Mihail Kogălniceanu și Renașterea națională a României

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Mihail Kogălniceanu și Renașterea națională a României

Mihail Kogălniceanu vs. Renașterea națională a României

Mihail Kogălniceanu a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit cel de-al treilea prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol. ''"România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății"'', pictură de Constantin Daniel Rosenthal (c. 1850) Proiectele Ecaterinei II privind Imperiul Otoman: în roșu « Imperiul neobizantin » al fiului său Constantin, în albastru « Regatul Daciei » al lui Grigori Potiomkin, în galben compensațiile pentru Imperiul Habsburgic, în verde-albastru pentru Veneția. România văzută de Cezar Bolliac, un lider al Revoluției Române din 1848. Hartă datată 1855. Renașterea națională a României (uneori renașterea națională și culturală) este o sintagmă folosită în cultura și în istoriografia română pentru a se face referire la prefacerile survenite în istoria românilor în secolul al XIX-lea și finalizate prin materializarea ideii unității naționale.

Adunările Ad-Hoc

Adunările Ad-Hoc, mai cunoscute sub numele neoficial de Divanuri Ad-Hoc, au fost adunări consultative convocate în 7 octombrie 1857 în Moldova și în 8 octombrie 1857 în Valahia, cu scopul de a exprima voința populației cu privire la organizarea definitivă a principatelor.

Adunările Ad-Hoc și Mihail Kogălniceanu · Adunările Ad-Hoc și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.

Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu · Alexandru Ioan Cuza și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Austro-Ungaria

Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.

Austro-Ungaria și Mihail Kogălniceanu · Austro-Ungaria și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Basarabia și Mihail Kogălniceanu · Basarabia și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Bucovina

Bucovina (în.

Bucovina și Mihail Kogălniceanu · Bucovina și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

București și Mihail Kogălniceanu · București și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc.

Dimitrie Cantemir și Mihail Kogălniceanu · Dimitrie Cantemir și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Epoca fanariotă

O imagine a extravaganțelor atribuite fanarioților din Muntenia: Nicolae Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi cu coarnele poleite cu aur Fanarioții sau grecii fanarioți (în limba greacă: Φαναριώτες) erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanar"Phanariote", Encyclopedia Britannica 2006 (Φανάρι).

Epoca fanariotă și Mihail Kogălniceanu · Epoca fanariotă și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Mihail Kogălniceanu și Țara Românească · Renașterea națională a României și Țara Românească · Vezi mai mult »

Școala Ardeleană

Grupul statuar „Școala Ardeleană” din Cluj, operă a sculptorului Romulus Ladea. De la stânga la dreapta: Petru Maior, Gheorghe Șincai și Samuil Micu Școala Ardeleană a fost o mișcare de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania.

Mihail Kogălniceanu și Școala Ardeleană · Renașterea națională a României și Școala Ardeleană · Vezi mai mult »

Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi a fost un poet, prozator și dramaturg român, care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina).

Gheorghe Asachi și Mihail Kogălniceanu · Gheorghe Asachi și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Iași

Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.

Iași și Mihail Kogălniceanu · Iași și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Imperiul Otoman și Mihail Kogălniceanu · Imperiul Otoman și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Mihail Kogălniceanu · Imperiul Rus și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Istanbul

Sfintei Sofia din Istanbul Imagine din satelit a Istanbulului și a strâmtorii Bosfor Istanbul, Turnul Fecioarei Istanbul, numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol — în, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului Latin de Constantinopol între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453 și a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923.

Istanbul și Mihail Kogălniceanu · Istanbul și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Istoria României

Prin istoria României se înțelege, în mod convențional, istoria regiunii geografice românești precum și a popoarelor care au locuit-o și care, pe lângă diferențele culturale și transformările politice, au dotat-o cu o identitate specifică care, în timp, a dus la recunoașterea României drept subiect istoric de sine stătător.

Istoria României și Mihail Kogălniceanu · Istoria României și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Mihail Sturdza

Mihail Sturza sau Sturdza a fost domnitor al Moldovei între aprilie 1834 și iunie 1849.

Mihail Kogălniceanu și Mihail Sturdza · Mihail Sturdza și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Moldova

Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.

Mihail Kogălniceanu și Moldova · Moldova și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Nicolae Bălcescu

Nicolae Bălcescu (n. 29 iunie 1819, București – d. 29 noiembrie 1852, Palermo) a fost un istoric, scriitor și revoluționar român.

Mihail Kogălniceanu și Nicolae Bălcescu · Nicolae Bălcescu și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Principatele Dunărene

Giovanni Antonio Rizzi Zannoni. Principatele Dunărene a fost denumirea convențională dată principatelor Moldova și Țara Românească, care apăruseră pe harta politică a Europei la începutul secolului al XIV-lea.

Mihail Kogălniceanu și Principatele Dunărene · Principatele Dunărene și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești

Principatele Unite Moldova și Țara Românească, uzual Principatele Unite, au fost un stat format prin unirea dintre Principatele Dunărene Moldova și Țara Românească în perioada 1856–1862, printr-un proces al cărui moment definitoriu a fost constituirea în 1859 a uniunii personale prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.

Mihail Kogălniceanu și Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești · Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Războiul Crimeii

Războiul Crimeii a durat din 28 martie 1853 până în 1856 și a fost un conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman, pe de altă parte.

Mihail Kogălniceanu și Războiul Crimeii · Renașterea națională a României și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »

Regulamentul organic

Regulamentul organic (în) a fost prima lege organică cvasiconstituțională în Principatele Dunărene, deci în Țara Românească și Moldova.

Mihail Kogălniceanu și Regulamentul organic · Regulamentul organic și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »

Revoluția de la 1848

Revoluția de la 1848 a fost o revoltă naționalistă a burgheziei europene desfășurată în anii 1848 - 1849, îndreptată împotriva ordinii încă supranaționale stabilite de Congresul de la Viena (1814 - 1815).

Mihail Kogălniceanu și Revoluția de la 1848 · Renașterea națională a României și Revoluția de la 1848 · Vezi mai mult »

Romantism

Caspar David Friedrich''Der Wanderer über dem Nebelmeer'', 1818(Hoinarul deasupra mării de ceață) Romantismul (numit și Perioada Romantică) a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, atingând apogeul pe la începutul anilor 1800.

Mihail Kogălniceanu și Romantism · Renașterea națională a României și Romantism · Vezi mai mult »

Români

Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.

Mihail Kogălniceanu și Români · Renașterea națională a României și Români · Vezi mai mult »

Transilvania

Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.

Mihail Kogălniceanu și Transilvania · Renașterea națională a României și Transilvania · Vezi mai mult »

24 ianuarie

---- 24 ianuarie este a 24-a zi a calendarului gregorian.

24 ianuarie și Mihail Kogălniceanu · 24 ianuarie și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »