg
Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Sankt Petersburg · Vezi mai mult »
Sateliții galileeni
Callisto(Imaginea este un montaj). Sateliții galileeni sunt cei patru sateliți naturali ai lui Jupiter descoperiți de Galileo Galilei în ianuarie 1610.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Sateliții galileeni · Vezi mai mult »
Sistemul solar
Sistemul solar (scris și Sistemul SolarScrierea numelui cu inițiale majuscule nu este unanim acceptată. UAI, organul care deține autoritatea în domeniul nomenclaturii astronomice, specifică (Sistemul solar). Cu toate acestea, numele este frecvent scris cu litere mici (sistemul solar) – de exemplu în Dicționarul Oxford al limbii engleze și) este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Sistemul solar · Vezi mai mult »
Stea dublă
În astronomie, o stea dublă reprezintă o pereche de stele care văzute printr-un telescop optic apar ca fiind foarte apropiate.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Stea dublă · Vezi mai mult »
Univers
Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și Univers · Vezi mai mult »
1936
1936 (MCMXXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 1936 · Vezi mai mult »
1950
1950 (MCML) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 1950 · Vezi mai mult »
1960
1960 (MCMLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 1960 · Vezi mai mult »
1964
1964 (MCMLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 1964 · Vezi mai mult »
1965
1965 (MCMLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 1965 · Vezi mai mult »
1979
1979 (MCMLXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 1979 · Vezi mai mult »
1982
1982 (MCMLXXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 1982 · Vezi mai mult »
1986
1986 (MCMLXXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 1986 · Vezi mai mult »
1991
1991 (MCMXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 1991 · Vezi mai mult »
1993
1993 (MCMXCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 1993 · Vezi mai mult »
2004
2004 (MMIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 2004 · Vezi mai mult »
2012
2012 (MMXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Eduard Drobîșevski și 2012 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Eduard Drobîshevschi, Eduard Drobîşevski.
