acces mai rapid decât browser-ul!
35 relaţii: Adelchis I de Spoleto, Brescia, Coroana de fier a regilor longobarzi, Cremona, Dinastia Carolingiană, Ducatul de Friuli, Ducatul de Spoleto, Emilia-Romagna, Engelberga, Familia Guideschi, Franci, Francia Occidentală, Germania, Imperiul Carolingian, Italia Centrală, Italia de Nord, Ludovic al II-lea, împărat carolingian, Ludovic cel Pios, Mauring de Spoleto, Pad, Parma, Piacenza, Regatul Italiei medievale, Secolul al IX-lea, Secolul al X-lea, Suppo al II-lea de Spoleto, Suppo I de Spoleto, 817, 822, 824, 834, 871, 876, 913, 922.
Adelchis I de Spoleto
Adelchis I sau Adelgis I a fost duce de Spoleto între anii 824 și 834.
Nou!!: Familia Supponizilor și Adelchis I de Spoleto · Vezi mai mult »
Brescia
Brescia este un oraș situat în apropiere de Lacul Garda în Italia de nord.
Nou!!: Familia Supponizilor și Brescia · Vezi mai mult »
Coroana de fier a regilor longobarzi
Coroana de fier (Corona Ferrea) a regilor longobarzi (sau a Lombardiei) este un obiect de cult și totodată una dintre cele mai vechi insignia regale ale Europei.
Nou!!: Familia Supponizilor și Coroana de fier a regilor longobarzi · Vezi mai mult »
Cremona
Cremona este un oraș în provincia Lombardia, Italia, situat în Câmpia Padului pe malul stâng al fluviului.
Nou!!: Familia Supponizilor și Cremona · Vezi mai mult »
Dinastia Carolingiană
Dinastia Carolingiană (cunoscută și sub numele de Carlovingieni sau Karlingi) a fost o dinastie de conducători, care au pornit de la stadiul de prefecți și au ajuns în cele din urmă regi ai francilor (751).
Nou!!: Familia Supponizilor și Dinastia Carolingiană · Vezi mai mult »
Ducatul de Friuli
Ducatul de Friuli a fost unul dintre marile ducate teritoriale ale longobarzilor stabiliți în Italia, fiind totodată și primul întemeiat.
Nou!!: Familia Supponizilor și Ducatul de Friuli · Vezi mai mult »
Ducatul de Spoleto
Ducatul de Spoleto a fost un teritoriu independent al longobarzilor, întemeiat în jurul anului 570 în Italia centrală de către un dux longobard, Faroald I.
Nou!!: Familia Supponizilor și Ducatul de Spoleto · Vezi mai mult »
Emilia-Romagna
Emilia-Romagna este o regiune din nordul Italiei.
Nou!!: Familia Supponizilor și Emilia-Romagna · Vezi mai mult »
Engelberga
Engelberga (sau Angilberga) (d. între 896 și 901), membră a familiei Supponizilor, a fost soția împăratului Ludovic al II-lea.
Nou!!: Familia Supponizilor și Engelberga · Vezi mai mult »
Familia Guideschi
Familia Guideschi (familia Guideștilor; de asemenea, Guidoni, Vitone sau Widonids (în limba franceză: Widonides, în limba germană: Guidonen sau Widonen) a fost o familie italiană de origine francă, proeminentă în secolul al IX-lea. Familia Guideștilor descindea din Guy de Nantes, provenind din Austrasia. Este vorba de o familie cu tendințe agresive, care și-a extins baza de putere în detrimentul Statului papal, fiind mereu loiali Imperiului Carolingian și niciodată Papalității. Familia era înrudită cu carolingienii pe linie feminină. Primul membru al familiei care s-a făcut remarcat a fost fiul Lambert, Guy I, care, ca și tatăl său, a devenit duce de Spoleto sub numele de Vito di Spoleto, fiind numit de către împăratul Lothar I în 842. El a fost activ în Lotharingia și în Italia și s-a căsătorit cu o longobardă, Itta (sau Itana), fiică a principelui Sico I de Benevento. Descendenți ai săi au continuat să domnească în Spoleto până în 897. Cei mai renumiți membri ai familiei Guideschilor au fost Guy al III-lea și fiul său Lambert al II-lea, ambii devenind regi ai Italiei și împărați romani. La rândul său, Guy al IV-lea de Spoleto a devenit și principe de Benevento. Un alt membru, Fulk "Venerabilul", a devenit arhiepiscop de Reims, ajutându-l pe Guy al III-lea să emită pretenții la tronul Franței.
Nou!!: Familia Supponizilor și Familia Guideschi · Vezi mai mult »
Franci
Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeți, se pot vedea și așezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoși).
Nou!!: Familia Supponizilor și Franci · Vezi mai mult »
Francia Occidentală
Francia Occidentală era teritoriul aflat sub controlul lui Carol cel Pleșuv după Tratatul de la Verdun din 843, care împărțea Imperiul Carolingian al francilor în trei părți, Francia Occidentală, Francia de Mijloc și Francia Răsăriteană.
Nou!!: Familia Supponizilor și Francia Occidentală · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Familia Supponizilor și Germania · Vezi mai mult »
Imperiul Carolingian
Imperiul Carolingian (800–888) este un termen istoriografic care se referă la regatul francilor condus de dinastia Carolingiană în Evul Mediu Timpuriu.
Nou!!: Familia Supponizilor și Imperiul Carolingian · Vezi mai mult »
Italia Centrală
Italia Centrală (în) este partea centrală a peninsulei Italice, situată între Italia de Nord și Italia de Sud.
Nou!!: Familia Supponizilor și Italia Centrală · Vezi mai mult »
Italia de Nord
Italia de Nord sau „Italia Superioară” este după cum îi spune numele partea de nord a peninsulei Italice care se poate subîmpărți în „Italia de Nord”, „Italia Centrală” și „Italia de Sud”.
Nou!!: Familia Supponizilor și Italia de Nord · Vezi mai mult »
Ludovic al II-lea, împărat carolingian
Ludovic al II-lea numit cel Tânăr a fost rege al Italiei din 844 și împărat carolingian al Occidentului din 850 până la moartea sa.
Nou!!: Familia Supponizilor și Ludovic al II-lea, împărat carolingian · Vezi mai mult »
Ludovic cel Pios
Ludovic I cel Pios (în, uneori Louis le Débonnaire, în), (n. 778, la Cassinogilum (localizare nesigură, fie Casseuil aproape de BordeauxAlbert Dauzat et Charles Rostaing, Dictionnaire étymologique des noms de lieux en France, Paris, Librairie Guénégaud, 1989, (Première édition, Paris, 1963), 738 de pagini, ISBN 2-85023-076-6, p. 152., Chasseneuil-du-Poitou în Vienne sau Casseneuil. în Lot-et-Garonne, Franța - d. 20 iunie 840, Ingelheim, în apropiere de Mainz, Germania) a fost rege al Aquitaniei din 781. A fost fiul lui Carol cel Mare și al soției acestuia, Hildegard de Vintzgau. A domnit ca împărat al francilor împreună cu tatăl său din 813, iar singur din 814, după moartea lui Carol cel Mare. A condus imperiul până la moarte, cu excepția perioadei 833-34, când a fost înlăturat de fiii săi, și surghiunit la mănăstirea Soissons. Domnia sa a fost marcată de numeroase amenințări la adresa Imperiului Carolingian: el nu a trebuit doar să țină piept raidurilor vikingilor și presiunii bretonilor, dar și revoltei propriilor săi fii care l-au amenințat deseori. Ambițiile marilor familii aristocratice se manifestau tot mai pregnant, punând în pericol puterea imperială. Ca și majoritatea bărbaților franci, Ludovic, cel de-al doilea fiu al lui Carol cel Mare, se aștepta să-și împartă moștenirea cu frații săi, Carol cel Tânăr și Pepin. Cei doi au murit însă înaintea sa. Ludovic a realizat planuri de a-și împărți imperiul între cei trei fii ai săi din prima căsătorie cu Ermengarde: Lothar I (care a primit titlul de co-împărat), Pepin al Aquitaniei și Ludovic Germanul. După aceea s-a recăsătorit cu Judith de Bavaria, având un al patrulea fiu, Carol cel Pleșuv. Redivizarea imperiului pentru a-l lua pe Carol în considerare i-a determinat pe fiii săi mai mari să pornească o revoltă în 822. Luptele au continuat până la moartea lui Ludovic în 840. Disputa a fost încheiată prin Tratatul de la Verdun din 843, care a împărțit imperiul franc în trei părți.
Nou!!: Familia Supponizilor și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »
Mauring de Spoleto
Mauring (sau Moringus) (d. 824) a fost un nobil franc, fiul lui Suppo I de Spoleto.
Nou!!: Familia Supponizilor și Mauring de Spoleto · Vezi mai mult »
Pad
Fluviul Pad la sud de Mantova Hartă istorică cu delta Padului, din Lexiconul de conversaţie Meyer 1888 Fluviul Pad (it. Po, lat. Padus, germană veche: Pfad) izvorăște din Alpii Cotici în apropiere de granița italo - franceză și se varsă în Marea Adriatică în apropiere de Veneția.
Nou!!: Familia Supponizilor și Pad · Vezi mai mult »
Parma
Parma este un oraș din regiunea Emilia-Romagna, nordul Italiei.
Nou!!: Familia Supponizilor și Parma · Vezi mai mult »
Piacenza
Piacenza este un oraș situat în partea de nord a Italiei, în regiunea Emilia-Romagna, pe malul drept la fluviului Pad, capitală a provinciei Piacenza.
Nou!!: Familia Supponizilor și Piacenza · Vezi mai mult »
Regatul Italiei medievale
Regatul Italiei (în limba latină: Regnum Italiæ sau Regnum Italicum) a fost o entitate politică aflată sub controlul dinastiei Carolingiene din statul francilor, după prăbușirea Regatului longobard în 774, după asediul Paviei.
Nou!!: Familia Supponizilor și Regatul Italiei medievale · Vezi mai mult »
Secolul al IX-lea
Nordul Europei, în special teritoriul actual al Regatului Unit, este devastat de raidurile vikingilor.
Nou!!: Familia Supponizilor și Secolul al IX-lea · Vezi mai mult »
Secolul al X-lea
Secolul al X-lea (al zecelea) este de obicei considerat ca un punct de declin în istoria europeană.
Nou!!: Familia Supponizilor și Secolul al X-lea · Vezi mai mult »
Suppo al II-lea de Spoleto
Suppo al II-lea (Suppo al III-lea în cadrul genealogiei familiei Supponizilor) (sau Suppone) (d. cca. 879) a fost duce de Spoleto de la anul 871 până la moarte.
Nou!!: Familia Supponizilor și Suppo al II-lea de Spoleto · Vezi mai mult »
Suppo I de Spoleto
Suppo I (sau Suppone) (d. 5 martie 824) a fost un nobil franc din familia Supponizilor care a deținut pământuri în Regatul Italiei la începutul secolului al IX-lea.
Nou!!: Familia Supponizilor și Suppo I de Spoleto · Vezi mai mult »
817
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 760 Anii 770 Anii 780 Anii 790 Anii 800 - Anii 810 - Anii 820 Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 Ani: 812 813 814 815 816 - 817 - 818 819 820 821 822 ----.
Nou!!: Familia Supponizilor și 817 · Vezi mai mult »
822
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 770 Anii 780 Anii 790 Anii 800 Anii 810 - Anii 820 - Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 Anii 870 Ani: 817 818 819 820 821 - 822 - 823 824 825 826 827 ----.
Nou!!: Familia Supponizilor și 822 · Vezi mai mult »
824
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 770 Anii 780 Anii 790 Anii 800 Anii 810 - Anii 820 - Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 Anii 870 Ani: 819 820 821 822 823 - 824 - 825 826 827 828 829 ----.
Nou!!: Familia Supponizilor și 824 · Vezi mai mult »
834
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 780 Anii 790 Anii 800 Anii 810 Anii 820 - Anii 830 - Anii 840 Anii 850 Anii 860 Anii 870 Anii 880 Ani: 829 830 831 832 833 - 834 - 835 836 837 838 839 ----.
Nou!!: Familia Supponizilor și 834 · Vezi mai mult »
871
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 820 Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 - Anii 870 - Anii 880 Anii 890 Anii 900 Anii 910 Anii 920 Ani: 866 867 868 869 870 - 871 - 872 873 874 875 876 ----.
Nou!!: Familia Supponizilor și 871 · Vezi mai mult »
876
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 820 Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 - Anii 870 - Anii 880 Anii 890 Anii 900 Anii 910 Anii 920 Ani: 871 872 873 874 875 - 876 - 877 878 879 880 881 ----.
Nou!!: Familia Supponizilor și 876 · Vezi mai mult »
913
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 860 Anii 870 Anii 880 Anii 890 Anii 900 - Anii 910 - Anii 920 Anii 930 Anii 940 Anii 950 Anii 960 Ani: 908 909 910 911 912 - 913 - 914 915 916 917 918 ----.
Nou!!: Familia Supponizilor și 913 · Vezi mai mult »
922
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 870 Anii 880 Anii 890 Anii 900 Anii 910 - Anii 920 - Anii 930 Anii 940 Anii 950 Anii 960 Anii 970 Ani: 917 918 919 920 921 - 922 - 923 924 925 926 927 ----.
Nou!!: Familia Supponizilor și 922 · Vezi mai mult »
