acces mai rapid decât browser-ul!
29 relaţii: București, Buna Vestire, Castelul Cantacuzino din Bușteni, Constantin Brâncoveanu, Constantin Cantacuzino (postelnic), Constantin Cantacuzino (stolnic), Constantinopol, Edirne, Țara Românească, Eugen de Savoia, Șerban Cantacuzino, Familia Băleanu, Familia Cantacuzino, Imperiul Austriac, Limba greacă, Lista domnilor Țării Românești, Nicolae Mavrocordat, Păuna Cantacuzino, Pictură murală, Poarta Otomană, Radu Cantacuzino, Stanca Brâncoveanu, Toma Cantacuzino, Umanismul românesc, 1675, 1714, 1715, 1716, 7 iunie.
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și București · Vezi mai mult »
Buna Vestire
Buna Vestire sau Anunțarea (în tradiția ortodoxă Blagoveștenia) este o sărbătoare creștină celebrată în data de 25 martie, în amintirea momentului în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că-l va naște pe Iisus din Nazaret.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Buna Vestire · Vezi mai mult »
Castelul Cantacuzino din Bușteni
| nume.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Castelul Cantacuzino din Bușteni · Vezi mai mult »
Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu · Vezi mai mult »
Constantin Cantacuzino (postelnic)
Constantin Cantacuzino (cunoscut în istoriografia română drept postelnicul Constantin Cantacuzino; n. 1598 – d. 20 decembrie 1663), fiul lui Andronic Cantacuzino, a fost un boier influent din Țara Românească, unul din cei mai apropiați dregători ai lui Matei Basarab.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Constantin Cantacuzino (postelnic) · Vezi mai mult »
Constantin Cantacuzino (stolnic)
Constantin Cantacuzino stolnicul (n. 1639 – d. 7 iunie 1716) a fost un boier din Țara Românească, recunoscut drept un reprezentant de seamă al umanismului în spațiul cultural român, cu aplecare spre domenii precum istoria și geografia.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Constantin Cantacuzino (stolnic) · Vezi mai mult »
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Constantinopol · Vezi mai mult »
Edirne
Edirne (învechit Adrianopol, în greacă Αδριανούπολις, transliterat Adrianoupolis, în bulgară Одрин, transliterat Odrin, în aromână și arhaic în română Odrina) este un oraș în Turcia europeană.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Edirne · Vezi mai mult »
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Țara Românească · Vezi mai mult »
Eugen de Savoia
''Prințul Eugen de Savoia'', de Jacob van Schuppen, 1718 Eugen de Savoia-Carignano, sau Eugeniu de Savoia, cunoscut și ca Prințul Eugen (n. 18 octombrie 1663, Paris - d. 21 aprilie 1736, Viena), a fost unul din cei mai străluciți feldmareșali ai Sfântului Imperiu Roman.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Eugen de Savoia · Vezi mai mult »
Șerban Cantacuzino
Șerban Cantacuzino (n. 1640 – d. 29 octombrie/8 noiembrie 1688) a fost domnul Țării Românești între 1678 și 1688.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Șerban Cantacuzino · Vezi mai mult »
Familia Băleanu
Familia Băleanu a fost una din marile facțiuni boierești ale Țării Românești care își disputau puterea politică în secolul al XVII-lea.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Familia Băleanu · Vezi mai mult »
Familia Cantacuzino
Familia Cantacuzino este o familie boierească română, care a dat domni în Țara Românească și Moldova.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Familia Cantacuzino · Vezi mai mult »
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Imperiul Austriac · Vezi mai mult »
Limba greacă
Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Limba greacă · Vezi mai mult »
Lista domnilor Țării Românești
Aceasta este o listă a domnilor Țării Românești, de la prima mențiune a unui regim politic medieval situat între Carpații Meridionali și fluviul Dunărea, până la unirea cu Moldova în 1859, care a dus la crearea României.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Lista domnilor Țării Românești · Vezi mai mult »
Nicolae Mavrocordat
Portret oficial Stema prinților Mavrocordat Nicolae Mavrocordat și familia sa, tablou votiv din Biserica Stavropoleos. Nicolae Alexandru Mavrocordat (n. 3 mai 1680, Constantinopol – d. 14 septembrie 1730, București) a fost domnul Moldovei de două ori: 17 noiembrie 1709 - noiembrie 1710 și 1711 - 5 ianuarie 1716 și al Țării Românești, tot de două ori: 21 ianuarie 1716 - 25 noiembrie 1716 și martie 1719 - 14 septembrie 1730.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat · Vezi mai mult »
Păuna Cantacuzino
Păuna Cantacuzino (născută Greceanu) a fost soția lui Ștefan Cantacuzino, domnul Țării Românești.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Păuna Cantacuzino · Vezi mai mult »
Pictură murală
Voroneț. Prin pictură murală se înțelege o pictură pe un perete, tavan, zid sau pe orice suprafață permanentă a unei clădiri sau structuri, iar datorită tehnicii folosite (frescă, tempera etc.) aderă perfect la zidul pe care este executată.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Pictură murală · Vezi mai mult »
Poarta Otomană
Bab-ı Ali în vremurile Imperiului Otoman. Sublima Poartă, în 2006 Poarta Otomană, Sublima Poartă sau Înalta Poartă sunt termeni similari care descriu ceea ce în limba turcă otomană era denumită Bab-ı Ali, poarta de onoare monumentală a Marelui Vizirat din Constantinopol, sediul guvernului sultanului Imperiului Otoman.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Poarta Otomană · Vezi mai mult »
Radu Cantacuzino
Radu Cantacuzino (în germană Rudolf; n. 1699 – d. 1761) a fost un boier român, fiul domnului Ștefan Cantacuzino și al Păunei (născută Greceanu), nepot al stolnicului Constantin Cantacuzino și strănepot al postelnicului Constantin Cantacuzino.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Radu Cantacuzino · Vezi mai mult »
Stanca Brâncoveanu
Stanca Brâncoveanu (n. 1633 /1637 ? – d. 20 februarie 1699) a fost mama domnului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Stanca Brâncoveanu · Vezi mai mult »
Toma Cantacuzino
Armele şi stema familiei Cantacuzino dintr-un armoarial rusesc Toma Cantacuzino (n. București – 22 decembrie 1721, Truhnovo, Rusia) a fost un spătar român și general în armata țaristă.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Toma Cantacuzino · Vezi mai mult »
Umanismul românesc
Umanismul românesc desemnează manifestarea curentului umanist în țările române.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și Umanismul românesc · Vezi mai mult »
1675
1675 (MDCLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și 1675 · Vezi mai mult »
1714
1714 (MDCCXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și 1714 · Vezi mai mult »
1715
1715 (MDCCXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și 1715 · Vezi mai mult »
1716
1716 (MDCCXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și 1716 · Vezi mai mult »
7 iunie
---- 7 iunie este a 158-a zi a calendarului gregorian și ziua a 159-a în anii bisecți.
Nou!!: Ștefan Cantacuzino și 7 iunie · Vezi mai mult »
